Cel mai bun cazinou online din Moldova - 1win matrimoniale ploiești Farmacie online Farmacia Millefolia cu cele mai bune prețuri din România.

Cornel BĂRBUŢ, AFOR @ EDU Invest 2023: Pe piața comunicațiilor din România activează circa 50.000 de persoane, estimăm că 50% dintre specialiștii de fibră optică din România au plecat din țară. 40% dintre furnizorii de comunicații mobile au dispărut în 10 ani, de la 1200 la 708 în prezent. Fără fibră optică, digitalizarea nu-și are sensul.

Cornel BĂRBUȚ, Vicepreședinte – Asociația de Fibră Optică din România (AFOR) @ Conferința EDU Invest 2023 – Transformarea Digitală în Educație, Learning & HR, organizată de DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL, Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTv pe 22 februarie 2023.

Educația pe care noi vrem s-o oferim are un destinatar, respectiv piața.

Vă ofer câteva cifre concrete în acest sens. Pe piața comunicațiilor din România activează circa 50.000 de persoane, conform datelor publice.

Câți mai sunt în România? Datele culese de la INS, de la ANCOM și alte surse arată că, în prezent, mai sunt activi 708 furnizori de servicii de comunicații mobile, față de peste 1.200 în urmă cu 10 ani. Cu alte cuvinte, aproximativ 40% dintre furnizori au dispărut.

Conferința LIVE (Intervenția dlui. Cornel BĂRBUȚ – min. 46:57 și 4:43:55)

Noi estimăm că 50% dintre specialiștii de fibră optică din România au plecat, dar o parte dintre ei, undeva între 10 și 20%, au început să se întoarcă în țară.

În prezent, în firmele cu cod CAEN 61 lucrează aproximativ 50.000 de persoane.

Un specialist în fibră optică din România încasează lunar cam 4.500 de lei, în timp ce în afara țării salariul se situează între 2.000 și 3.000 euro.

La nivel de resurse umane, avem o mare problemă cu firmele mici. 91% dintre firmele locale care activează în cod CAEN 61 au sub 10 salariați.

Grupul DIGI, care în opinia mea este numărul 1 în piață în funcție de venituri, cu toate că Orange România susține că deține această poziție, avea peste 14.600 de salariați la 31.12.2020, din care 31% sunt salariați femei și 40% dintre acestea sunt manageri. Aceste cifre sunt de apreciat.

48% dintre salariatele Digi sunt implicate în activități comerciale, adică în vânzări, doar 10% în domeniul tehnic, ceea ce este o problemă. 

Noi vrem să încurajăm femeile în domeniul fibrei optice. M-am bucurat că am găsit o profesoară în Turnu Severin, plus pe cineva în Timișoara care vor să instruiască și femei în domeniul fibrei optice.

17% din salariatele Digi lucrează în domeniul administrativ, gen suport, logistică și achiziții, 20% în relațiile cu clienții și 5% în mass media.

Unde se pot pregăti oamenii în specializarea telecomunicații? Avem patru mari facultăți de electronică și telecomunicații în țară, la București, Cluj, Timișoara și Iași, și încă șapte mai mici, care au specializări de telecomunicații, la care se adaugă 26 de licee de telecomunicații, din care două s-au desființat, iar la cel din Capitală se pregătesc bucătari și ospătari. Avem un gap foarte mare în privința aceasta.

Pe parte de privat avem două școli în București, care pregătesc profesioniști în fibră optică. 

Companiile de profil nu găsesc oameni pentru activități de bază, care să rezolve clienților nevoile de bază. Ele angajează ospătari, din construcții, din alte meserii. Avem nevoie să pregătim tehnicieni, oameni care să rezolve clienților necesități de bază.

Asociația de Fibră Optică din România (AFOR) va construi un centru de competențe și va evalua unitățile de învățământ din domeniul telecomunicațiilor.

AFOR vrea să asigure anumite standarde de calitate în procesul de pregătire a tehnicienilor de rețele telecomunicații. Vrem să facem în 2024 o olimpiadă pe zona tehnicienilor de rețele de telecomunicații.

Fără fibră optică, digitalizarea nu-și are sensul, nu-și are mijlocul.

În domeniul tehnic, fiecare angajat ar trebui să facă un curs obligatoriu la 3 ani, pentru că sunt foarte multe schimbări și este necesar ca aceștia să se pună la curent. Sper ca legislația să se modifice și să impună parcurgerea acestui curs o dată la 3 ani.

Cred că sectorul privat ar trebui să se implice mai mult în zona educației. Antevorbitorii mei au dat vina pe Guvern, pe zona academică, dar eu realizez că și în zona privată sunt probleme.

Transformarea digitală are acum o oportunitate de a aduce reformă în educația din România. Nu sunt vorbe mari, mă refer la trei mari aspecte, respectiv competențe, cercetare (licee, universități) și instrumente de educare, transformarea acestora. Avem nevoie de a schimba modul de a educa și modul de a ne autoeduca.

Noi, ca asociație (AFOR – Asociaţia de Fibră Optică din România), am început un proiect cu licee. În România sunt 26 de licee cu profil de telecomunicații și doar 8 facultăți, dar tot nu avem specialiști pe telecomunicații. Am investit noi, ca asociație, în formarea profesorilor, în dotarea laboratoarelor și urmărim, astfel, ca telecomunicațiile să devină un caz de bune practici. Vrem să formăm specialiști la firul ierbii, tehnicieni, oameni care să instaleze fibra optică, apoi urcăm la nivel de inginerie.

TEASER