Wild set of tp porn videos on PornsOK.com Cel mai bun cazinou online din Moldova - 1win Library zlib padthaibaannaa.fi omin kasin mielenkiintoinen

Mihai Daraban, CCIR @ Aniversarea 25 ani de comunicații electronice în România: Orientarea CCIR este către exportul de servicii, unde industria IT&C poate deveni lider. Trebuie să ieșim din paradigma schimburilor comerciale de bunuri și să intrăm în schimburi comerciale de servicii, unde acest sector se califică cu brio.

Mihai DARABAN – Președinte – Camera de Comerţ şi Industrie a României @ ZIUA INTERNAŢIONALĂ A TELECOMUNICAŢIILOR ŞI A SOCIETĂŢII INFORMAŢIONALE, powered by ITU – ANIVERSARE 25 ANI DE COMUNICAȚII ELECTRONICE ÎN ROMÂNIA, organizată de DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL împreună cu REVISTA COMUNICATII MOBILE şi TELECOMTV.RO pe 17 mai 2022 (format hibrid – Aula Candelabrelor CCIR & online).

Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) își dorește alinierea sistemului cameral la ceea ce se întâmplă în lumea civilizată, respectiv rolul camerelor de comerț, care este definit prin legi de către legiuitor. Nu suntem constituiți pe legile asociațiilor și fundațiilor, ci printr-o lege specială, creată de statul român.

Sperăm că vom găsi înțelegere și, în măsura în care există mai mulți agenți economici, să vină și să vorbească cu curaj despre ceea ce se întâmplă în lumea spre care tindem să mergem, că la retorică suntem campioni.

CONFERINȚA LIVE

Sectorul IT&C este un domeniu pe care ținem foarte mult să-l promovăm și vă prezint și argumentele.

Când îți spune Eurostat că ești pe ultimul loc în UE la cercetare-dezvoltare trebuie să-ți spui câetva întrebări și trebuie să încerci să desfaci acest loc pe care îl avem în clasament și să ne dăm seama că produse românești cu valoare adăugată mare nu prea avem. Este o realitate, confirmată și de cifrele referitoare la import și export.

Când vezi că ai 25.770 de exportatori și primii 100 realizează 50% din export și în primii 100 sunt două firme românești, deja trebuie să picăm pe gânduri. În primii 1.000 de exportatori, care realizează 81% din exporturi, avem 148 de firme românești. 

Cu alte cuvinte, cifrele statului arată că firmele străine care activează în România fac exportul țării.

Orientarea CCIR este către exportul de servicii, unde industria IT&C poate deveni lider. Trebuie să ieșim din paradigma schimburilor comerciale de bunuri și să intrăm în schimburi comerciale de servicii, unde acest sector se califică cu brio.

Acestui sector îi trebuie mai multă instituționalizare, în sensul de a exista cât mai multe societăți și să se iasă din paradigma freelancer-ului, care caracterizează această industrie. Trebuie să ieșim din această zonă, trebuie să mergem cu companii puternice spre exportul de servicii despre care vorbeam.

Pe noi, la CCIR, ne pasionează deficitul balanței comerciale, care a căpătat dimensiuni cosmice. 

Dacă la sfârșitul anului 2020, când România încheiase cu un deficit de 18,3 miliarde de euro, făceam supoziții că vom închide cu prefixul 2, dar nu mă așteptam să închidem anul 2021 cu 23,8 miliarde de euro. Mă așteptam la o creștere mai suavă a deficitului, dar în niciun caz la valoarea de la finele anului 2021.

Cred că trebuie să ne pună pe gânduri această cifră a deficitului, să vedem ce înseamnă, pentru că cifra de la import este cea mai elocventă oglindă a consumatorului. Nu cred că există alt sondaj de opinie care poate fi făcut de cei mai buni sociologi, cifra de la import vorbește de la sine.

Trebuie ca statul să ne explice detaliat acest deficit, cât reprezintă din această sumă deficitul industriei alimentare, al industriei grele, al industriei constructoare de mașini și al altor ramuri economice. Ar bine ca aceste statistici să ne fie date ceva de genul cum sunt spot-urile TV cu beți doi litri de apă în fiecare zi.

Cei din servicii trebuie să se orienteze spre ce vrea consumatorul. Pentru că, până la urmă, este foarte bine să avem o creștere a PIB prin consum, dar depinde ce consumăm. Pentru că dacă este consum din import, n-am făcut nimic. Dacă este consum din producție românească, atunci putem vorbi de creștere economică sustenabilă și sănătoasă. Altfel, este cancan.

Vedem și ce se întâmplă la nivel decizional, se vorbește de modificări la nivelul Codului Fiscal. CCIR a fost adeptul unei reforme administrative a României. În prezent, avem 15 Curți de Apel, care au fost înființate pe mobilitatea cetățeanului. De ce mâine n-am avea doar 15 județe, în loc de 42 de județe, pe modelul Curților de Apel? Constituția spune că avem județe, nu spune câte. N-ar fi nicio problemă constituțională, ci doar de asumare, în sensul reducerii cheltuielilor statului.

Reducerea cheltuielilor statului este un subiect tabu. În acest context, vorbim de taxe și impozite mărite, modificări de TVA.

CCIR și-ar dori să ajute mai mult mediul de business, așa cum se întâmplă în Austria, Germania, Franța sau Italia, dar nu ne ajută legislația.

Cred că ce s-a întâmplat la New York la târgul de turism vorbește despre ceea ce înseamnă promovare făcută de statul român. Acea imagine nu a lovit doar în turismul românesc și în tot ce înseamnă România.

Vă dați seama ce au spus oamenii care au trecut pe lângă perdeaua aia în care erau prinse cu bolduri peisaje din România? Probabil că s-au întrebat dacă România este o țară sănătoasă…

Cum poți să te prezinți la New York cu nici măcar un elementar screen pe care să ruleze un filmuleț despre România? Este strigător la cer. Noi vrem această legislație pentru a împinge promovarea României în mâni private.

La ora actuală, România are 120 de locuri de atașați comerciali economici în misiunile diplomatice, dar doar 52 sunt ocupate. Eu nu contest pregătirea lor profesională, dar ei sunt numiți pentru o perioadă de 15 luni. Cât să învețe ei în această perioadă, e suficient pentru promovarea cum trebuie a României?

De aceea cred că privatul, prin CCIR, care este o instituție puternică, să preia promovarea intereselor mediului de business.

Sistemul cameral este prezent în fiecare județ și este accesibil oricărui agent economic.