Wild set of tp porn videos on PornsOK.com Cel mai bun cazinou online din Moldova - 1win Library zlib padthaibaannaa.fi omin kasin mielenkiintoinen matrimoniale ploiești

Dumitru BORŢUN, SNSPA @ EDU Invest 2023: Toate discuțiile care se referă la inteligența artificială, la revoluția digitală, la transformarea digitală trebuie să fie transparente. Omenirea se află în fața unei probleme de natură etică, dar și filozofică. Condiția umană și viitorul umanității depind de hotărârile pe care le luăm în prezent.

Dumitru BORȚUN, doctor în filosofie şi profesor universitar la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice a Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti – SNSPA @ Conferința EDU Invest 2023 – Transformarea digitală în educație, learning & HR, organizată de DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL, Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTv pe 22 februarie 2023.

În anul 2022, am publicat în Revista Română de IT un studiu despre managementul eticii și responsabilitatea socială în industria românească IT. În materialul respectiv, disponibil AICI, am atras atenția asupra faptului că există două tipuri de raționalitate, care diferă de la un domeniu la altul al activității umane și al gândirii umane. 

Este vorba despre o distincție pe care o face gânditorul german Jürgen Habermas, pe care și el a preluat-o de la Max Weber, dar o dezvoltă și o aplică în cercetările sale. Distincţia respectivă vizează raționalitatea de tip instrumental și raționalitatea simbolică sau comunicativă.

Raționalitatea instrumentală este aplicabilă în domeniile în care validitatea unui enunț, valoare lui de adevăr, este independentă de context, aşa cum se întâmplă în matematică: doi plus doi fac patru, indiferent de context.

Acest tip de raționalitate poate fi găsit în științele tehnice, în științele exacte, în inginerie, în științele economice. Este vorba despre raționalitatea care ne permite atingerea scopurilor, prin instrumentalizarea acestora. Ori scopurile nu mai sunt date de raționalitate instrumentală, ci de cea simbolică, care gândește contextele, care gândește validitatea logică a unei soluții sau validitatea tehnică a unei soluții, ci oportunitatea aplicării acestei soluții într-un timp și într-un loc anume, acum și aici.

Acest tip de raționalitate îl găsim în comunicarea socială, în educație, în politică, în domeniile în care este importantă comprehensiunea, înțelegerea celuilalt și stabilirea unui context.

Toate discuțiile care se referă la inteligența artificială, la revoluția digitală, la transformarea digitală trebuie să fie transparente. Omenirea se află în fața unei probleme de natură etică, dar și filozofică. Condiția umană și viitorul umanității depind de hotărârile pe care le luăm în prezent.

Conferinţa LIVE (Intervenţia dlui. Dumitru Borţun – min. 08.30 şi 53.00)

Cred că este o chestiune de proporții civilizaționale și nu poate fi lăsat apanajul decidenților din mediile de afaceri. Mediul de afaceri urmărește profitul și maximizarea acestuia. N-ai cum ieși din mecanismul acesta fără să-ți pui în pericol afacerea și să-ți trădezi trădezi menirea.

Este foarte important dialogul cu alte instanțe.

Din acest motiv, dezbaterea de astăzi este foarte importantă și trebuie repetată.

Universitatea este cel mai conservator mediu și, paradoxal, cel mai novator. Ce se întâmplă în universități? Profesorii predau o serie de cunoștințe și nu au disponibilitatea și timpul necesare realizării de cercetări. Ei sunt conservatori. De asemenea, există în universități cercetători și chestiunea se învârte în jurul raportului de putere care se manifestă între profesori și cercetători.

Comportamentul universităților este rezultatul acestui raport de putere care se manifestă între profesori și cercetători.

În 1988, a apărut o carte denumită Noua alianță, scrisă de Isabelle Stengers și Ilya Prigogine. Autorii susțin că sistemele aflate departe de starea de echilibru sunt impredictibile, pentru că în momentul în care sistemul o poate lua într-o direcție sau alta nu poate fi prezis, pentru că nici sistemul nu știe, el învață pe parcurs cum să evolueze.

În prezent, noi ne aflăm în fața unei astfel de situații în numeroase domenii, cum ar fi inteligența artificială, robotica sau genetica. Sunt terenuri noi, necartografiate din punct de vedere etic. Apare un nou fenomen și nu putem spune dacă este bun sau rău. În unele cazuri, cele două noțiuni – bine și rău – devin irelevante.

Iată de ce criteriile de apreciere vor depinde de valorile dominante fie statistic, fie impuse de către o elită dominatoare.

Digitalizarea poate fi abordată din mai multe direcții de întâmpinare. De pildă, unii sunt preocupați de formarea cadrelor, alții sunt preocupați de tehnologie, în timp ce alții sunt preocupați de modalitatea didactică de implementare în procesul educațional.

Eu am altă perspectivă și din acest motiv m-am înscris la acest eveniment.

Este vorba de perspectiva etică. Eu predau Etică în comunicare la SNSPA.

Din această perspectivă, m-am simțit obligat să intervin și să discutăm despre acest lucru pentru că viitorul ne pune în față un domeniu necartografiat din punct de vedere etic. Nici nu știm pe ce intrăm, habar nu avem care este nordul, sudul, vestul și estul din perspectivă etică. Din acest motiv cred că merită să discutăm această manieră de abordare.