ZIUA INTERNAȚIONALĂ A TELECOMUNICAȚIILOR ȘI A SOCIETĂȚII INFORMAȚIONALE 2022

mai 17, 2022

DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL împreună cu REVISTA COMUNICATII MOBILE şi TELECOMTV.RO organizează pe 17 mai 2022 conferinţa hibrid dedicată ZILEI INTERNAŢIONALE A TELECOMUNICAŢIILOR ŞI A SOCIETĂŢII INFORMAŢIONALE, powered by ITU (The International Telecommunication Union) adresată profesioniştilor şi liderilor industriilor ICT din România. Reuniunea VIP Speakerilor va avea loc în Aula Candelabrelor – Camera de Comerţ şi Industrie a României.

LIVE

Locația pentru VIP Speakeri:
Camera de Comerț și Industrie a României (Aula Candelabrelor) – Bd. Octavian Goga, nr. 2, Bucureşti

Canale online streaming:
Zoom, LinkedIn, YouTube, Facebook, Twitter, Comunic.ro și TelecomTV.ro

AGENDA
09:45 – 10:00 – Primirea invitaților și welcome coffee
10:00 – 11:30 – Dezbaterea 25 de ani de Comunicații electronice românești
11:30 – 12:00 – Networking Lunch
12:00 – 14:00 – Premiile jubiliare ale industriei ICT din România
14:00 – 15:00 – Business networking

SINTEZA CONFERINȚEI

MODERATORI

VIP SPEAKERS – SINTEZA DEZBATERILOR

Cătălin	MARINESCU	HEAD, STRATEGY & PLANNING DIVISION	ITU – INTERNATIONAL TELECOMMUNICATION UNION
Dan	NICA	EUROPARLAMENTAR	PARLAMENTUL EUROPEAN
Dragoş-Cristian	VLAD	PREŞEDINTE	ADR – AUTORITATEA PENTRU DIGITALIZAREA ROMÂNIEI
Mihai	DARABAN	PREŞEDINTE	CAMERA DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE A ROMÂNIEI
Varujan	PAMBUCCIAN	DEPUTAT	CAMERA DEPUTAŢILOR
Eduard	LOVIN	VICEPREŞEDINTE	ANCOM
Marcel	OPRIŞ	Ex-DIRECTOR GENERAL	STS – SERVICIUL DE TELECOMUNICAŢII SPECIALE
Dorin	ODIAŢIU	PUBLIC AFFAIRS, PARTNERSHIPS & WHOLESALE DIRECTOR	ORANGE ROMÂNIA
Valentin	POPOVICIU	VICEPREŞEDINTE	DIGI – RCS&RDS
Cătălin	BULIGA	CHIEF NETWORKING OFFICER	VODAFONE ROMÂNIA
Ștefania	PETRE	MANAGER REGULATORY & SECURITY	TELEKOM ROMANIA MOBILE
Dragoș	REBEGEA	COUNTRY MANAGER ROMÂNIA	ERICSSON
Nicoleta	MACOVEI	DIRECTOR GENERAL	S&T ROMÂNIA
Doina	BANCIU	VICEPREȘEDINTE	AOSR
Irina	SOCOL	INVESTITOR
Tiberiu	URDĂREANU	INVESTITOR
Liviu	DRĂGAN	PREȘEDINTE	DRUID AI
Dan	TOMIN	Ex CEO	KATHREIN ROMÂNIA
Vlad	DOICARU	PUBLIC AFFAIRS & GOVERNMENT RELATIONS DIRECTOR	HUAWEI
Silviu	HOTĂRAN	ex DIRECTOR GENERAL	MICROSOFT ROMÂNIA
Marian	POPA	MANAGING DIRECTOR	GLOBALWORTH
Dan	BEDROS	Ex CHAIRMAN BOARD	THALES
Iustin	TĂNASE	CEO	IT SYSTEMS
Dan	GEORGESCU	PREȘEDINTE	AOTR
Nicolae	OACĂ	ANALIST TELECOM
Tiberiu	GÎNDU	DIRECTOR EXECUTIV	ANISP
Marian	VELICU	PREŞEDINTE	BENEFITO MOBILE
Ioan	DEMETER	MANAGING DIRECTOR	MOBISOFT
Roxana	ONEA	REDACTOR ȘEF	REVISTA COMUNICAȚII MOBILE
Ion	VACIU	PREȘEDINTE	DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL

Vă prezentăm, în continuare, lista premianţilor ediţiei jubiliare a aniversării a 25 de ani de Comunicaţii electronice româneşti.

Cătălin	MARINESCU	Head, strategy & planning division	ITU – INTERNATIONAL TELECOMMUNICATION UNION
Dan	NICA	Europarlamentar	PARLAMENTUL EUROPEAN
Varujan	PAMBUCCIAN	Deputat	CAMERA DEPUTAŢILOR
Eduard	LOVIN	Vicepreşedinte	ANCOM
Marcel	OPRIŞ	Ex-Director general	STS – SERVICIUL DE TELECOMUNICAŢII SPECIALE
Dorin	ODIAŢIU	Public affairs, partnerships & wholesale director	ORANGE ROMÂNIA
Valentin	POPOVICIU	Vicepreşedinte	DIGI – RCS&RDS
Cătălin	BULIGA	Chief networking officer	VODAFONE ROMÂNIA
Dragoș	REBEGEA	Country manager România	ERICSSON
Nicoleta	MACOVEI	Director general	S&T ROMÂNIA
Irina	SOCOL	Investitor
Tiberiu	URDĂREANU	Investitor
Liviu	DRĂGAN	Președinte	DRUID AI
Dan	TOMIN	Ex CEO	KATHREIN ROMÂNIA
Vlad	DOICARU	Public affairs & government relations director	HUAWEI
Silviu	HOTĂRAN	Ex Director general	MICROSOFT ROMÂNIA
Marian	POPA	Managing director	GLOBALWORTH
Dan	BEDROS	Ex Chairman board	THALES
Doina	BANCIU	Vicepreședinte	AOSR
Dan	MIHĂESCU	Founding partner	GAPMINDER
Florin	TALPEŞ	Founder & CEO	BITDEFENDER
Daniel	DINES	Founder & CEO	UiPATH
Tiberiu	GÎNDU	Director executiv	ANISP
Marian	VELICU	Preşedinte	BENEFITO MOBILE
Ioan	DEMETER	Managing director	MOBISOFT
(Post mortem) Mihai	DRĂGĂNESCU	Ex Preşedinte	ACADEMIA ROMÂNĂ
(Post mortem) Eugen	PREOTU	Ex Consilier	MINISTERUL COMUNICAŢIILOR

Mulțumim, în final, tuturor participanţilor implicaţi şi partenerilor, fără de care nu am fi putut realiza un eveniment de o asemenea anvergură internaţională.

Scurt istoric

În noiembrie 2006, la Conferința plenipotențiară a Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor de la Antalya, Turcia, a fost proclamată Ziua internaţională a telecomunicațiilor și a societății informaționale, care se serbează anual pe 17 mai. Această zi festivă a fost cunoscută anterior ca „Ziua Mondială a Telecomunicațiilor” (instituită la Conferința plenipotențiară ITU de la Malaga-Torremolinos în anul 1973) prin care se celebra înfiinţarea Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor la 17 mai 1865.

Ziua Mondială a Societății Informaționale

Ziua Mondială a Societății Informaționale a fost proclamată pe 17 mai printr-o rezoluție a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, în urma Summit-ului mondial din 2005 privind societatea informațională, organizat în Tunis.

Ziua Mondială a Telecomunicațiilor și a Societății Informaționale

În noiembrie 2006, la Conferința plenipotențiară a ITU din Antalya, Turcia, s-a decis sărbătorirea ambelor evenimente pe 17 mai, sub denumirea generică de Ziua Mondială a Telecomunicațiilor și a Societății Informaționale.

Obiectivul principal al acestei zilei aniversare vizează creșterea gradului de conștientizare globală asupra schimbărilor sociale pe care le determină Internetul și noile tehnologii. De asemenea, își propune să contribuie la reducerea decalajului digital.

Direcţia de acţiune a ITU la nivel global

Toate țările ar trebui să aibă o agendă digitală națională, o politică, o strategie, o legislație sau o declarație politică prin care să identifice și să enumere obiectivele lor naționale în legătură cu transformarea digitală (DX) și modalitățile de acţiune pentru realizarea acesteia. Politicile naționale pot contribui la stabilirea unei viziuni clare privind infrastructura și conectivitatea naționale. Ele pot stabili principii și priorități care ajută în definirea mecanismelor de extindere a conectivității, construind în același timp protecție și garanții online pentru membrii mai vulnerabili ai societății.

Populația trebuie să poată accesa online serviciile guvernamentale

Guvernele care vizează transformarea digitală trebuie să înceapă prin a furniza servicii publice centrate pe cetățeni. În timp ce inițiativele de e-guvernare variază de la țară la țară, tehnologiile digitale contribuie în mod constant la modernizarea serviciilor publice și guvernamentale și îmbunătățesc considerabil experiența cetățenilor. Angajarea în transformarea digitală urmărește îmbunătățirea modului de operare şi de furnizare a serviciilor publice, a implicării părților interesate și a modului de a oferi tuturor soluții de impact centrate pe cetățeni. De exemplu, înregistrarea online a alegătorilor, înregistrarea nașterilor și cererile de pașapoarte sunt adesea efectuate prin acces online, ceea ce se poate întâmpla şi în România cât de curând.

Cum se pregăteşte o ţară pentru o mai bună securitate cibernetică

În această eră digitală, Încrederea este totul. Securitatea cibernetică este crucială pentru a asigura accesul universal, în siguranţă și echitabil la conectivitate. Cu toate acestea, amenințările și atacurile cibernetice dau naștere unor provocări de securitate din ce în ce mai mari, atât pentru sectorul public, cât și pentru cel privat. Acestea variază de la atacuri asupra țintelor individuale la atacuri asupra unor platforme și actori specifici sau atacuri generalizate care pot depăși frontierele naționale. Consolidarea securității cibernetice și protejarea infrastructurilor informaționale critice sunt esențiale pentru dezvoltarea socială și economică a fiecărei națiuni. Toate țările ar trebui să aibă la dispoziție un plan de acțiune, o legislație sau o declarație de politică națională de pregătire a securității cibernetice, care să identifice și să enumere obiectivele naționale în privinţa securităţii cibernetice și al atacurilor cibernetice, precum și modalitățile de protecție a infrastructurii și sistemelor naționale în caz de atac cibernetic.

Toate țările trebuie să aibă un plan național de telecomunicații de urgență,
ca parte a strategiilor naționale și locale de reducere a riscului de dezastru

Toate țările ar trebui să aibă un plan național de acțiune, un cadru, o legislație sau o politică pentru pregătirea telecomunicațiilor pentru situaţii de urgență, identificând și detaliind obiectivele lor naționale în privinţa dezastrelor naturale și a situațiilor de urgență, precum și modalitățile de protejare a populațiilor, infrastructurii și sistemelor naționale. Creșterea populației la nivel global, urbanizarea rapidă și schimbările climatice vulnerabilizează tot mai multe comunități în faţa evenimentelor meteo extreme și a dezastrelor naturale ce prezintă riscuri de daune umane, inclusiv pentru infrastructura critică de telecomunicații/ ICT. Fluxul de informații în timp real este important pentru avertizarea și alertarea rapide și pentru coordonarea și articularea eficientă a activităților de răspuns pentru toate părțile interesate implicate în gestionarea dezastrelor, de la cei din linia întâi până la înalții oficiali.

Toate țările trebuie să aibă politici/ strategii care să
încurajeze inovația centrată pe telecomunicații/ ICT

Toate țările ar trebui să aibă politici și strategii pentru inovarea centrată pe telecom şi ICT. Astăzi, inovația este accelerată de ICT, Big Data și AI. Inovația și învățarea pot fi formale sau informale, în timp ce „centrele de inovare” joacă un rol important în promovarea devoltării ideilor în digitalul modern.

De exemplu, Regulamentele radio stabilite la Prima Convenție Radiotelegrafică din 1906 nu numai că asigură coexistența serviciilor de radiocomunicații, dar oferă și stabilitatea necesară pentru a atrage investiții și a permite creșterea exponențială a telecomunicațiilor și a afacerilor bazate pe ICT. Ele oferă o bază solidă pentru a sprijini o varietate de sisteme radio, aplicații și tehnologii emergente care revoluționează economia digitală.

Aceste inovații au un impact pozitiv asupra vieții a miliarde de oameni din întreaga lume prin crearea unui orizont digital pentru creștere și dezvoltare durabile. Inovaţiile contribuie, de asemenea, la asigurarea conectării mai multor persoane din întreaga lume, capabile să beneficieze de o gamă extinsă de servicii digitale oferite prin intermediul comunicațiilor fără fir. Cooperarea și parteneriatele dintre toate părțile interesate ne permit să ajungem la acorduri comune adoptate de țări din întreaga lume. Între timp, standardele ITU contribuie la extinderea inovației la nivel mondial. Pe măsură ce lumea devine mai conectată, nevoia ca inovatorii să lucreze împreună este mai mare ca niciodată. Colaborarea acestora este cheia dezvoltării standardelor internaționale care să surprindă cele mai recente descoperiri în beneficiul tuturor.

Parteneriate și cooperare cu organizații și entități din ecosistemul ICT

În societatea modernă, inovația poate proveni din orice abordare. Includerea unor părți interesate noi și diverse, precum și a punctelor de vedere diferite este o modalitate de a ne asigura că schimbările sociale sunt valorificate în bine și că membrii cei mai vulnerabili ai societății pot fi protejați. Nevoia de parteneriate între diferiți actori a fost recunoscută atât în Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODM), cât și în Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD). Formarea de parteneriate eficiente și intersectoriale între diferiți actori se dovedește esențială pentru abordarea provocărilor critice cu care se confruntă umanitatea și planeta. ITU se angajează să se asigure că parteneriatele și cooperarea sunt mai eficiente, pe măsură ce abordăm provocările cu care ne confruntăm tot mai direct.

Peste 3 miliarde de oameni nu beneficiază încă de acces la Internet

Oamenii conectați pot lucra de acasă, pot obține informații și instrumente de învățare și își pot îmbunătăți afacerile. Aceştia pot fi mai productivi la locul de muncă, se pot conecta cu cei dragi de la distanță și se pot proteja mai bine în situații de urgență. Când țările investesc pentru a conecta cetăţenii online, toată lumea câștigă. Aproximativ 4 miliarde de oameni, sau puțin peste jumătate din populația lumii, erau online până în 2019, dar celelalte 3,7 miliarde nu aveau acces la Internet și nu puteau profita de revoluția digitală. Alte sute de milioane s-au luptat cu accesul lent, costisitor și nesigur, chiar și în perioadele normale, cu atât mai grav în pandemie.

RSVP:
Pentru înscriere, detalii și parteneriate, vă rugăm să ne contactați la: