Wild set of tp porn videos on PornsOK.com Cel mai bun cazinou online din Moldova - 1win immediate bitwave Library zlib

EDU INVEST 2023

DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL
&Revista COMUNICAŢII Mobile
organizează pe 22 februarie 2023, ora 10.00

Conferinţa LIVE

– EDU INVEST 2023
TRANSFORMAREA DIGITALĂ ÎN EDUCAŢIE, LEARNING & HR

MODERATORI

SINTEZA DEZBATERILOR

„MINUTUL DE AUR”

KEYNOTE SPEAKERS

Dumitru  BORŢUNPROFESORSNSPA – Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative
Răzvan  BOLOGAPROFESORASE – Academia de Studii Economice din Bucureşti
DoinaBANCIUVICEPREŞEDINTEACADEMIA OAMENILOR DE ŞTIINŢĂ DIN ROMÂNIA
Camelia  DIŢESCUPROGRAM MANAGER  ORACLE ACADEMY

Marilena  IONAȘCUEDUCATION DIRECTOR  MICROSOFT ROMÂNIA

Daniela  VIȘOIANUCONSILIER PARLAMENTAR  SENATUL ROMÂNIEI – Comisia pentru învățământ  
VladDOICARUPUBLIC AFFAIRS DIRECTORHUAWEI
Călin  RANGUVICEPREŞEDINTE  CIO COUNCIL
Radu  JUGUREANUPROFESOR   
MariaCERNATCONFERENȚIARSNSPA
CornelBĂRBUȚVICEPREȘEDINTEAFOR – Asociația de Fibră Optică din România
IonVACIUPREŞEDINTEDIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL
RoxanaONEAREDACTOR ŞEFREVISTA COMUNICAŢII MOBILE

SINTEZA DEZBATERILOR

Dumitru BORŢUN, SNSPA @ EDU Invest 2023: Toate discuțiile care se referă la inteligența artificială, la revoluția digitală, la transformarea digitală trebuie să fie transparente. Omenirea se află în fața unei probleme de natură etică, dar și filozofică. Condiția umană și viitorul umanității depind de hotărârile pe care le luăm în prezent.

Dumitru BORȚUN, doctor în filosofie şi profesor universitar la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice a Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti – SNSPA @ Conferința EDU Invest 2023 – Transformarea digitală în educație, learning & HR, organizată de DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL, Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTv pe 22 februarie 2023.

În anul 2022, am publicat în Revista Română de IT un studiu despre managementul eticii și responsabilitatea socială în industria românească IT. În materialul respectiv, disponibil AICI, am atras atenția asupra faptului că există două tipuri de raționalitate, care diferă de la un domeniu la altul al activității umane și al gândirii umane. 

Este vorba despre o distincție pe care o face gânditorul german Jürgen Habermas, pe care și el a preluat-o de la Max Weber, dar o dezvoltă și o aplică în cercetările sale. Distincţia respectivă vizează raționalitatea de tip instrumental și raționalitatea simbolică sau comunicativă.

Raționalitatea instrumentală este aplicabilă în domeniile în care validitatea unui enunț, valoare lui de adevăr, este independentă de context, aşa cum se întâmplă în matematică: doi plus doi fac patru, indiferent de context.

Acest tip de raționalitate poate fi găsit în științele tehnice, în științele exacte, în inginerie, în științele economice. Este vorba despre raționalitatea care ne permite atingerea scopurilor, prin instrumentalizarea acestora. Ori scopurile nu mai sunt date de raționalitate instrumentală, ci de cea simbolică, care gândește contextele, care gândește validitatea logică a unei soluții sau validitatea tehnică a unei soluții, ci oportunitatea aplicării acestei soluții într-un timp și într-un loc anume, acum și aici.

Acest tip de raționalitate îl găsim în comunicarea socială, în educație, în politică, în domeniile în care este importantă comprehensiunea, înțelegerea celuilalt și stabilirea unui context.

Toate discuțiile care se referă la inteligența artificială, la revoluția digitală, la transformarea digitală trebuie să fie transparente. Omenirea se află în fața unei probleme de natură etică, dar și filozofică. Condiția umană și viitorul umanității depind de hotărârile pe care le luăm în prezent.

Conferinţa LIVE (Intervenţia dlui. Dumitru Borţun – min. 08.30 şi 53.00)

Cred că este o chestiune de proporții civilizaționale și nu poate fi lăsat apanajul decidenților din mediile de afaceri. Mediul de afaceri urmărește profitul și maximizarea acestuia. N-ai cum ieși din mecanismul acesta fără să-ți pui în pericol afacerea și să-ți trădezi trădezi menirea.

Este foarte important dialogul cu alte instanțe.

Din acest motiv, dezbaterea de astăzi este foarte importantă și trebuie repetată.

Universitatea este cel mai conservator mediu și, paradoxal, cel mai novator. Ce se întâmplă în universități? Profesorii predau o serie de cunoștințe și nu au disponibilitatea și timpul necesare realizării de cercetări. Ei sunt conservatori. De asemenea, există în universități cercetători și chestiunea se învârte în jurul raportului de putere care se manifestă între profesori și cercetători.

Comportamentul universităților este rezultatul acestui raport de putere care se manifestă între profesori și cercetători.

În 1988, a apărut o carte denumită Noua alianță, scrisă de Isabelle Stengers și Ilya Prigogine. Autorii susțin că sistemele aflate departe de starea de echilibru sunt impredictibile, pentru că în momentul în care sistemul o poate lua într-o direcție sau alta nu poate fi prezis, pentru că nici sistemul nu știe, el învață pe parcurs cum să evolueze.

În prezent, noi ne aflăm în fața unei astfel de situații în numeroase domenii, cum ar fi inteligența artificială, robotica sau genetica. Sunt terenuri noi, necartografiate din punct de vedere etic. Apare un nou fenomen și nu putem spune dacă este bun sau rău. În unele cazuri, cele două noțiuni – bine și rău – devin irelevante.

Iată de ce criteriile de apreciere vor depinde de valorile dominante fie statistic, fie impuse de către o elită dominatoare.

Digitalizarea poate fi abordată din mai multe direcții de întâmpinare. De pildă, unii sunt preocupați de formarea cadrelor, alții sunt preocupați de tehnologie, în timp ce alții sunt preocupați de modalitatea didactică de implementare în procesul educațional.

Eu am altă perspectivă și din acest motiv m-am înscris la acest eveniment.

Este vorba de perspectiva etică. Eu predau Etică în comunicare la SNSPA.

Din această perspectivă, m-am simțit obligat să intervin și să discutăm despre acest lucru pentru că viitorul ne pune în față un domeniu necartografiat din punct de vedere etic. Nici nu știm pe ce intrăm, habar nu avem care este nordul, sudul, vestul și estul din perspectivă etică. Din acest motiv cred că merită să discutăm această manieră de abordare.

Răzvan BOLOGA, ASE @ EDU Invest 2023: Trebuie să introducem în școli semiconductori și învățarea adaptivă cu AI și să trecem la evaluarea orientată pe competențe. Educația trebuie să treacă de la scrisul pe hârtie la scrisul pe cipuri.

Răzvan BOLOGA, profesor universitar ASE – Academia de Studii Economice din Bucureşti @ Conferința EDU Invest 2023 – Transformarea Digitală în Educație, Learning & HR, organizată de DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL, Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTv pe 22 februarie 2023.

Paradoxal, România este una dintre primele țări care dispune de infrastructură educațională în școala gimnazială. În cadrul proiectului de bibliotecă școlară virtuală, există o infrastructură de inteligență artificială bazată pe tehnologia Nextsteptech, care din toamnă va deveni operațională pe zona de robotică școlară pentru toți copiii din România. Elevii din toate cele 5.400 de școli vor avea la dispoziție cele necesare pentru înființarea unui cerc de robotică, vor fi distribuite 216.000 de plăcuțe programabile.

Conceptele de inteligență artificială, robotică și big data sunt strâns legate între ele. Scopul implementării inteligenței artificiale este automatizarea unei părți a muncii pe care o făceau oamenii.

Îmbătrânirea populației ne obligă să ne asumăm aceste riscuri. Trebuie spus că este un proces foarte atractiv pentru oamenii care se ocupă de tehnologie. Pe de altă parte, nu este un domeniu atractiv pentru oamenii care se ocupă de arhitectura civilizației, pentru că trebuie clarificate o serie de aspecte legate de etică.

Ce trebuie să facem în educație pentru a pregăti copiii și societatea pentru viitor? În primul rând, trebuie să introducem câteva practici, trebuie să le dăm copiilor asistenți virtuali de învățare și forme de inteligență artificială cu care ei să lucreze. Evident, trebuie să le dăm și profesorilor aceste elemente. De asemenea, trebuie să le dăm copiilor semiconductori. N-ar trebui să mai existe vreun copil în școli care să nu fi pus mâna la o vârstă fragedă pe o plăcuță programabilă sau microcontroller.

Conferinţa LIVE (Intervenţia dlui. Răzvan Bologa la min. 10:50 şi 1:10:38)

Din păcate, suntem foarte departe de acest deziderat. Sunt foarte puțini copii care au pus mâna pe o plăcuță programabilă.

Trebuie să schimbăm sistemul de evaluare. Trebuie să renunțăm la scrisul pe hârtie. Sunt o serie de lucruri foarte greu de realizat, pentru că foarte mulți dintre noi suntem de acord că trebuie să facem modernizare, că trebuie să introducem aceste noi tehnologii, dar când realizăm cât de adânci sunt implicațiile apar unele ezitări. Îmi amintesc o discuție cu câteva sute de părinți, care au avut o reacție deloc favorabilă când au înțeles că educația digitală înseamnă educație fără pix, fără hârtie și fără tablă.

Noi pregătim elevii să realizeze calcule cu numere mari, avem fel și fel de exerciții în acest sens, există teste de evaluare, olimpiade. Ierarhizarea acestor elevi se face în funcție de capacitatea lor de a face operațiuni cu numere mari. Elevii se pregătesc cu anii pentru a face mental sau cu pixul pe hârtie aceste calcule, dar, tehnic vorbind, este un mare handicap în calea pregătirii pentru profesiile viitorului. Este foarte greu să ceri școlii să schimbe sistemul de evaluare. Trebuie să trecem la o evaluare orientată pe competențe.

Ce este evaluarea orientată pe competențe? Copiii ar trebui să primească proiecte și evaluarea trebuie să se facă în funcție de capacitatea lor de a demonstra funcționarea acelui proiect. În prezent, în domenii ca muzica sau dansul, copiii sunt evaluați și admiși în funcție de capacitatea lor de a interpreta un cântec sau de a executa un dans.

În zona de tehnologie, sistemul actual nu face evaluare orientată pe competențe. Nu s-a făcut niciodată. Ar trebui să existe proiecte și elevilor să li se ceară să facă pe loc un anumit proiect și să facă demonstrațional dovada competențelor pe care le au. Nu suntem pregătiți pentru asta.

Unde este dificultatea? Noi avem o întreagă infrastructură educațională care este gândită pentru altă epocă. Avem școli, biblioteci, centre de meditații, centre de examinare, tot felul de certificări și testări, care au fost gândite pentru epoca care acum se închide, epoca în care oamenii urmau o școală, o finalizau, apoi lucrau într-o companie sau instituție publică și la un moment dat ieșeau la pensie. 

Foarte puțini dintre ei se recalificau pe parcursul vieții profesionale. Principalele caracteristici pe care trebuia să le ai pentru a fi un angajat de succes sunt următoarele: să fii capabil să execuți foarte bine o rutină, trebuia să asculți foarte bine de șefi, să respecți ierarhia și punctualitatea, adică cele trei caracteristici ale omului industrial, respectiv rutina, ierarhia și sincronizarea.

Toate acestea nu mai au nicio valoare. Dimpotrivă, rutina trebuie înlocuită cu creativitatea, ierarhia cu antreprenoriatul și punctualitatea cu flexibilitatea.

Școala actuală continuă pe principiile industriale. Elevii sunt chemați la ore fixe, li se cere să respecte autoritatea ierarhică și să facă o muncă de rutină timp de 12 ani.

Nu trebuie să ne mire că există la tot mai mulți tineri o tendință de a refuză școala. Școala este foarte greu de reformat.

Ce ar trebui făcut? În primul rând, am putea să introducem aceste tehnologii de inteligență artificială cu asistenți virtuali de învățare, care astăzi există.

Paradoxal, România este una dintre primele țări care dispune de infrastructură educațională în școala gimnazială. În cadrul proiectului de bibliotecă școlară virtuală, există o infrastructură de inteligență artificială bazată pe tehnologia Nextsteptech, care din toamnă va deveni operațională pe zona de robotică școlară pentru toți copiii din România. Elevii din toate cele 5.400 de școli vor avea la dispoziție cele necesare pentru înființarea unui cerc de robotică, vor fi distribuite 216.000 de plăcuțe programabile.

Educația trebuie să treacă de la scrisul pe hârtie la scrisul pe cipuri. Nu stăm foarte bine la capitolul cipuri.

În opinia mea, vor trece cel puțin 10 ani până când elevii vor renunța la scrisul pe hârtie.

În sistemul actual de educație, elevul începe școala, dupa 8 ani dă un examen, ajunge la un liceu, apoi urmează o facultate, dacă vrea. Traiectoriile acestor elevi sunt foarte rigide, lucru care este incompatibil cu meseriile viitorului.

Nu se mai poate continua în această manieră. Oamenii sunt într-un continuu proces de învățare, dezvățare și reînvățare, în funcție de modul în care evoluează tehnologiile. Prin urmare, va fi un șoc pentru sistemul educațional, și nu doar pentru cel preuniversitar, ci și pentru cel universitar când se vor introduce microcertificările.

Companiile vor angaja pe baza microcertificărilor. Nu va mai fi nevoie să te duci timp de 3 sau 4 ani la o școală pentru a învăța ce ți se oferă.

Din păcate, industrialismul nu avea, tehnologic vorbind, posibilitatea să construiască un sistem de învățământ personalizat, care să țină cont de caracteristicile și capacitățile fiecărui individ. Un astfel de sistem personalizat este posibil doar dacă fiecare elev are un profesor personal și acesta deține baze enorme de cunoștințe, adică fiecare să aibă Aristotelul lui.

Există posibilitatea construirii unui Aristotel personal virtual și este posibil chiar și în România.

Din punct de vedere al eticii, lucrurile în privința noilor tehnologii nu se vor clarifica prea repede, pentru că implică schimbări sociale mult mai profunde. Dacă scoatem hârtia din școli, cum se va da capacitatea?

Reiterez o afirmație care mi-aș dori să devină mai populară, respectiv roboții sunt de-ai noștri, nu vă speriați de ei, n-o să ne înlocuiască, nu vom dispărea din cauza lor.

Joburile viitorilor vor fi, însă, transformate semnificativ de roboți. Nu prea avem ce să facem. Noi devenim din ce în ce mai bătrâni, copiii sunt din ce în ce mai puțini, criza demografică impune necesitatea ca oamenii să-și asume riscul implementării inteligenței artificiale și roboticii pe scară largă.

Oricât de mult ne-am dori noi să păstrăm actualul sistem economic, bazat pe industrie, servicii, muncă repetitivă, ierarhii, programe fixe, punctualitate, pur și simplu nu se mai poate, nu mai suntem destui, nu mai suntem suficient de tineri.

În acest context, ne trebuie o reformă a sistemului educațional, în primul rând. Introducerea pe scară largă a noilor tehnologii va crea multe situații în care joburile din prezent nu vor mai avea relevanță.

Nu mă refer la joburi cum ar fi taximetriști sau bucătari sau alte zone în care roboții sunt deja destul de ușor de intuit. Vorbim inclusiv de joburi aparent imune, cum ar fi avocaţii. Există instrumente generative care pot scrie o pledoarie peste nivelul unui avocat mediu. De asemenea, vorbim de joburi din publicitate sau notariat sau alte zone, care vor fi puternic transformate.

Concluzionând, există trei direcții care ar trebui puse în practică, după părerea mea. Astfel, trebuie să introducem în școli învățarea adaptivă cu AI, trebuie să introducem semiconductori în școli și trebuie să trecem la o evaluare orientată pe competențe, de la evaluarea orientată pe cunoștințe, practicată în prezent.

Camelia DIȚESCU, Oracle Academy @ EDU Invest 2023: Oferim gratuit cursuri de la Java, AI, Primavera la machine learning, un adevărat „pașaport” pentru viitoarele cariere ale elevilor şi studenţilor

Camelia DIȚESCU, Program Manager – Oracle Academy @ Conferința EDU Invest 2023 – Transformarea digitală în educație, learning & HR, organizată de DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL, Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTv pe 22 februarie 2023.

Aș vrea să subliniez afirmațiile profesorilor Răzvan Bologa și Doina Banciu din cadrul conferinței EDU Invest 2023 privind competențele și aptitudinile de care au nevoie toți elevii și studenții și, respectiv, nevoia de ghidare a elevilor și a studenților. Ei au nevoie să fie ghidați și susținuți de noi, profesorii.

Eu activez ca program manager la Oracle Academy România și Republica Moldova și, timp de 15 de ani, am avut posibilitatea să discut cu numeroși profesori de informatică din școli, licee și universități, dar și cu elevi și studenți.

Noi încercăm să formăm elevii și studenții nu doar pentru Oracle, noi încercăm să-i formăm pentru viața care le stă înainte, ei au nevoie de asta, să simtă cu adevărat că au încredere în ei. Știm cu toții cât de multă nevoie au de susținerea noastră, câtă nevoie au să le fim alături și să-i ghidăm.

Conferinţa LIVE (Intervenţia dnei. Camelia DIŢESCU – min 15:33 şi 1:51:10)

Programul Oracle Academy este un program educațional filantropic global al grupului american Oracle. Este un program gratuit pentru instituțiile educaționale, este prezent în peste 130 de state și ajută milioane de studenți să obțină acele aptitudini și competențe despre care povestea profesorul Răzvan Bologa.

Facem tot posibilul să susținem dezvoltarea elevilor și studenților astfel încât să fie apți să aibă competențele de care au nevoie în momentul în care vor să se angajeze.

Oferta Oracle Academy include cursuri gratuite atât pentru profesori, cât și pentru elevi și studenți.

După absolvirea cursurilor, dacă își doresc să găsească un job în domeniul IT, noi le suntem alături și îi ghidăm, pentru a nu se simți în nesiguranță.

Resursele de învățare oferite de Oracle Academy pornesc de la Java și AI și ajung la Primavera şi machine learning.

Curricula Oracle Academy este împărțită pe trei domenii, respectiv Business, Engineering și Sciences.

Noi insistăm pe Primavera, pentru că există cerere pe piața de muncă.

Elevii și studenții pot avea acces la oferta de cursuri a Oracle Academy prin intermediul unui profesor. El trebuie să-și facă un cont, apoi elevii și studenții primesc acces la cursuri. Fără ajutorul profesorilor, elevii și studenții nu pot avea acces la toată curricula Oracle Academy.

Avem peste 2.000 de profesori instruiți în SQL, PLSQL și Java.

Toate cursurile se desfășoară online. Cursantul care participă la Oracle Academy și urmează cursurile de 90 ore sau 180 ore primește un certificat, document care va spune foarte multe în CV-ul acestuia. Sunt recunoscute aceste certificări peste tot în lume.

Cursanților mei le spun așa: vrei să cauți un loc de muncă sau vrei fii căutat pentru un loc de muncă?

Oferta Oracle Academy include și cursuri career learning resources.

În România, avem un parteneriat în așteptare pentru reînnoire cu Ministerul Educației, avem 527 de profesori membri activi care au creat conturi, care au creat 2 sau 3 clase de elevi, avem parteneriate strategice cu 9 universități.


În momentul de față, noi lucrăm cu generația Z, respectiv cei născuți în perioada 1995 – 2015. Ei sunt generația digitală, ei sunt nativ digitali. Cu ei nu vom avea o mare problemă dacă noi reușim să-i susținem și să-i ghidăm cu tot ce înseamnă competențe digitale.

Marilena IONAŞCU, Microsoft @ EDU Invest 2023: În România credem în puterea parteneriatului public-privat și în proiecte de educație, iar la nivel global Microsoft a lansat în plină pandemie Global Skilling Initiative, un program de educare și reeducare în competențe digitale a 25 milioane de persoane.

Marilena IONAȘCU, Education Director, Microsoft România @ Conferința EDU Invest 2023 – Transformarea Digitală în Educație, Learning & HR, organizată de DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL, Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTv pe 22 februarie 2023.

Noi credem foarte mult în parteneriatul public – privat. Astăzi vorbim de dezvoltarea unor cunoștințe avansate și vorbim și de faptul că certificarea, însușirea unor competențe tehnice reprezintă un avantaj competitiv, atât pentru individ, care poate accesa locuri de muncă mai bine plătite, cât și pentru angajator.

Companiile care investesc în cursuri de perfecționare profesională, în programe de training, au rata profitului cu 24% mai mare, sunt studii în acest sens, care demonstrează acest fapt.

Competențele digitale le permit atât companiilor, cât și angajaților acestora să valorifice beneficiile aduse de tehnologie, să amplifice procesul de digitalizare, să devină mai productivi ca urmare a optimizării activităților. În momentul în care ai un angajat mai bine pregătit, nu doar el este mai fericit, ci și compania, care devine mai profitabilă, iar profitul se întoarce în companie și salariații acesteia vor primi salarii mai mari, bonusuri.

Conferinţa LIVE (Intervenţia dnei. Marilena IONAŞCU – min. 16:33 şi 2:21.30)

O certificare în domeniul IT are o valabilitate de 5 ani, dar, în practică, cunoștințele în domeniul IT trebuie reîmprospătate o dată la 1 sau 2 ani, pentru a ține pasul cu tehnologia. Procesul de certificare și, mai ales, recertificare devine din ce în ce mai important atât pentru angajat, cât și pentru angajator. Sunt multe lucruri care avansează în zona asta.

Vreau să vă povestesc despre o inițiativă pe care Microsoft a lansat-o chiar în momentul pandemiei, care a fost determinată de pandemie. Se numește Global Skilling Initiative, acest program a fost lansat acum 2 ani și scopul Microsoft a fost să susțină procesul de educare și reeducare a 25 milioane de persoane din întreaga lume, în direcția obținerii de competențe digitale.

La aproximativ un an de la lansare, peste 30 milioane de persoane din 249 de țări au participat la acest program de training.

Atât la nivel global, cât și în România asistăm la o creștere de 10 ori a interesului pentru învățare și dezvoltare a capabilităților digitale necesare în perioada următoare. Perfecționarea competențelor este o prioritate pentru foarte multe persoane.

Programul  Global Skilling Initiative oferă acces la trei platforme de e-learning. Pe cele trei platforme sunt disponibile o gamă largă de cursuri de la software development la project management.

Pe Microsoft Learn, toate cursurile sunt gratuite. Pe Linkedin Learning au fost selectate cursuri pentru 10 roluri care vor fi cerute pe termen mediu, cum ar fi project management, administrator IT, digital marketing, analist de date și altele. Aceste 10 cursuri sunt puse gratuit la dispoziția tuturor.

De ce are Microsoft inițiative în acest domeniu? Succesul nostru ca și companie depinde foarte mult de ecosistemul întreg de IT. De exemplu, modul de organizare al Microsoft în toată lumea este prin parteneri.

Fără acești parteneri și fără investițiile în dezvoltarea rețelelor de parteneri, succesul Microsoft nu poate scala soluțiile.

În viitorul apropiat, 70% din companii de la nivel global vor fi companii de tehnologie.

În trecut, forța de muncă IT era necesară doar în companiile IT, dar dinamica afacerilor și trecerea masivă la digital face ca necesarul de specialiști IT să apară și la companii care anterior nu aveau nevoie de astfel de specialiști.

În România, Microsoft are parteneriate cu numeroase unități de învățământ, avem cursuri acreditate atât pentru profesori, unde este o nevoie foarte mare, cât și pentru elevi și studenți. Peste 3.000 de profesori au trecut prin aceste cursuri, iar jumătate și-au luat certificarea.

Aș vrea să punctez că, în contextul actual, competențele de securitate cibernetică sunt foarte căutate, se manifestă o cerere foarte mare la nivel global. Spre această zonă pot fi ghidații elevii și studenții pentru viitoare cariere în acest domeniu. În SUA, și cu siguranță și pe alte piețe, se manifestă un mare gap între cererea și oferta de specialiști.

Referitor la România, noi considerăm că o modalitate foarte importantă prin care mediul privat se poate implica în rezolvarea provocării transformării digitale în educație este reprezentată de parteneriatele cu instituțiile de învățământ. Aceste parteneriate ar trebui să se deruleze în două direcții, respectiv instruirea elevilor și studenților, pentru a pregăti acel pool de viitori specialiști IT de care e atât de mare nevoie, și instruirea cadrelor didactice.

Daniela VIȘOIANU, Senat @ EDU Invest 2023: În sfârșit, avem în România o rută completă de învățământ dual. În câțiva ani vom avea absolvenți de facultăți de științe aplicate. * Marea noutate adusă de modificarea legislației este noțiunea de consorțiu, unitățile de învățământ se pot asocia cu primăriile, cu consiliile locale sau județene. * Legislația actuală a învățământului este scrisă în favoarea furnizorilor de educație, adică este scrisă pentru universități, licee, direcțiile județene preuniversitare, legislația nu este în favoarea elevului.

Daniela VIȘOIANU, Consilier parlamentar – Senatul României – Comisia pentru învățământ @ Conferința EDU Invest 2023 – Transformarea Digitală în Educație, Learning & HR, organizată de DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL, Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTv pe 22 februarie 2023.

Asist la o dezbatere valoroasă pentru că participanții vin din domenii diferite și am fost provocați să fim foarte atenți și să conectăm informațiile.

Încep prin a puncta faptul că învățământul dual are super bani în PNRR. Decidenții au fost obligați să intervină printr-o ordonanță de urgență și să construiască din punct de vedere legislativ o rută completă pentru nivelurile 3, 4, 5, 6, 7 și 8.

Conform noilor reglementări, profesorii vor rămâne pe ștatul de plată al sistemului de educație, iar angajatorii au obligația să colaboreze cu liceele și universitățile pentru partea de practică. Există înțelegerea că nu peste tot vor fi angajatori cu capacitate de a susține partea de practică. Marea noutate adusă de modificarea legislației este noțiunea de consorțiu, unitățile de învățământ se pot asocia cu primăriile, cu consiliile locale sau județene.

Consorțiul de la Brașov pentru învățământul dual, spre exemplu, are 27 de structuri membre, respectiv primăria orașului, universitatea, mai multe licee, mai multe consilii locale, mai mulți angajatori, mai multe asociații patronale.

Conferința LIVE (Intervenția dnei. Daniela VIȘOIANU – min. 18:30 și 3:21:30)

Angajatorii sunt dispuși să finanțeze prin burse și acoperirea altor cheltuieli învățământul dual, dar nu sunt mulțumiți când absolvenții de liceu nu vor să se angajeze la ei. Sunt domenii, cum este zona HoReCa, care s-au confruntat cu astfel de situații. În acest context, ei au cerut ca o parte din banii pe care i-au cheltuit cu susținerea învățământului dual să fie returnați de către absolvenții liceelor finanțate.

Acum legea permite semnarea unor contracte și, în cazul în care nu se angajează la angajatori care au finanțat învățământul dual, absolvenții vor returna o parte din bani.

În educație ne pregătim pentru o serie de schimbări și avem multe nemulțumiri față de ele și tot ce am văzut în cadrul Conferinței EDU INVEST 2023 este SF în raport cu schimbările creionate în noile proiecte de legi ale educației. Gap-ul de gândire este încă foarte mare, deși pandemia i-a dus pe profesori într-un proces de învățare accelerată și unii dintre ei au reușit să facă față. După ce pandemia s-a încheiat, a existat atâta determinare de întoarcere la status-quo în toamna anului 2022, inclusiv în mediul universitar. Nici nu se pune problema să existe această flexibilitate în mediul preuniversitar, deși avem deficit de cadre didactice, atât la nivel numeric, cât și de competențe.

Spre exemplu, avem deficit la profesori de limbă engleză. Legea spune încă din 2011 că va fi o evaluare a cunoștințelor de limba engleză la finele clasei a VIII – a sau a XII – a, dar această obligație a fost prorogată în fiecare an. De ce? Pentru că avem deficit de profesori.

Legislația actuală a învățământului este scrisă în favoarea furnizorilor de educație, adică este scrisă pentru universități, licee, direcțiile județene preuniversitare, legislația nu este în favoarea elevului.

Sistemul actual de învățământ se confruntă cu o lipsă acută de profesori calificați, mai ales în zona disciplinelor reale. Există situații în care elevii nu se întâlnesc cu un profesor calificat la matematică în cei 12 ani de învățământ obligatoriu.

Din păcate, cifrele arată că 8 din 10 tineri absolvenți nu profesează în domeniul în care și-au luat licența.

În zona gimnazială se manifestă un deficit semnificativ de orientare și consiliere, care continuă și la liceu. O cercetare recentă a evidențiat că 57% din absolvenții de liceu nu au avut pe durata liceului nicio conversație serioasă, de referință, cu părinții lor despre ce vor face în continuare în viață.

Avem o reformă tăcută care se întâmplă în sistemul de educație. Punctez ideea că în sfârșit, avem în România o rută completă de învățământ dual, asta înseamnă nivel de calificare 3, 4, 5, 6, 7 și 8. Practic, am putea vedea în câțiva ani că vom avea absolvenți de facultăți de științe aplicate.

Rămâne în sistemul de învățământ provocarea introducerii de noi calificări, noi rute de învățare, cât de repede se schimbă oferta educațională în raport cu dinamica cerută pe piața forței de muncă. Nu sunt neapărat un avocat pentru o trecere dramatică, valorizez educația comprehensivă, care pregătește o persoană din multe puncte de vedere, inclusiv în privința gestionării viitorului și incertitudinii. Competențele digitale sunt foarte importante pentru fiecare tânăr care iese de pe băncile facultății.

Avem această reformă pe ruta de învăţământ dual și avem o altă mare provocare, respectiv creșterea speranței de viață care a antrenat o decizie în cazul statelor dezvoltate de a ține copiii cât mai mult în școală, pentru că oricum vor munci o perioadă lungă de timp.

Membrii generației Z pare că nu sunt genul de angajați cu un singur loc de muncă, joacă pe mai multe fire, vor mai multe tipuri de ocupații, sunt mult mai creativi, mult mai mult pregătiți să-și dezvolte propriul loc de muncă, nu caută un loc de muncă, sunt creatori de loc muncă și, mai ales, creatori de sens pentru ei înşiși.

Cred că ne vor depăși în ceea ce privește cât de repede vor fi ei pregătiți pentru viitor dacă nu-i tragem foarte tare în spate cu constrângerile sistemului educațional, care nu e acolo unde  ar trebui să fie în privința reformei.

Primii absolvenți cu nivel de calificare 5 (postliceal) vor ieși peste doi ani.

Așa cum sunt reglementate lucrurile în învățământ, și aici vorbim de finanțare, de salarizarea profesorilor, România a ales să-și dea viitorul țării pe mâna nu celor mai buni dintre noi.

Doina BANCIU, AOSR @ EDU Invest 2023: În România, prin PNRR, fiecare Consiliu Județean are posibilitatea să acceseze circa 500.000 euro pentru finanțarea programelor de dezvoltare a bibliotecilor. În realitate, din cauza modului în care a fost scris caietul de sarcini, foarte multe județe nu pot aplica.

Doina BANCIU, Vicepreședinte AOSR – Academia Oamenilor de Știință din România @ Conferința EDU Invest 2023 – Transformarea digitală în educație, learning & HR, organizată de DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL, Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTv pe 22 februarie 2023.

În cadrul acestui eveniment, antevorbitorii mei au răspuns la întrebări despre cum ar trebui să facem educație, ce anume ar trebui să predăm, cine sunt profesorii, dar nu s-a vorbit despre cui predăm.

Populația activă a României se ridică la 8 milioane de persoane, în ușoară scădere față de 2021, din care 32% sunt elevi și studenți.

Avem 550.000 de liceeni în mediul urban și doar 36.000 de elevi în mediul rural, din păcate.

La nivel profesional, urbanul stă foarte bine. Aici avem 90.000 de elevi, iar în rural doar 14.600 de elevi.

În învățământul superior, România are 554.000 de studenți.

Către toți acești elevi și studenți, dar și ceilalți cetățeni, ne îndreptăm cu educația.

Conferinţa LIVE (Intervenţia dnei. Doina BANCIU – min. 13:20 şi 1:33:00)

Datele statistice arată că la nivelul României doar 16% din populație are un nivel superior de cunoștințe, 40,5% are un nivel scăzut de cunoștințe, iar 43,5% are un nivel mediu de cunoștințe.

Aceștia sunt obiectul transformării digitale, așa cum arată toate strategiile din domeniu.

Este evident că avem nevoie și folosim cu toții și internetul, și robotica, și asistenții de învățare. Pe de altă parte, orice utilizator, orice tânăr, dacă nu este ghidat într-o manieră care să răspundă obiectului învățatului, poate fi complet pierdut în acest noian de informații. Nu mai amintesc de faptul că în această cascadă informațională avem și foarte multă informație de tip noise, adică informație care nu este corectă.

Toate marile biblioteci ale lumii au programe speciale de transformare digitală orientate către cetățeni, mai mult sau mai puțin tineri. Practic, bibliotecarii sunt învățați să devină mai competenți în a răspunde utilizatorilor care au un nivel ridicat de cultură digitală.

În România, prin PNRR, fiecare Consiliu Județean are posibilitatea să acceseze circa 500.000 euro pentru finanțarea programelor de dezvoltare a bibliotecilor. În realitate, din cauza modului în care a fost scris caietul de sarcini, foarte multe județe nu pot aplica. Sunt o serie de restricții legate de zonele defavorizate, care nu există în ghidul de zone defavorizate. 

Spre exemplu, în județul Arad sunt doar 12 sate defavorizate, ceea ce înseamnă să școlarizezi 2.500 de persoane. Nu există aceste zone, motiv pentru care Clujul, Timișoara, Argeșul, Aradul și multe alte Consilii Județene nu aplică pentru atragerea acestor fonduri pentru transformare digitală.

Fără o strategie coerentă, nu se va ajunge niciodată la transformarea digitală în niciun domeniu. Literatura internațională arată că transformarea digitală este o problemă de management.

Nădăjduiesc că lucrurile vor merge înainte, dar este nevoie de un pact social pentru a asigura eficiența acestui demers.

În concluzie, vreau să amintesc tuturor că educația înseamnă să transmiți cunoștințe și cineva să le acumuleze și apoi să le valorifice. Problemele cheie sunt cum transmitem, ce fel de informații transmitem, cine le transmite și cine le receptează.

În opinia mea, pentru a avea o transformare digitală a întregii societăți, trebuie să ținem seama de patru elemente. În primul rând, cine predă, cine sunt profesorii și dacă ei pot preda după o curriculă adaptată noilor cerințe ale societății. Al doilea element este infrastructura, care trebuie să fie una adecvată. Urmează cadrul legal și instituțional şi finalmente susținerea procesului de educație pentru transformare digitală.

Vlad DOICARU, Huawei @ EDU INVEST 2023: Dorim să accelerăm educația inteligentă prin intermediul partenerilor, atât al celor din zona tehnologiei, cât și din zona aplicațiilor, noi credem în ideea de ecosistem

Vlad DOICARU, Public Affairs and Government Relations Director – Huawei Technologies @ Conferința EDU Invest 2023 – Transformarea Digitală în Educație, Learning & HR, organizată de DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL, Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTv pe 22 februarie 2023.

Patentele provin din activitatea de cercetare-dezvoltare, respectiv din educație. La nivel de țară, România nu stă foarte bine comparativ cu ce se întâmplă la nivel internațional. Patentele, într-un final, se traduc în drepturi de proprietate intelectuală, generează venituri, care nu sunt mici, atât pentru cercetarea românească, cât și pentru companiile locale.

Dacă ne uităm în trecut, în ultima 100 de ani a fost, din diverse motive, o curbă aproape plată pentru aceste patente din punct de vedere al înregistrărilor și formalizării înregistrării.

În anii ’80, numărul patentelor înregistrate la nivel internațional a început să crească, în special din cauza Asiei și, particular, Chinei.

Anul 1990 este un reper important pentru drepturile de proprietate intelectuală. În acel an s-a materializat acordul Trips, un acord juridic internațional încheiat între toate organizațiile internaționale ale comerțului. Practic, este un moment important, pentru că s-a ieșit din abordarea izolaționistă de până atunci.

Conferința LIVE (Intervenția dlui. Vlad DOICARU – min. 2:49:30)

Huawei este o companie specială în privința activității de cercetare-dezvoltare, în sensul în care mai mult de jumătate din cei 190.000 de angajați ai companiei lucrează în acest domeniu, ceea ce spune foarte mult despre inovația pe care noi o aducem în industrie.

În opinia mea, este evident că educația reprezintă viitorul unei națiuni și creează toate dezideratele ca o națiune să progreseze pentru că atinge mai multe componente, atât economice, cât și sociale, dar și din perspectiva inovației.

Statele relevante în domeniul cercetării-inovării alocă, în medie, 4,6% din PIB pentru educație. Un an de creștere în calitatea educației influențează inclusiv creșterea economică cu 3-6% pe termen lung.

Studiile arată că firmele care au un grad mare de educației al angajaților au o productivitate cu 75% mai mare decât companiile cu un număr mai mare de angajați cu educație medie.

Credem că zona ICT este calea corectă pentru a îmbunătăți calitatea educației.

În educație se manifestă patru tendinței, care fac tranziția de la o educație centrată pe profesor la o educație centrată pe elev.

Huawei are un parteneriat în România privind educația inteligentă, www.notebune.ro, care își propune să livreze conținut educațional fără ca elevul să fie prezent fizic în clasă, platforma Note Bune (www.notebune.ro) fiind un parteneriat cu Asociația pentru Educație Digitală Bigger Picture.

Huawei a dezvoltat o tablă interactivă pentru educația inteligentă, IdeaHub, echipament pe care poate rula orice aplicație compatibilă Android sau Microsoft. Prezența în clase a unor astfel de dispozitive a condus la reducerea abandonului școlar, fapt observat la o unitate de învățământ din zona rurală a județului Sibiu.

În afară de programul notebune.ro, Huawei are în derulare un alt program pentru zona universitară, Seeds for the Future, cu peste 300 de studenți implicați până în prezent. 

Compania are în derulare și un program de burse școlare, precum și un parteneriat cu Universitatea Gheorghe Asachi din Iași și unul cu Universitatea Politehnica, ultimul inițiat în iunie 2021.

Legat de platforma www.notebune.ro, în primele trei luni de la lansare a avut peste 390.000 de vizitatori și peste 53.000 de utilizatori. Noi apreciem că este un rezultat bun și vrem să ne extindem atât spre zona claselor primare, dar și spre învățământul superior.

Tehnologiile ICT deschid o nouă paradigmă pentru educația bazată pe student, fapt susținut prin apariția a numeroase platforme de specialitate.

Dorim să accelerăm educația inteligentă prin intermediul partenerilor, atât al celor din zona tehnologiei, cât și din zona aplicațiilor, noi credem în ideea de ecosistem.

În construcția campusurilor digitale, Huawei are o experiență bogată în peste 70 state și regiuni și parteneriate cu peste 600 de universități și instituții de cercetare. Din perspectiva portofoliului nostru de produse, compania poate acoperi o gamă largă de necesități din mediul educațional, inclusiv cu soluții particularizate, nu doar enterprise și telecom.

Radu JUGUREANU @ EDU Invest 2023: Ca profesor, mă simt ca într-o misiune imposibilă, trebuie să pregătim elevii pentru meserii care încă nu există, dar în continuare educaţia are 2% din PIB, în loc de 6% cum prevede legea de 12 ani încoace

Radu JUGUREANU, Profesor de matematică @ Conferința EDU Invest 2023 – Transformarea Digitală în Educație, Learning & HR, organizată de DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL, Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTv pe 22 februarie 2023.

Cum facem să aducem oameni de calitate în sistemul educațional, cum facem să aducem ethos-ul în școală?

Cred cu strășnicie în necesitatea facultăților de profesori. 

În prezent, profesorii adună certificate de prezență la diverse conferințe și apoi cu dosarul de certificări solicită inspectoratului suplimentarea salariului.

În România s-au eliberat peste 40 milioane de diplome de competențe de formatori, adică orice nou născut și până la cei decedaţi a primit câte două diplome de formatori, putem spune că suntem o națiune de formatori. 

A venit pandemia peste noi și această pandemie a fost cel mai bun trainer pentru competențe digitale. La momentul intrării în pandemie, toți profesorii aveau cel puțin o diplomă pe care scria competențe digitale. 

Eu vreau să vă spun că acele diplome nu sunt reale, am ajuns să ne împăunăm cu niște hârtii fără valoare. Hai să spunem lucrurilor pe nume: noi trăim într-o minciună.

Conferinţa LIVE (Intervenţia dlui. Radu JUGUREANU – min 30:45 şi 3:56:35)

Un copil de clasa a I-a primește FB pentru un desen realizat de mama lui și alt copil primește un calificativ mai slab pentru că a venit cu un desen realizat chiar de mâna lui, dar nu la fel de de bine realizat.

Când ajunge la liceu, altă minciună: referatele. Abundă Internetul de referate și profesorii se fac că nu văd că referatele sunt luate de pe net.

Situația continuă și în zona învățământului superior, Internetul este plin de anunțuri cu lucrări de master și doctorat. Aceasta este realitatea.

Noi vorbim despre tehnologii super avansate, care funcționează la liceele „cu nume”, dar trebuie spus că părinții sprijină acele tehnologii, nu instituția de învățământ.

Nu vreau să generalizez, dar noi trăim într-o minciună.

900 din cele 1.500 de licee sunt în risc grav, și social, și economic, și emoțional.

Duceți-vă în mediul rural și vedeți cum copiii muncesc la negru, cum copiii fără părinți au grijă de gospodăria în care trăiesc cu bunicii.

Aceasta-i realitatea, este adevărul urât al României și trebuie să-l afirmăm răspicat.

Noi vorbim de AI și alte tehnologii avansate, e foarte bine, dar nu suntem acolo unde este nevoie.

Dacă suntem în stare să punem o ipoteză corectă asupra a ceea ce avem de făcut, putem trage și o concluzie coerentă. Demonstrația vine de la sine, fără ipoteză corectă nu vom reuși și ipoteza corectă nu vine din birou.

S-a făcut un sondaj pentru a vedea câți elevi sunt online și a ieșit 100%, dar lucrurile nu stau așa.

În perioada pandemiei, 40% dintre elevii din liceele incluse în proiectul ROSE nu au avut avut nici PC, nici tabletă, nici telefon, nici nimic.

Cum poți să iei bacalaureatul fără să ai acces la cărți, cu 4 luni înainte de examen?

Sunt profesor de matematică de 40 ani. Am învățat în 40 de ani de utilizare a computerului că e-learning nu vine de la electronic, ci de la enhance, adică a spori, a intensifica.

Acest e-learning, conform studiilor internaționale, nu a reușit să atingă decât 5% din promisiunile pe care le-a făcut.

În 2020, am văzut că Ministerul Educației aplica elevilor un chestionar online și le cerea să răspundă online dacă au sau nu acces online. Adică îi întrebăm pe cei din online dacă au acces online.

Noi ne întâlnim aici și discutăm frumos, dar în practică, la firul ierbii, nu se întâmplă nimic, avem doar hârtii frumoase.

Ce am înțeles eu că trebuie să fac cu elevii care au intrat în acest an în clasa întâi: ei vor ajunge să termine liceul în anul 2035 și apoi vor lucra în locuri de muncă ce astăzi nu există, cu tehnologii care nu au fost încă inventate pentru a rezolva probleme despre care azi știm că nu sunt probleme.

Adică eu am o misiune imposibilă. Lucrul acesta nu se face nici pregătindu-mă eu mai bine pentru matematică, nici învățând cum este cu ChatGPT. Sunt oarecum confuz, pentru că în aceste condiții în care eu sunt pus să rezolv o problemă imposibilă, ca în filmul lui Tom Cruise, am în continuare 2% din PIB pentru educație, în loc de 6% din PIB așa cum prevede Legea 1/2011, încă în vigoare.

Personal, nu știu cine sunt experții strategiei România educată, mi-aş dori să aflăm.

Călin RANGU, CIO Council  @ EDU Invest 2023: Sistemul educațional încă este rigid, ar trebui creat un ecosistem pentru a putea să se transforme digital, în care normele și reglementările sunt foarte importante. Segmentul de profesori, care transferă conținutul adaptat erei digitale, trebuie să se transforme.

Călin RANGU, Vicepreşedinte – CIO Council @ Conferința EDU Invest 2023 – Transformarea Digitală în Educație, Learning & HR, organizată de DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL, Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTv pe 22 februarie 2023.

În opinia mea, deficitul de profesori pornește tot de la construcția sistemului și a curriculelor și a modului de predare.

Vă dau următorul exemplu personal. Sunt absolvent al Facultății de Electronică și Telecomunicații și al Facultății de Management Financiar-Bancar, plus un MBA. Însă, abia la MBA, la cursul de contabilitate am înțeles cu adevărat pentru prima dată contabilitatea, cu toate că am trecut printr-o facultate de management financiar-bancar și am trecut cu bine. De ce asta? Am înţeles complet abia la MBA semnificaţia reală a contabilităţii, pentru că în facultate predarea acesteia se baza pe matematică, pe teorie, iar la MBA pe rolul economic din practică.

Ce s-a întâmplat? Profesorul de contabilitate de la universitatea românească îmi vorbea doar în integrale și matematică complicată, iar portoricanul care a ținut cursul de MBA a utilizat doar o formulă cu un delta, dar avea experiența necesară să poată să-ți transmită ce înseamnă, cum să gândești și ce înseamnă din punct de vedere practic.

Păstrăm același model, adică mergem pe multă informație și cu profesori care nu au posibilitatea să transmită acea informație, inclusiv din punct de vedere salarial, sau mergem pe un mix, cu accent pe practică?

Conferinţa LIVE (Intervenţia dlui. Călin RANGU – min. 23.00 şi 4:09:50)

După mine, ar trebui ca toată lumea să aibă acces la toate informațiile, să fie cu cartea pe masă, cu Internetul pornit, dar profesorul să aibă capacitatea de sinteză și să-i dea o cerință care să nu fie la îndemână și să n-o găsească pe Internet. Sunt câteva lucruri care nu țin neapărat de transformare digitală, ci de transformarea mentalităților noastre.

Revenind la transformarea digitală și asociația CIO Council, cred că transformarea digitală nu se poate face dacă firmele, universitățile, liceele, școlile şi ministerele nu știu să-și pună la punct procesele proprii. Nu poți să faci o transformare digitală a ceva care nu funcționează bine pe hârtie.

Informatizarea făcută fără cap creează un haos informațional, cresc costurile și pierzi mult mai mult timp și resurse decât ai lăsa acei 100 de oameni să plimbe câte o hârtie, pentru că transformarea digitală nu înseamnă doar introducerea unei aplicații în ideea că introducerea unui sistem informatic îți rezolvă problema. De fapt, îți va genera mult mai probleme decât un sistem clasic, pe care îl cunoști.

Transformarea digitală pleacă de la management și de la top management. Este necesară o abordare de tip expert, nu o abordare de tip consens. Nu poți să lași transformarea digitală pe mâna oricui.

Într-un proces de transformare digitală trebuie să ai și un management al documentelor foarte bun. Birocrația din secretariatele universităților este infernală.

Există un decalaj între ce se predă în facultate pentru profesia de economist la nivel de competențe și ce competențe sunt descrise la această profesie în Clasificarea Ocupațiilor din România. Așa cum stau lucrurile, e clar că s-a mers pe varianta de tip consens.

Nevoia de educație spre inovare este esențială. Pregătirea cadrelor de conducere, a șefilor care să adopte inovația în companie este foarte importantă. Tehnologia în sine este un tool, o unealtă. Transformarea digitală se referă, de fapt, la organizație, la oameni, la procese, la managementul schimbării. Sistemul educațional încă este rigid, ar trebui creat un ecosistem pentru a putea să se transforme digital. Ecosistemul are foarte mulți actori, iar actorul legislativ, de exemplu, normele și reglementările sunt foarte importante.

Segmentul de profesori, care să transfere acest conținut adaptat erei digitale, trebuie să se transforme.

La Universitatea Danubius, unde sunt decan la Facultatea de Științe Economice, pe fonduri PNRR avem un proiect de a crea un metavers pentru a-i aduce pe studenți unde se simt confortabil.

Cornel BĂRBUŢ, AFOR @ EDU Invest 2023: Pe piața comunicațiilor din România activează circa 50.000 de persoane, estimăm că 50% dintre specialiștii de fibră optică din România au plecat din țară. 40% dintre furnizorii de comunicații mobile au dispărut în 10 ani, de la 1200 la 708 în prezent. Fără fibră optică, digitalizarea nu-și are sensul.

Cornel BĂRBUȚ, Vicepreședinte – Asociația de Fibră Optică din România (AFOR) @ Conferința EDU Invest 2023 – Transformarea Digitală în Educație, Learning & HR, organizată de DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL, Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTv pe 22 februarie 2023.

Educația pe care noi vrem s-o oferim are un destinatar, respectiv piața.

Vă ofer câteva cifre concrete în acest sens. Pe piața comunicațiilor din România activează circa 50.000 de persoane, conform datelor publice.

Câți mai sunt în România? Datele culese de la INS, de la ANCOM și alte surse arată că, în prezent, mai sunt activi 708 furnizori de servicii de comunicații mobile, față de peste 1.200 în urmă cu 10 ani. Cu alte cuvinte, aproximativ 40% dintre furnizori au dispărut.

Conferința LIVE (Intervenția dlui. Cornel BĂRBUȚ – min. 46:57 și 4:43:55)

Noi estimăm că 50% dintre specialiștii de fibră optică din România au plecat, dar o parte dintre ei, undeva între 10 și 20%, au început să se întoarcă în țară.

În prezent, în firmele cu cod CAEN 61 lucrează aproximativ 50.000 de persoane.

Un specialist în fibră optică din România încasează lunar cam 4.500 de lei, în timp ce în afara țării salariul se situează între 2.000 și 3.000 euro.

La nivel de resurse umane, avem o mare problemă cu firmele mici. 91% dintre firmele locale care activează în cod CAEN 61 au sub 10 salariați.

Grupul DIGI, care în opinia mea este numărul 1 în piață în funcție de venituri, cu toate că Orange România susține că deține această poziție, avea peste 14.600 de salariați la 31.12.2020, din care 31% sunt salariați femei și 40% dintre acestea sunt manageri. Aceste cifre sunt de apreciat.

48% dintre salariatele Digi sunt implicate în activități comerciale, adică în vânzări, doar 10% în domeniul tehnic, ceea ce este o problemă. 

Noi vrem să încurajăm femeile în domeniul fibrei optice. M-am bucurat că am găsit o profesoară în Turnu Severin, plus pe cineva în Timișoara care vor să instruiască și femei în domeniul fibrei optice.

17% din salariatele Digi lucrează în domeniul administrativ, gen suport, logistică și achiziții, 20% în relațiile cu clienții și 5% în mass media.

Unde se pot pregăti oamenii în specializarea telecomunicații? Avem patru mari facultăți de electronică și telecomunicații în țară, la București, Cluj, Timișoara și Iași, și încă șapte mai mici, care au specializări de telecomunicații, la care se adaugă 26 de licee de telecomunicații, din care două s-au desființat, iar la cel din Capitală se pregătesc bucătari și ospătari. Avem un gap foarte mare în privința aceasta.

Pe parte de privat avem două școli în București, care pregătesc profesioniști în fibră optică. 

Companiile de profil nu găsesc oameni pentru activități de bază, care să rezolve clienților nevoile de bază. Ele angajează ospătari, din construcții, din alte meserii. Avem nevoie să pregătim tehnicieni, oameni care să rezolve clienților necesități de bază.

Asociația de Fibră Optică din România (AFOR) va construi un centru de competențe și va evalua unitățile de învățământ din domeniul telecomunicațiilor.

AFOR vrea să asigure anumite standarde de calitate în procesul de pregătire a tehnicienilor de rețele telecomunicații. Vrem să facem în 2024 o olimpiadă pe zona tehnicienilor de rețele de telecomunicații.

Fără fibră optică, digitalizarea nu-și are sensul, nu-și are mijlocul.

În domeniul tehnic, fiecare angajat ar trebui să facă un curs obligatoriu la 3 ani, pentru că sunt foarte multe schimbări și este necesar ca aceștia să se pună la curent. Sper ca legislația să se modifice și să impună parcurgerea acestui curs o dată la 3 ani.

Cred că sectorul privat ar trebui să se implice mai mult în zona educației. Antevorbitorii mei au dat vina pe Guvern, pe zona academică, dar eu realizez că și în zona privată sunt probleme.

Transformarea digitală are acum o oportunitate de a aduce reformă în educația din România. Nu sunt vorbe mari, mă refer la trei mari aspecte, respectiv competențe, cercetare (licee, universități) și instrumente de educare, transformarea acestora. Avem nevoie de a schimba modul de a educa și modul de a ne autoeduca.

Noi, ca asociație (AFOR – Asociaţia de Fibră Optică din România), am început un proiect cu licee. În România sunt 26 de licee cu profil de telecomunicații și doar 8 facultăți, dar tot nu avem specialiști pe telecomunicații. Am investit noi, ca asociație, în formarea profesorilor, în dotarea laboratoarelor și urmărim, astfel, ca telecomunicațiile să devină un caz de bune practici. Vrem să formăm specialiști la firul ierbii, tehnicieni, oameni care să instaleze fibra optică, apoi urcăm la nivel de inginerie.

Maria CERNAT, SNSPA @ EDU Invest 2023: Pun accent pe economia politică a educației digitale și pe crearea unui sistem în care cinstea să fie profitabilă.

Maria CERNAT, Conferențiar – SNSPA @ Conferința EDU Invest 2023 – Transformarea Digitală în Educație, Learning & HR, organizată de DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL, Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTv pe 22 februarie 2023.

Sunt de acord cu perspectiva etică, dar aici am un diferend cu mentorul și profesorul Dumitru Borțun, pentru că eu merg mai departe și privesc poate puțin mai cinic, mă duc spre economia politică a educației digitale, mă gândesc la relațiile de putere, mă gândesc la sistem. Morala are în vedere, în primul rând, alegerea individuală. Pe mine mă interesează cum să fac cinstea profitabilă în termenii lui Confucius, cum să creez un sistem în care cinstea să fie profitabilă.

Cred că, într-adevăr, a fost o foarte mare inerție în privința învățământul clasic și am fost foarte dezamăgită să văd cu câtă virulență s-a dorit întoarcerea la status quo după pandemie și ștergerea acelor lucruri care ar fi putut să fie foarte utile pentru învățământul online.

M-a dezamăgit foarte mult să văd că, practic, dacă universitățile doresc să organizeze învățământ online, ele sunt nevoite să pună la dispoziția studenților instrumente digitale, cum ar fi laptopuri și tablete.

Aici se ascunde o mare minciună. Asta înseamnă că noi când venim la școală nu avem nevoie de aceste lucruri. În ziua de astăzi să spui că un student nu are nevoie de aceste mijloace este, hai să spunem, naiv, dacă nu cinic.

În acest context, eu cred că trebuie să acordăm o foarte mare atenție investițiilor în această zonă și oferirea de acces la resursele de învățare, fie că este vorba de învățământ online, fie în format clasic.

Unul dintre lucrurile pe care eu aș vrea să-l abandonăm este viziunea în alb și negru: politica este proastă, afaceriștii sunt buni, corporațiile sunt bune, sistemul public este prost, toate aceste lucruri sunt dăunătoare. Nu trebuie să judecăm lucrurile în alb și negru și e bine să avem perspective nuanțate asupra orice.

Vreau să vă mai spun ceva din zona utopiei tehno-deterministe a ideii că tehnologia ne va conduce spre culmi de civilizație și succes. Joy Buolamwini de la MIT Media Lab a început să studieze programele de recunoaștere facială. Ea a rămas șocată să vadă că acele programe nu-i recunoșteau fața. Avea o mască albă la îndemână de la un festival de teatru, a pus-o pe față și apoi i-a recunoscut fața. Se numește Code Bias documentarul realizat. În codul programului de recunoaștere exista prejudecata rasistă că o față neagră nu poate fi recunoscută. A ajuns în Congresul SUA, a luptat împotriva algoritmilor de recunoaștere facială și a reușit să se impună cu ajutorul reprezentanților Partidului Democrat.

Revin asupra ideii că universitatea trebuie să pregătească cetățeni, nu doar viitori consumatori și nu doar angajați obedienți și eficienți pentru corporații, pentru că fără cetățeni critici societatea nu promovează, noi nu trebuie să ne luăm la întrecere cu roboții în eficiență și să devenim angajații aproape decerebrați care răspund imperativelor companiilor, fără niciun pic de inițiativă.

Noi trebuie să vedem cum reușim să îmbunătățim lucrurile, ori asta nu se face fără cultivarea gândirii critice.

Din punctul meu de vedere, vreau să insist asupra investițiilor realizate de stat pentru a permite unui număr cât mai mare de persoane accesul către obținerea de competențe digitale, nu doar către o pătură din zona urbană. Insist pe discuții și reglementare. Trebuie să vedem cum putem oferi competențe digitale cetățenilor, dar în același timp să formăm cetățeni capabili să critice și cetățeni angajați politic în construcția unei societăți mai bune.

TEMATICI

• TRANSFORMAREA DIGITALĂ (DX) ESTE, ÎN PRIMUL RÂND, DESPRE OAMENI.
CUM PREGĂTIM OAMENII PENTRU TRANSFORMAREA DIGITALĂ?

URMĂTORII 10 ANI VOR ADUCE MAI MULTE SCHIMBĂRI DECÂT CELE DIN ULTIMUL SECOL

42% DINTRE ANGAJAŢII DIN UE NU AU COMPETENȚE DIGITALE DE BAZĂ.
PESTE JUMĂTATE DIN FORŢA DE MUNCĂ ARE NEVOIE DE RECALIFICARE.


• 70% DINTRE NOILE MESERII DIN 2030 NU SUNT ÎNCĂ INVENTATE

• PÂNĂ ÎN 2030, 800 MILIOANE DE JOB-URI LA NIVEL GLOBAL VOR FI TRANSFORMATE PRIN DIGITALIZARE, AUTOMATIZARE, VIRTUALIZARE

• CARE SUNT MARILE PROIECTE DE TRANSFORMARE DIGITALĂ A EDUCAŢIEI DIN ROMÂNIA?

ROMÂNIA ESTE PE ULTIMUL LOC ÎN UE, CU 8% CURSANȚI ONLINE, LA O MEDIE EUROPEANĂ DE 26%.

• CUM ACCELERĂM TRANSFORMAREA DIGITALĂ ÎN EDUCAŢIE?

• LEGEA TRANSFORMĂRII DIGITALE ÎN EDUCAŢIE VA SCHIMBA DEFINITORIU DATELE ECUAŢIEI EDUCAŢIONALE

• CUM CONTINUĂ EDUCAŢIA VIRTUALĂ DUPĂ PANDEMIE?

• EDUCAŢIA TREBUIE SĂ NE PREGĂTEASCĂ PENTRU VIITOR, NU PENTRU TRECUT

• EDUCAŢIA A FOST PRINCIPALA ŢINTĂ A ATACURILOR CIBERNETICE DIN PANDEMIE, ÎNAINTEA INDUSTRIEI MILITARE ŞI A GUVERNELOR

• DACĂ MUNCEŞTI CA UN ROBOT, VEI FI ÎNLOCUIT DE UN ROBOT. 60% DINTRE TOATE TASK-URILE VOR PUTEA FI FĂCUTE DE MAŞINI, PÂNĂ ÎN 2030

• ŞCOALA ONLINE – PRINCIPALUL INSTRUMENT PRIN CARE ROMANIA ÎŞI POATE CREŞTE PERFORMANŢA ÎN INDICELE DESI ŞI REDUCE ANALFABETISMUL FUNCŢIONAL ŞI DIGITAL

• EDUCAŢIE ICT – CERCETARE COLABORATIVĂ – COMUNITĂŢI DE INOVARE – PARTENERIATE SISTEM EDUCATIONAL-INDUSTRIE-GUVERN

• ECOSISTEMUL DE PARTENERIATE PUBLIC-PRIVAT (PPP) POATE GENERA INFRASTRUCTURA EDUCAŢIEI CONTINUE CARE NU SE OPREŞTE LA ŞCOALĂ, NICI LA CERCETARE

DE CE SUNT  ATÂT DE IMPORTANTE INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ ȘI MACHINE LEARNING? DAR ETICA TECH?
PENTRU A ELIBERA MEMBRII PERSONALULUI DE ACTIVITĂȚI REPETITIVE ȘI PENTRU A AJUTA MANAGEMENTUL SĂ EMITĂ JUDECĂȚI EFICIENTE.

COMPANIILE GLOBALE VOR INVESTI 3,4 TRILIOANE USD ÎN PROCESUL DE TRANSFORMARE DIGITALĂ. CÂT INVESTESC COMPANIILE DIN ROMÂNIA?

SPEAKERI EDU INVEST 2022

PARTENERI EDU INVEST 2022

RSVP
Pentru detalii şi parteneriate, vă rugăm să ne contactați:

Digital Transformation Council
–––––––––––––
Roxana ONEA | Marcom Director
–––––––––––––
Revista COMUNIC@ȚII Mobile | 
Mobil: +40.723.319.678
Email: roxana.onea@comunic.ro