DIGITAL TRANSFORMATION SUMMIT 2023

Digital Transformation Council organizează, pe 28 iunie 2023,
orele 11:00 – 15:00, la Grand Hotel Continental din București,
dezbaterea „DIGITAL TRANSFORMATION SUMMIT”, ediția a II-a.
Parteneri media: Revista COMUNICAȚII Mobile, Radio România și TelecomTV.

Agenda:
10:45 – 11:00 Înregistrarea & Welcome Coffee
11.00 – 12.30 Dezbatere Transformarea Digitală a serviciilor publice
12.30 – 12:45 Networking & Social Brunch
12:45 – 14:45 Dezbatere Studii de caz şi soluţii DX pentru România
14:45 – 15:00 Concluzii

CINE ESTE CAMPIONUL TRANSFORMĂRII DIGITALE ÎN ROMÂNIA?
CETĂŢEANUL, ADMINISTRAŢIA SAU INDUSTRIA?

MODERATORI

VIP SPEAKERS – SINTEZA DEZBATERILOR

Dragoș Cristian	VLAD	Președinte	Autoritatea pentru Digitalizarea României
Valentina	BURDESCU	Director General	ONRC – Oficiul Național al Registrului Comerțului
Gabriel	CONDEȘTEANU	Director IT	ONRC – Oficiul Național al Registrului Comerțului
Doina	BANCIU	Vicepreședinte	Academia Oamenilor de Știință din România
George	ANGHEL	General Manager	Conect X
Tudor	RĂDULESCU	Director Tehnic	UTI Construction and Facility Manager
Steliana	MORARU	Chief Operating Officer	OTP Leasing
Gina	CRUCERU	Group Human Resources Director	ROMPETROL (KMG International)
Bogdan	MIHALCEA	Country Manager	ATEN
Oana	LAZA	exChief Digital Officer	NEPI ROCKCASTLE
Gheorghe	SÂRBU	Member of the Board of Advisers	INNOVATION LABS
Călin	VILT	Consilier științific	WORLD ENERGY COUNCIL

MODERATORI

Roxana	ONEA	Redactor Șef	Revista COMUNICAȚII Mobile
Ion	VACIU	Președinte	Digital Transformation Council

VIDEO

Dragoș VLAD, ADR @ DX Summit 2023: Digitalizarea ar trebui să fie un proiect de țară pentru România

ADR se află într-un rol foarte important în cadrul societății românești, în mod special în fața cetățeanului, printr-o încercare îndrăzneață de a transforma digital sisteme publice. După cum știți, sistemele publice au fost proiectate inițial pentru a fluidiza un flux informațional la nivelul organizației, uitând, poate, nevoia reală a cetățeanului.

Colegii de la ONRC au îndrăznit și au curajul să implementeze un proiect foarte dificil, sper că studiul lor de caz este relevant și va aduce o creștere a calității vieții și în mediul privat. Proiectul pe care îl implementează este un proiect de referință pentru România.

Mai sunt și alte proiecte importante în implementare.

ADR este continuator al Ministerului Comunicațiilor și are în derulare mai multe proiecte îndrăznețe, unul dintre acestea fiind proiectul de cloud guvernamental.

Vreau să vă prezint două studii de caz, respectiv Ghiseul.ro, aplicație care poate fi acum descărcată și pe telefonul mobil, scopul acestui demers fiind creșterea gradului de utilizare. Al doilea studiu de caz este aplicația ROeID, care va revoluționa transformarea digitală a societății românești, aducând cetățeanul cât mai aproape de stat și de alte servicii publice sau private.

Aplicația ROeID vine cu avantajul pe care îl avem cu toții, respectiv să ne conectăm pe orice aplicație cu o adresă de e-mail sau cu un cont existent într-o rețea de social media.

Reglementarea excesivă aduce mai multă siguranță, dar, în același timp, creează o povară în implementarea soluțiilor digitale.

Proiectele de digitalizare sunt ample, sunt grele și, fără ajutorul societății civile, al mediului de afaceri, al mediului academic, instituțiile statului nu le pot realiza.

ADR a fost atentă la informațiile și comentariile venite din partea societății, nu le-a ignorat, mai ales experiențele mediului privat.

Consider că digitalizarea ar trebui să fie un proiect de țară pentru România și mă lupt pentru punerea în practică a acestui deziderat, care ar trebui să înceapă de la formarea incipientă a tinerilor și continuarea pregătirii acestora, pentru a avea continuitate. În plus, este necesară și reformarea celor mai maturi.

Comunicarea pe rețelele sociale a crescut exponențial în ultimii 2-3 ani, dar emailul rămâne de bază.

Suntem într-un parteneriat cu Republica Moldova din februarie 2022. Republica Moldova a avut curajul încă din 2015 să-și structureze serviciile publice. România are peste 2.300 de servicii publice online, Republica Moldova are circa 600. Ei au beneficiat de un proces de digitalizare rapid într-o formă centralizată, au pus toate sistemele într-un loc, așa cum vrem noi să procedăm prin proiectul de cloud guvernamental.

Avantajul Republicii Moldova a fost că nu a trebuit să respecte normativele UE. Am învățat de la Republica Moldova că trebuie să fi agil, că nu trebuie să te cramponezi în anumite tehnologii. Ei și-au dorit o digitalizare rapidă și au pus în practică această dorință.

România va recupera decalajul față de Republica Moldova atunci când platforma de cloud guvernamental va deveni funcțională.

În Republica Moldova există o agenție similară ADR și toate proiectele de digitalizare sunt gestionate de această instituție.
––
Valentina BURDESCU, ONRC @ DX Summit 2023: Cel mai amplu proiect de modernizare a sistemului informatic al ONRC, de peste 40 milioane de euro, se va finaliza în toamna acestui an și din 2024 vom avea un nou sistem informatic la nivel național

Față de anul trecut, suntem avansați în ceea ce înseamnă activitatea noastră, în special activitatea de digitalizare.

Mă voi referi strict la ceea ce înseamnă simplificare administrativă, legislativă, internă, pentru că digitalizarea nu înseamnă doar sistem electronic sau serviciu electronic, înseamnă în spate o muncă deosebită care să asigure cadrul de management, să asigure proceduri predictibile, să asigure un cadru legislativ predictibil și să încercăm să ținem pasul cu evoluția socio-economică și să ajustăm acolo unde considerăm că este necesar.

Cel mai amplu proiect de modernizare a sistemului informatic al ONRC, de peste 40 milioane de euro, a ajuns în ultima fază a proiectului, îl vom finaliza în toamna acestui an și din 2024 vom avea un nou sistem informatic la nivel național, modern, care va răspunde cerințelor societății.

Registrele gestionate de ONRC sunt numeroase și complexe. La finele lunii aprilie a acestui an, Registrul Comerțului gestiona un număr de aproximativ de 1,6 milioane de PFA și companii în funcțiune, în creștere cu peste 5% față de aprilie 2022.

Din această cifră, circa 1,2 milioane sunt societăți, cu precădere SRL-uri.

Buletinul electronic al ONRC este un instrument în care se publică o serie de documente care vizează activitatea de înregistrare în Registrul Comerțului. Accesul este gratuit, prin portalul ONRC.

Catalogul firmelor este asociat Registrului Comerțului și în cadrul acestuia găsim denumirile firmelor deja înregistrate și cele rezervate, care urmează să fie înregistrate. Totul este online, non-stop, fără intervenția factorului uman.

Într-o lună, numărul rezervărilor de firmă se situează între 25.000 și 30.000.

Actualul sistem informatic a devenit operațional în iunie 2012 și, cu excepția unui singur incident, a funcționat fără probleme.

ONRC se află într-o permanentă relație cu mediul de afaceri din domeniul IT, participăm la foarte multe evenimente de profil. Vrem să venim în întâmpinarea solicitărilor cetățenilor, a mediului de afaceri și instituțiilor. 

Noi suntem în mijlocul aparatului administrativ al țării, de la Registrul Comerțului se transferă toate informațiile către toate instituțiile publice. Dacă Registrul Comerțului se oprește, ne oprim aproape toți.

Buletinul procedurilor de insolvență are două secțiuni, persoane fizice și persoane juridice. Accesul se poate face atât pe abonament, dar există și o serie de informații oferite gratuit de instituția noastră.

Registrul beneficiarilor reali este un alt registru aflat în custodia noastră. Toate firmele, indiferent de forma de organizare, au obligația să depună o declarație privind beneficiarul real atunci când are loc înmatricularea firmei și ori de câte ori se modifică beneficiarul real.

Acest registru a fost implementat cu forțe proprii. Băncile accesează foarte des informațiile din acest registru.

Registrul litigiilor reflectă toată activitatea de contencios a instituției, și în mod special acțiunile de dizolvare și radiere a firmelor.

În data de 26 noiembrie 2022 a intrat în vigoare o nouă lege care reglementează activitatea ONRC. Noul act normativ permite efectuarea online a numeroase operațiuni legate de existența unui firme.

Fiecare utilizator al serviciilor online va avea un spațiu dedicat și va putea vizualiza toate cererile pe care le-a transmis la ONRC, stadiul acestora, cum a fost soluționată fiecare cerere, ce documente a încărcat.

Legat de rezervarea denumirii unei firme, a fost eliminat elementul similaritate, care avea o doză mare de subiectivism.

A fost eliminat și acordul privind denumirea unei firme de la Secretariatul General al Guvernului și de la instituția Prefectului. De-a lungul au fost prea puține situații când cele două instituții au emis acel acord.

––
Gabriel CONDEȘTEANU, ONRC @ DX Summit 2023: Cel mai mare proiect în derulare acum la ONRC este cel prin care vom retehnologiza tot ce înseamnă partea de evenimente din viața unei societăți

Avem două proiecte în derulare la ONRC, cel mai mare fiind cel prin care vom retehnologiza tot ce înseamnă partea de evenimente din viața unei societăți.

Noul sistem va crește nivelul de sofisticare a serviciilor și de interconectare. Vom informatiza tot, de la începerea afacerii până la tot ceea ce înseamnă partea de furnizare de informații.

Evenimentele nou introduse sunt cele de asistență și redactare documente constitutive, care până la acest moment se făceau doar la ghișeu, se puteau face și prin portal, respectiv se completau niște modele și apoi se transmiteau. Începând cu noul proiect, aceste documente se vor asigura în cadrul acestui nou tip de serviciu.

La nivelul noului proiect, două centre de date au fost operaționalizate, cu o disponibilitate de 4 ore de nefuncționare la nivelul unui an întreg. Aceste centre de date lucrează sincron, sunt interconectate prin fibră optică.

Serviciile existente vor fi ridicate la nivelul 4 sau chiar 5 de sofisticare, practic va fi o interacțiune full. Dacă un eveniment va expira, spre exemplu un mandat, atunci sistemul va notifica beneficiarul, evitându-se intrarea într-un incident.

Informația în timp real este cea mai utilă, anumite tipuri de servicii ale ONRC nu mai necesită deplasarea la sediul instituției, practic anumite instrumente simplifică sau comprimă timpul în ceea ce înseamnă utilizarea informației, obținerea informației.

Este vorba despre Proiectul „Sistem Electronic Integrat al ONRC consolidat și interoperabil destinat asigurării serviciilor de e-guvernare centrate pe evenimente de viață (ONRC v2.0)”  – cod SMIS 123634 (Program Operațional Competitivitate – în cadrul apelului AM – Organismul Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale, acțiunea 2.3.1 – Consolidarea și asigurarea interoperabilității sistemelor informatice dedicate serviciilor de e-guvernare tip 2.0 centrate pe evenimente din viața cetățenilor și întreprinderilor, dezvoltarea cloud computing guvernamental și a comunicării media sociale, a Open Data și Big Data – SECTIUNEA E-GUVERNARE – EVENIMENTE DE VIAȚĂ, conform contractului de finanțare nr. 6/2.3.1/04.04.2019). Perioada implementării proiectului este aprilie 2019 – decembrie 2023.

Obiectivul general al proiectului constă în modernizarea serviciilor de e-guvernare din responsabilitatea ONRC având la baza evenimentele de viață, prin implementarea unui nou sistem electronic integrat la nivelul ONRC (ce va avea și componenta de portal servicii on-line). Evenimentele de viață pentru care se vor moderniza actualele instrumente electronice/realiza noi instrumente electronice sunt:

EvV1 – Începerea unei afaceri;
EvV2 – Verificare disponibilitate și rezervare denumire firmă/emblemă;
EvV3 – Asistență și redactare documente constitutive;
EvV4 – Înființare persoană juridică;
EvV5 – Înregistrare persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale;
EvV6 – Modificări persoane juridice;
EvV7 – Modificări persoane fizice  autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale;
EvV8 – Dizolvare persoane juridice;
EvV9 – Lichidare/Înregistrare situație financiară de lichidare persoane juridice;
EvV10 – Radiere persoane juridice;
EvV11 – Radiere persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale;
EvV12 – Deschiderea și închiderea procedurii falimentului, urmată de radierea din Registrul Comerțului;
EvV13 – Furnizare informații, certificate constatatoare, rapoarte istorice, copii, alte rapoarte din Registrul Comerțului;
EvV14 – Publicare în  Buletinul Procedurilor de Insolvență;
EvV15 – Înregistrare din oficiu în Registrul Comerțului urmare publicării în Buletinul Procedurilor de Insolvență;
EvV16 – Furnizare Buletinul Procedurilor de Insolvență;
EvV17 – Furnizare informații, certificate constatatoare, rapoarte istorice, copii, alte rapoarte din Buletinul Procedurilor de Insolvență.

Un alt proiect aflat în derulare este cel de actualizare a instrumentelor de interconectare cu Registrul Comerțului. În plus, vom implementa interconectarea cu Registrul beneficiarilor reali de la nivelul Uniunii Europene.

Registrul Comerțului este interconectat și cu alte registre naționale și europene, pentru creșterea transparenței și crearea unei imagini mai clare.

Registrul Comerțului încearcă să țină pasul cu schimbările din cadrul economiei, facem schimb de experiență cu alte instituții similare.

Proiectele pentru viitor vizează:

-Dotarea ONRC cu mijloace tehnice specifice în vederea susținerii comunicațiilor multimedia, desfășurarea activității la distanță și extinderea serviciilor de preluare/eliberare automatizată a documentelor la ghișeu;
-Managementul planificării și utilizării resurselor ONRC și sistem integrat de tip ERP (Enterprise Resource Planning);
-Formarea profesională a personalului ONRC și platformă online de formare profesională la distanță a personalului ONRC;
-Arhivă și bibliotecă virtuală a ONRC pentru documentele profesioniștilor înregistrați în registrele ONRC;
-Sistem inteligent de asistență și eficientizare a serviciilor adaptat cerințelor solicitanților de servicii oferite de ONRC (SIAES – Smart Asist & Service – eONRC).
––
Tudor RĂDULESCU, UTI CFM @ DX Summit 2023: Aeroportul din Brașov este primul din România și al doilea din lume operat prin tehnologia turnului virtual, implementată din construcție

Aeroportul din Brașov este primul aeroport construit în ultimii 50 de ani în țara noastră și, mult mai important, este primul aeroport din România și al doilea din lume care utilizează de la început tehnologia turnului virtual, implementată din construcție.

Lucrările au fost finalizate la sfârșitul lunii martie 2023, iar primul zbor oficial a avut loc în data de 15 iunie 2023, de la București la Brașov.

Componentele proiectului sunt următoarele: •Construcție nouă (centru de date, birouri), •Sisteme turn virtual (RVT, CCTV, VREC), •Sisteme meteo (AWOS, ATIS), •Sisteme radionavigație (ILS, DVOR), •Sisteme comunicație (VHF, EVHF, VCCS), •Infrastructură (LAN, WAN)

În mod normal, controlul traficului pe aeroporturi se face din acel turn din care controlorii de trafic văd tot ce se întâmplă în zonă și au grijă să nu existe conflicte la sol, la aterizare sau decolare, între aeronave. Pe lângă turnul de control, mai există și alte sisteme tehnice, radare, sisteme de comunicații, dar este foarte important ca acei controlori să vadă tot ce se întâmplă pe aeroport.

În cazul aeroportului din Brașov, controlul traficului aerian se realizează de la Arad.

În situația turnului virtual, se montează anumite sisteme tehnice care le permit controlorilor de trafic să dirijeze traficul dintr-o altă locație. Pare work from home, dar nu este.

Turnul de Control Virtual înlocuiește turnul de control clasic, permițând dirijarea traficului aerian pe un aeroport de la distanță, de oriunde din lume. Controlorii de trafic beneficiază de o experiență vizuală și auditivă îmbunătățită, întrucât toate instrumentele dintr-un turn clasic sunt la dispoziția controlorilor. Turnul de control virtual se integrează cu sisteme existente sau noi.

Primele teste au fost efectuate în 2006-2009 de diverse companii, apoi conceptul a fost preluat pentru validare in SESAR (Single European Sky ATM Research)

Primul sistem Turn de Control Virtual a fost operaționalizat în 2015, de către Saab, prin preluarea controlului de la distanță a aeroportului Örnsköldsvik din centrul de dirijare din Sundsvall

În 2019, a fost deschis primul aeroport din lume care este operat de la lansare cu ajutorul unui Turn de Control Virtual – Scandinavian Mountains Airport, Suedia. La momentul actual există implementări în mai multe țări:

•Stockholm – Suedia – centru de dirijare cu 5 aeroporturi arondate
•Sundsvall – Suedia – centru de dirijare cu 3 aeroporturi arondate
•London City Airport – UK
•Leesburg Airport – USA
•Geilenkirchen NATO Base – Germany
•Brașov – România

Prin echipamentele montate la Brașov, prin imaginile transmise de aceste echipamente, se ajunge la un fel de realitate augmentată.

Prin tehnologia turnului virtual, controlul traficului aerian este realizat printr-o conexiune la internet prin fibră optică din orice locație din lume.

Echipamentele care asigură controlul de trafic aerian sunt dublate din construcție, se ajunge la backup la backup la backup.

Cum spuneam, sistemul de turn virtual a fost conceput în perioada 2006-2009 și abia în 2015 a fost acceptat ca soluție tehnică, după ce au fost efectuate numeroase teste de siguranță.

Din punct de vedere operațional, turnul virtual este un pas înainte, îi ajută pe controlori. Controlorii de trafic de la Arad sunt mulțumiți că lucrează pe această platformă.

Aeroportul din Brașov, prin soluția aleasă, a evitat problemele generate de lipsa de personal pe partea de control trafic aerian.

Soluția turnului virtual este mai ieftină decât soluția clasică, atât din perspectiva costurilor cu resursele umane, cât și al echipamentelor.

De exemplu, aeroportul din Budapesta are turn clasic și a implementat și o soluție de turn virtual pentru a prelua activitatea de control dacă turnul clasic pică.

Din perspectiva mea, inteligența artificială nu va înlocui niciodată controlorii de trafic, întrucât cineva, un factor uman, trebuie să-și asume răspunderea.
Din perspectiva mea, inteligența artificială nu va înlocui niciodată controlorii de trafic, întrucât cineva, un factor uman, trebuie să-și asume răspunderea.

––
Steliana MORARU, OTP Leasing @ DX Summit 2023: Zona de educație digitală are două componente, a echipei și a clienților. Educația pentru transformare nu ar trebui să se oprească la zona IT. Rezultatul trebuie să fie eficientizarea activității fiecăruia

Astăzi vă voi vorbi despre cum vedem noi zona de digital transformation, despre strategia pe care am creat în 2019 pentru o perioadă de 5 ani, pornind de la câteva premise pe care le-am considerat la momentul respectiv bazele necesare pentru o transformare digitală sănătoasă.

În privința transformării digitale, cel puțin în zona de financial, nu vorbim doar de tehnologii. Bineînțeles, ele sunt o parte componentă în tot ceea ce facem, în zona de aplicații, în ce automatizăm, în ce integrăm ș.a.m.d. Însă ele nu sunt niciun panaceu, nu ne rezolvă toate problemele, nici ale noastre, nici ale clienților.

Totodată, dacă tehnologia este pusă pe sisteme mai vechi sau pe echipe care nu înțeleg zona de tehnologie, atunci garantat ne îndreptăm către eșec.

Noi ne-am gândit la trei aspecte, respectiv client, companie și zona de conveniență, iar această triadă pornește de la ideea că tehnologia este o parte componentă.

Când vorbim despre clienți, vorbim despre user experience, de interacțiune, vorbim de o simplificare a acestor procese pe care vrem să le integrăm. Așadar, când ne-am dus la clienți am pornit de la două chestiuni care vin mai degrabă din zona de psihologie, respectiv modele de comportament și bias&credințe.

Este important ca investițiile făcute în tehnologie, echipe și strategii să aducă valoare, iar valoarea este adusă prin monitorizarea constantă a KPI-urilor și transformarea unor probleme în oportunități.

Cred că orice problemă pe care o avem este o oportunitate pentru companie, orice problemă a unui client de-al nostru este o oportunitate pentru noi să învățăm și noi la rândul nostru să venim cu ceva mai bun pentru client.

Zona de educație are două componente, a echipei și a clienților. Educația pentru transformare nu ar trebui să se oprească doar la zona IT. Fiecare dintre noi interacționează cu tehnologia, utilizăm tehnologia, și nu o utilizăm doar în calitate de angajați ai companiei X sau Y, ci și ca utilizatori în lumea consumeristă în care trăim. Asta nu înseamnă doar că stau pe Facebook sau că am o aplicație instalată, ci înseamnă cum îmi fac eu treaba ca să mai fiu mai eficient și mai disciplinat în ceea ce fac și bineînțeles să fac mai multe lucruri și mai bine.

De aceea pentru noi este importantă zona de educație digitală pentru colegii din companie și pentru clienți.

Citeam zilele trecute niște statistici despre faptul că doar 15% dintre IMM-urile din România utilizează zona de digital la potențialul ei maxim.

Observăm și noi la clienții noștri anumite comportamente față de tehnologie și este clar că este loc de îmbunătățire. Așadar, cred că este și misiunea noastră să aducem îmbunătățiri pe zona de educație.

Noi am observat că există două Românii și una este total neconectată, din păcate, la ceea ce discutăm noi aici. Trebuie să avem în vedere să nu-i lăsăm deoparte.

De-a lungul timpului, compania a pus în practică mai multe programe de eficientizare a proceselor, care au reușit să aducă rezultate bune. Aceste programe au avut în vedere resursele existente, s-au simplificat proceduri, s-au realizat integrări, nu s-au alocat resurse financiare sau suplimentare.

Implementarea tehnologiei în echipele formate din persoane trecute de o anumită vârstă necesită asistență și răbdare, precum și prezentarea noilor sisteme într-o manieră în care să înțeleagă că aceste aplicații sau modul în care interacționează cu tehnologia, chiar dacă este online, este un lucru cât se poate de sigur, pentru că de cele mai multe ori de acolo vin problemele, de la neîncredere.

––
Gina CRUCERU, Rompetrol @ DX Summit 2023: Cea mai bună modalitate pentru infuzia de digitalizare este să aducem în companie generația Z, care s-a născut cu aceste tehnologii. În aprilie am demarat campania de recrutare de tineri cu profil  IT

Vreau să vă povestesc despre un proiect din zona de transformare digitală, pe care Rompetrol și l-a asumat.

Noi acoperim întreg lanțul de valoare al industriei oil, gas and energy.

Acoperim atât zona de downstream, retail, cât și zona de producție combustibil, avem și zona de corporate și trading, activăm în 11 țări.

Fiind un grup divers, care acoperă o zonă largă de produse și servicii, avem undeva la peste 200 de job-uri individuale, de la scafandru și echipaj pe navă și până la trader, contabili, chimiști și electricieni.

În acest context, într-o organizație care a trecut prin numeroase transformări și printr-o pandemie, ne-am transformat cu toții modul de lucru.

Dacă anterior pandemiei nu foloseam aplicații de genul Teams, acum le folosim extensiv, inclusiv cu candidații pentru diverse posturi.

Avem colegi care lucrează doar de acasă, alții hibrid, iar unii doar la locul de muncă, cum ar fi cei din benzinării.

Când vine vorba de transformare digitală, la nivelul organizației am implementat mai multe campanii, mai ales că ne-am lovit de tot felul de probleme pe zona de securitate IT.

Cea mai bună modalitate pentru realizarea unei infuzii de digitalizare este să aducem în companie o generație care s-a născut cu această tehnologie, care a văzut smartphone-uri de la naștere, respectiv generația Z. Am demarat în aprilie 2023 o campanie de recrutare de tineri care au absolvit facultăți de profil tehnic și IT pentru posturi IT, IT security, marketing sau resurse umane. Cu ajutorul lor, vrem să revizuim procesele din cadrul companiei.

Prin aducerea acestor tineri în organizația noastră, ne-am dat seama că îi putem pune în contact cu colegii existenți și să facem upskilling și reskilling. Vom extinde acest program.

Tot ce poate fi digitalizat, va fi digitalizat. Cu siguranță că în prezent, cu ajutorul tehnologiei, facem altfel lucrurile comparativ cu modul în care le făceam în urmă cu 10-15 ani. Tehnologia ne ajută, nu ne-a luat nimic din job și ne-a dat timp suplimentar, pe care îl putem folosi pentru ședințe de brainstorming sau discutarea unor aspecte administrative.

Joburile noastre s-au transformat atât de mult încât am ajuns în următorul scenariu: trebuie să învățăm în permanență.

––
George ANGHEL, ConectX @ DX Summit 2023: Avem 3 județe întregi digitalizate:  Vaslui, Tulcea și Brașov

Prima mea experiență profesională a fost în administrația publică, deci am pornit din zona unde durea cel mai tare.

Ulterior, am avut o experiență profesională de peste 10 ani în Vodafone și VISA. A urmat ghiseul.ro și apoi proiectul ConectX, demers care a pornit din dorința de a pune umărul cumva la ceea ce autorităților le este sau nu la îndemână să facă.

Nu mi-a plăcut niciodată ideea pe care o auzeam la toate conferințele, și anume “să facă statul”. Până la urmă m-am dat jos de pe scena statului ca să fac treaba asta. Eu nu văd o competiție între stat și mediul privat, ci o colaborare.

Sectorul privat excelează pe partea alocării de resurse și luării de decizii.

Sectorul public excelează în zona sistemelor de magnitudine mare, care pot să deservească toate celelalte sisteme.

ConectX a fost lansat în martie 2020, în plin lockdown, după o perioadă de 6-7 ani de cercetare.

În 2017 a fost înființată compania care a preluat acest proiect, în 2020 a avut loc lansarea oficială a proiectului.

Perioada de pandemie a scos în față, din perspectiva transformării digitale, tot ce avea mai bun de oferit România. Practic, ne-a determinat să ieșim din vizuina noastră și să căutăm soluții reale, concrete.

Din datele noastre, în acest an proiectul ConectX devine, conform datelor proprii, cel mai mare proiect finanțat din surse private în domeniul transformării digitale.

Pe zona de legalitate, cred că România este sufocată de aplicații care nu respectă legile. Este obligatoriu să găsim soluții și să oprim acest lucru.

Pe partea de interconectivitate, ConectX este primul sistem care a adus back-office și front office mobile responsive. Practic, acum ai toată instituția în buzunar, oricând, oriunde.

Avem mari probleme pe partea de standardizare de procese, trebuie să le facem toți la fel. Avem 3.200 de UAT-uri și vreo 13.000 de instituții publice și lucrurile nu se fac la fel, fapt ce constituie o mare problemă. Proiectul ConectX pune mare accent pe standardizare de procese.

În privința experienței utilizatorului, trebuie să încetăm să facem doar funcționalitate, ci trebuie să facem customer experience.

Înainte să vorbim de orice altceva, trebuie să utilizăm semnătura electrică, apoi să facem diferența între document și act, plus act electronic, să înțelegem registrele electronice, arhivarea electronică, procesele electronice și automatizările.

După primii trei ani de activitate, vă prezint primele cifre oficiale pentru ConectX. Avem 200.000 de identități electronice certificate, 25.137 persoane juridice, 4.800 de instituții publice, 762 de notari publici, 637 de executori, 530 de avocați și 1.500 de fundații. Toate acestea pot să comunice în format digital 100%.

Avem procesate 1,234 milioane de lucrări, nu de acte, care sunt câteva milioane. De asemenea, avem peste 800 de procese instituționale inventariate și digitalizate și 104 proiecte în implementare, dintre care trei matrici digitale complete, respectiv județe întregi digitalizate – Vaslui, Tulcea și Brașov.

În opinia mea, sunt câteva lucruri care trebuie urgent reglementate. În primul rând, trebuie oprit fenomenul ca oricine, orice companie IT să poată să vândă aplicații în zona de administrație publică fără o verificare prealabilă. Avem nevoie de un organism de certificare, care să facă un control de legalitate, de securitate, de compliance și, dacă primești certificare, să poți să vinzi. În acest fel, vom standardiza și vom securiza nivelul de calitate a aplicațiilor. Este o chestiune absolut vitală să oprim această hemoragie continuă de aplicații care favorizează tot felul de practici ilegale.

De asemenea, este nevoie de auditarea camerelor tehnice ale instituțiilor. Nu cred că vă imaginați cum stau serverele instituțiilor, în ce condiții sunt răcite serverele. Vă vine să credeți că sunt utilizate ventilatoare de la IKEA?

Trebuie oprite experimentele în administrația publică cu tot felul de tehnologii care nu sunt reglementate. E foarte bine că ne preocupă inteligența artificială, dar ar fi mai bine întâi s-o utilizăm pe cea naturală.

E foarte bine să vorbim de blockchain, dar nu avem cadrul legal, nu avem consecințe juridice când folosim aceste tehnologii, iar acest lucru trebuie reglementat.

Impunerea semnăturilor electronice calificate, prin OUG 38/2020, a fost o veste bună, dar s-a terminat prost, în sensul în care a fost lăsată la latitudinea instituțiilor decizia de utilizare sau nu.

O altă problemă este lipsa CUI-ului, există numeroase entități juridice fără CUI. Fără CUI, nu poți să-i faci o identitate electronică și nu poți să creezi conexiuni electronice, să stabilești relațiile dintre ele.

O altă problemă este nomenclatorul de străzi. Dacă ANCPI își deschide bazele de date, va fi trăznet.

Care a fost efectul ConectX? Trebuie să ieșim din logica această în care am cumpărat o aplicație, gata, m-am digitalizat. Trebuie să uităm filmul ăsta, este cel mai păgubos.

Dacă dragostea continuă între cele două părți, dacă încrederea se instaurează și măsurile se iau în mod constant, durează cam 3 ani până când se vor vedea efectele, respectiv scăderea drastică a tuturor costurilor cu hârtia, cu tonerul, cu corespondența, cu arhivarea fizică, plus creșterea nivelului de confort al cetățenilor, mediului de afaceri și partenerilor instituționali, accelerarea semnificativă a proceselor administrative, creșterea gradului de eficiență în activitatea zilnică și asigurarea unui nivel ridicat de competențe digitale în rândul angajaților. Iată cum arată proiectul nostru implementat în Brașov, pentru a vedea concret economia de hârtie și de … timp

Doina BANCIU, AOSR @ DX Summit 2023: Există bani europeni pentru transformarea bibliotecilor publice în hub-uri digitale, dar foarte puține au aplicat pentru accesarea acestor fonduri, doar 14 biblioteci județene din 41

Prin natura profesiei mele și a poziției pe care o am în cadrul AOSR, urmăresc cu foarte multă atenție ce se întâmplă la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și la Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) și am constatat că lucrurile se mișcă la ADR, adică se lansează proiecte, proiecte de interes pe scară largă, care susțin digitalizarea României.

Dacă vrem să avem un proces eficient de digitalizare, trebuie să avem în vedere cine promovează și finanțează proiectele, cine implementează proiectele și cum reușim ca publicul larg, mai puțin instruit, să utilizeze sisteme precum ghiseul.ro sau altele. Acești trei piloni influențează succesul unui proiect de digitalizare.

Am urmărit proiectele ADR, în special cel legat de biblioteci.

Noi vedem bibliotecile ca fiind niște depozite de cărți, dar ele nici pe departe nu sunt așa. Cea mai mare bibliotecă din lume a lansat un proiect de digitalizare în 2019, al cărui deadline este în acest an. Obiectivul acestui proces de digitalizare este sprijinirea societății în direcția transformării digitale.

Biblioteca națională din Singapore a primit finanțare și are un plan bine pus la punct pentru sprijinirea cetățenilor pentru a deveni activi în transformarea digitală.

ADR are un proiect pentru transformarea bibliotecilor în hub-uri digitale.

Prin intermediul acestor hub-uri digitale, cetățenii își pot face upgrade la informații și vor avea posibilitatea să înțeleagă ce înseamnă transformare digitală.

Din păcate, în România numărul bibliotecilor publice este în scădere.

Există bani europeni pentru transformarea bibliotecilor publice în hub-uri digitale, dar, din diverse motive, foarte puține au aplicat pentru accesarea acestor fonduri. Practic, doar 14 biblioteci județene din 41 au aplicat.

---

Bogdan MIHALCEA, ATEN @ DX Summit 2023: Administrația publică poate reduce costurile cu peste 70% utilizând tehnologiile Aten. Soluțiile noastre pot fi furnizate gratuit primăriilor

Aten este o companie de tehnologie înființată în urmă cu 44 ani. Biroul din România a fost deschis în 2019 și acoperă zona țărilor din Balcani, plus Ucraina.

De exemplu, Aten s-a implicat în proiectul recent al aeroportului din Brașov, în realizarea turnului virtual de control, care include tehnologia produsă de companie. Mă bucur că ați prezentat pe larg proiectul aeroportului de la Brașov în cadrul DIGITAL TRANSFORMATION SUMMIT 2023.

Obiectivul final al strategiei companiei este de a face mai ușoară viața clienților, a cetățenilor.

În business-ul regional al Aten, vă voi da câteva exemple de aplicații la care am lucrat, la care noi furnizăm tehnologia, integrarea fiind făcută de alte companii.

Ce înseamnă digitalizare pentru Aten? În domeniul medical înseamnă capacitatea unui doctor de a vedea în timp real semnele vitale ale tuturor pacienților.

Cel mai mare spital de copii din România este dotat cu un mare panou de supraveghere și doctorii pot accesa de pe tabletă semnele vitale ale pacienților.

Ce mai înseamnă digitalizare? Înseamnă capacitatea unui general de a-și vedea în timp real trupele în teren și de a le direcționa din punct de vedere tactic. Este tehnologia pe care Aten o furnizează în Ucraina, dar nu numai.

Ce mai înseamnă digitalizare? Înseamnă capacitatea unui controlor de trafic de a vedea în timp real poziția unei aeronave, spre exemplu, și de a gestiona în mod eficient tot ceea ce înseamnă trafic.

Pentru administrația publică înseamnă eficientizarea activităților. Prin utilizarea tehnologiei Aten, administrația publică poate reduce costurile cu peste 70%.

Soluțiile noastre și ale altor vendori, integrate, pot fi furnizate gratuit primăriilor. Practic, costul acestora va fi rapid amortizat prin economiile realizate.

Iluminatul public poate fi redus cu 10% în timpul nopții prin senzorii montați, care, dacă nu există trafic, reduc luminozitatea echipamentelor de iluminat.

Ce mai înseamnă digitalizare? Un profesor poate prelua tema unui elev de pe tabletă și apoi o poate partaja la clasă prin intermediul unui ecran digital, procesul de educație devenind astfel mult mai plăcut.

Ce mai înseamnă digitalizare? Înseamnă partajarea resurselor/conținutului de pe telefoanele sau tabletele participanților la o ședință.

Inteligența artificială va fi adoptată la scară largă, în timp, și acest proces va însemna și mai mult control.

---

Oana LAZA, NEPI ROCKCASTLE @ DX Summit 2023: Banii sunt întotdeauna limbajul comun între Digital / IT și Business / Management. Tehnologia “sexy” generează entuziasm în rândul IT-iștilor, mai puțin a business-ului

Am petrecut ultimii trei ani în domeniul construcției și managementului de mall-uri.

Dintr-o altă perspectivă, cea a unei încercări personale de antreprenoriat în agricultură, când am trimis a patra oară același document la adresa getaprimarie@yahoo.com, a fost clar că avem nevoie de digitalizare. Bine, trebuie să vedem partea pozitivă a lucrurilor, respectiv că putem comunica pe email și în mediul rural.

Problema digitalizării și a transformării digitale este una umană, dar pentru a ajunge la partea în care oamenii adoptă transformarea digitală, este foarte important să ajungem la punctul în care avem proiectele, iar proiectele au nevoie de bani.

Banii se pun mai mult în unele zone și mai puțin în alte zone, inclusiv în sectorul privat, și tot astfel banii se alocă mai mult în unele industrii și mai puțin în altele.

Unele industrii, cum ar fi IT&C sau media, sunt foarte digitalizate. Cred că diferențele de digitalizare între diverse industrii sunt provocate de gap-ul între sectorul IT și profesioniștii care vor să facă digitalizare și transformare digitală și mediul de business, reprezentat de CEO sau CFO, care încearcă să înțeleagă ce vor IT-iștii să facă. Mi se pare că problema este în ambele părți.

Ne-am dat seama că nu aplicația de loialitate aduce clienți în mall-uri, ci noi trebuia să creăm motive pentru ca aceștia să revină în mall-uri. Mai multe vizite înseamnă mai multe vânzări și implicit mai mulți bani pentru proprietarii de mall-uri.

O mare problemă a mall-urilor este eficiența energetică. Consumăm foarte multă energie electrică, foarte mult gaz și facturile sunt foarte mari. Nu vom reuși să aducem mall-urile la un standard de eficiență energetică din cauza lipsei de personal uman, pentru că nu toate mall-urile noastre sunt în București. Obținerea eficienței este posibilă prin automatizarea procesului de iluminat, spre exemplu. Economiile astfel realizate au fost de ordinul milioanelor de euro, a meritat să introducem automatizarea iluminatului.

În concluzie, vânzarea unui proiect, a unei idei de proiect este o artă, iar această artă constă în articularea beneficiilor proiectului și transformarea acestor beneficii în bani, ceea ce poate să însemne creșterea vânzărilor, reducerea costurilor sau diminuarea riscurilor.

În unele industrii, articularea beneficiilor este mai dificilă.

Gheorghe SÂRBU, Innovations Labs @ DX Summit 2023: Innovation Labs este un tip clasic de actori de ecosistem care funcționează ca un motor. În jurul său se găsesc ONG-urile, mediul privat, administrația publică și societatea civilă, într-o oarecare măsură. Pe aceștia vrem să-i angrenăm pentru a produce inovare.

Noi, la Innovation Labs, suntem de 10 ani în acest business al creșterii de startup-uri de tehnologie.

De aproximativ 6 ani consiliez demnitari din zona de tehnologie, sunt la al 10-lea demnitar. Pe toți demnitarii pe care i-am consiliat i-am sfătuit să încercăm să inovăm și în administrația publică.

Innovation Labs este cel mai mare program de inovare, orientat spre studenți și cercetători din România din mediul universitar. În acest program sunt incluse aproape 20 de universități din țară, începând cu Politehnica București. În cadrul programului activează atât persoane din mediul academic, cât și antreprenori, cum ar fi Andrei Pitiș.

În program există atât parte teoretică, cât și parte practică. Noi ne raportăm la inovare ca la un ecosistem în creștere, cu mulți actori. 

Innovation Labs este un tip clasic de actori de ecosistem care funcționează ca un motor. În jurul său se găsesc ONG-urile, mediul privat, administrația publică și societatea civilă, într-o oarecare măsură. Pe aceștia noi vrem să-i angrenăm pentru a produce inovare. Ne interesează cum integrăm digitalul, în esență, în procesele de business ale IMM-urilor, companiilor mari, dar și ale mediului public.

Pentru a face acest lucru, noi am interacționat cu mediul corporate, unde avem parteneri din mai multe verticale de business, cum ar fi retail, securitate IT, sănătate sau HORECA.

Pentru toți acești parteneri noi am produs inovare. Cum am produs inovare? Nu ne uităm la inovare ca la „am găsit noi niște băieți”, ci ca la un proces în val, valabil atât pentru administrația publică, cât și pentru segmentul corporate, care sunt la fel de rigide în capacitatea lor de a implementa soluții noi. Practic, un startup din cadrul Innovation Labs are, în linii mari, cam aceleași provocări, și anume proceduri stufoase de achiziții, de compliance, toți se apără cu 700 de semnături.

Business-ul principal, cel de zi cu zi, se face cu niște companii mari, care sunt capabile, prin experiența dovedită, să vă livreze produsele care să vă aducă funcționalitățile necesare să furnizați clienților (și cetățenii sunt clienți) exact ce trebuie să le furnizați. În general, companiile mari au asemenea produse.

Pe de altă parte, voi trebuie să fiți tot timpul conștienți că, în câțiva ani, clientul vrea altceva. Și aici intervine inovarea. Practic, pentru a-i furniza altceva peste 5 ani, trebuie să începi de acum să lucrezi proiecte pilot cu echipe mici, agile, dinamice, mai ieftine comparativ cu un mare furnizor, și care poate veni la tine, poate lucra cu nevoile tale, poate anticipa într-o oarecare măsură și nevoile clienților și, implicit, ale cetățenilor.

Inovarea, în viziunea Innovation Labs, ar trebui să fie acest lucru care se întâmplă constant dincolo de ceea ce avem în prezent.

Startup-urile din Innovation Labs au reușit să vină cu soluții inovative pentru mediul bancar, pentru zona de retail, pentru HORECA. Innovations Labs este locul care pune în legătură zona de cercetare cu viitorii beneficiari.

Tu, ca bancă, nu știi unde sunt cercetătorii și ce idei mai testează, iar tu, cercetător, nu știi ce nevoi are banca, cum să intri în contact cu ea, cu cine să vorbești. Așa cum am spus, noi suntem un motor de angrenare a acestor părți.

Închei cu un exemplu de bună practică. Recent, am fost în Israel să vedem cum funcționează sistemul de inovare.

Israelienii înțeleg inovarea ca fiind un startup care a făcut ceva. Am văzut Primăria din Tel Aviv, care și-a deschis propriul accelerator, un Innovation Labs mai mare, care include și un incubator de afaceri.

Startup-urile intrate în acest accelerator dezvoltă o aplicație cu datele primăriei, validată ulterior prin utilizarea gratuită de către primărie, apoi startup-ul respectiv propune soluția marilor jucători din domeniu, contracost. 

Cred că și România ar trebui să procedeze așa. Este nevoie să punem în practică cât mai multe proiecte pilot acolo unde are sens, unde anticipăm că peste ceva timp e posibil să facem bani, dacă suntem de acum prevăzători. În plus, ne creștem și economia națională.

Călin VILT, World Energy Council @ DX Summit 2023: La nivel guvernamental, avem două ministere ale energiei. SGG gestionează Transelectrica și Transgaz, iar Ministerul Energiei, restul. Suntem singura țară din UE cu această organizare. Uniunea Europeană a stabilit ca, până în 2032, activitățile de transport și distribuție a energiei să fie digitalizate 100%, iar ponderea contoarelor inteligente să fie 100% în 2022. România are azi 18%

Sunt consilier științific onorific la Consiliul Mondial al Energiei, expert în cadrul Consiliul Consultativ de Dezvoltare Durabilă al Guvernului României și vicepreședinte al clusterului Smart Cities Romania.

Energia are o altă particularitate față de telecomunicații, este o industrie grea, este un mediu cu multe riscuri, multe accidente, multe probleme.

În România, energia are o cifră de afaceri de 15 miliarde de euro anual. Din această sumă, cam 40% înseamnă combustibil, resurse pentru producerea energiei.

Pentru lucrări sunt necesare investiții mari. Circa 35-40% înseamnă mentenanță și investiții. Sunt obiective care se realizează de la 5 ani în sus, peste ciclurile electorale.

Din cauza valorilor foarte mari de investiții, se lucrează foarte greu în energie. Până lămurești un ministru că este necesară o anumită investiție, se schimbă ministrul și o iei de la capăt.

Cel mai elocvent exemplu sunt unitățile 3 și 4 de la Cernavodă, care sunt începute în 1983 și sunt neterminate și astăzi. Acolo sunt bani blocați, bani ai tuturor românilor.

Din acest punct de vedere, energia are foarte multă nevoie de predictibilitate, stabilitate și trasabilitate. În acest context, energia trebuie să aibă un consens politic unanim la nivelul Parlamentului. Ne chinuim de vreo șase ani de zile să convingem că strategia energetică a României trebuie aprobată în Parlament. Nu reușim. Fiecare partid are strategia lui, nu se înțeleg de nicio culoare între ei, unii vor eoliene, alții fotovoltaice.

În 2022, aveam aproape 4.000 de prosumatori, acum sunt 80.000. Astăzi, în România, când este soare afară, se produc 700 de MW pe acoperișurile caselor. Dispeceratul Energetic Național nu mai controlează această energie, ea este necontrolabilă, nedispecerizabilă. Pe site-ul Transelectrica nu o vedem. 

Când faci programul pentru a doua zi, stabilești cât cărbune utilizezi pentru producția de energie, cât hidro ș.a.m.d.

Prosumatorii încurcă lucrurile. Trece norul pe cer, pică aportul prosumatorilor și dezechilibrează balanța producției de energiei electrice.

Prosumatorii se confruntă și cu problema contoarelor, cauzată de lipsa semiconductorilor. Ei își montează panouri fotovoltaice, dar nu au contor pentru a stabili câtă energie au produs.

Se vorbea la acest eveniment de lipsa de personal. Energia este unul dintre cele mai văduvite domenii din acest punct de vedere. Acum 20-30 de ani, toată lumea vorbea despre salariul femeii de serviciu de la Renel. Erau salarii bune, dar nu extraordinare. Energia, din acest punct de vedere, a căzut jos de tot.

Centrala de la Cernavodă a pierdut 40% din personal, care a plecat în alte țări. Sunt șefi de tură de la Cernavodă care lucrează în Emirate și câștigă 15.000 dolari pe lună, casă, masă, mașină, tot ce trebuie.

S-a vorbit aici despre standarde. Trecem cu foarte multă ușurință peste subiectul acesta. Toată lumea a înțeles că atunci când standardizarea a devenit facultativă, nu mai este necesară. Greșit, este nivelul minim de calitate certificată, ca să putem deveni competitivi pe piața internațională.

Uniunea Europeană a stabilit că, până în 2032, activitățile de transport și distribuție a energiei trebuie să fie digitalizate 100%. Conform directivelor europene, ponderea contoarelor inteligente trebuie să fie 100% în 2022. România are azi 18%.

Nu cred că există un haos mai mare în România în privința facturilor ca în domeniul energetic. Personal, eram la un furnizor și timp de 6 luni nu am primit nicio factură. Undeva la sfârșitul lunii aprilie am primit prima factură de la furnizorul de ultimă instanță Enel, cu o valoare de 3.000 de lei, iar după o săptămână a mai venit una de 600 lei. A fost șocant. 

Mai mult, factura nu mi-a venit la apartamentul din centrul Capitalei, ci la Tâncăbești, la casa de vacanță. A trebuit să fac corespondență, un balamuc întreg. Situația asta se reflectă cam la cel puțin două treimi din români. 

Am dat peste cap în această criză tot ce înseamnă piețe de energie. S-au făcut o serie întreagă de erori în ultimii 25 de ani. Am împărțit greșit Renel cu activitățile de generare pe surse și niciun partid nu îndrăznește să îndrepte această greșeală. Avem termo, hidro, nuclear, suntem singura țară UE care a făcut această eroare. Alții au țipat, directiva s-a modificat în 2001, după ce noi am spart Renel și Conel. 

Am făcut și alte greșeli. În procesul de aderare la UE, România a fost împărțită în opt regiuni. Transelectrica și distribuitorii s-au împărțit pe opt regiuni, chiar dacă nu sunt perfect simetrice. Reforma administrativă s-a oprit acolo. 

Registrul Comerțului se chinuie cu aceste aplicații și după aceea va veni problema cu reforma administrativă. Vrem, nu vrem, reforma administrativă se va face, nu există acum voința politică. E clar, suntem defazați.

Din păcate, bugetele de investiții în energie au scăzut de la 35-40% la 10-12%.

La nivel guvernamental, avem două ministere ale energiei. Secretariatul General al Guvernului gestionează Transelectrica și Transgaz, iar Ministerul Energiei, restul. Suntem singura țară din UE cu această organizare.

Prescripțiile sistemului energetic național spun foarte clar că este a doua armată a țării, comandă unică de la dispecerul național, patru trepte de dispecer, iar noi avem zeci sau chiar sute de cazuri de indisciplină în sistem, în care un Gigel de la nu știu ce parc eolian nu l-a interesat ce spune dispecerul.

Avem limitări din instalațiile de comandă, control, protecție care au depășit 25% din potențialul de producție al acestor regenerabile. Sunt pierderi de sute de milioane. Cei de la Dispeceratul Energetic Național nu mai publică nimic despre limitări.

Fotovoltaicul vine cu 11% în mix-ul energetic al României.

E sigur că nicăieri în lume nu se ieftini energia. România trebuie să-și păstreze un mix cât mai echilibrat în producția de energie pentru că fiecare tehnologie are crizele ei și problemele ei.

Gândiți-vă că vin peste noi două nenorociri, autovehiculele electrice și hidrogenul. Vom muta în următorii 27 ani tot ce se consumă pe hidrocarburi pe energie electrică.

În cazul României, la un calcul grosier, asta înseamnă o creștere de la 57-58 TWh pe an la peste 100 TWh.

Toți cei care au mașină electrică, dacă vor la ora X să-și încarce mașina, vor avea o problemă. Băieții mei au Tesla și au probleme în privința încărcării mașinilor.

Pe partea de hidrogen, România nu a mișcat nimic. În România nu există nicio stație de alimentare cu hidrogen.

În România, conform datelor Poliției, sunt 34.000 de mașini electrice full și 80.000 hibride.

Statistica nu colectează date despre hidrogen, cu toate că se produce de 100 de ani.

În energie nu mai există cercetare, cu excepția unui institut de la Râmnicu-Vâlcea.

În perspectiva anului 2050, România are nevoie de un nou model economic, de industrializare.

CINE ESTE CAMPIONUL TRANSFORMĂRII DIGITALE ÎN ROMÂNIA?
CETĂŢEANUL, ADMINISTRAŢIA SAU INDUSTRIA?

• Cum vom accelera modernizarea şi eficientizarea administraţiei publice prin presiunea cetăţenilor?
• Cum putem stimula inovaţia din industrie în funcţie de nevoile şi preferinţele cetăţenilor?
• Cum promovăm interacţiunea şi colaborarea dintre cetăţeni, administraţie şi industrii?

CEI 10 VECTORI DX

• Administrația digitală
• Comerţul electronic şi cumpărăturile online
• Serviciile bancare digitale
• Serviciile de livrare de alimente
• Serviciile de transport şi ridesharing
• Serviciile de sănătate şi de telemedicină
• Serviciile de muncă la distanţă
• Serviciile de educaţie digitală
• Serviciile de securitate digitală
• Serviciile de gaming şi e-sports
  

FIECARE INDUSTRIE TREBUIE SĂ ÎNŢELEAGĂ CE ESTE DX.

FIECARE ORGANIZAŢIE DEVINE O COMPANIE TECH.

TRANSFORMAREA DIGITALĂ (DX) ESTE MAI MULT DESPRE OAMENI
DECÂT DESPRE TEHNOLOGIE.

TOTUL VIREAZĂ ASTĂZI CĂTRE DIGITAL.

STRATEGII ŞI TACTICI
– Cum accentuăm rolul politicilor publice în promovarea transformării digitale?
– Cum depăşim barierele în calea transformării digitale în administraţie?
– Cum scăpăm de inerţia şi rezistenţa la schimbare?

OBIECTIVELE TRANSFORMĂRII DIGITALE

1. ÎMBUNĂTĂŢIREA EXPERIENŢEI UTILIZATORULUI
2. AGILITATEA OPERAŢIONALĂ
3. RECALIFICAREA FORŢEI DE MUNCĂ
4. INOVAŢIA ŞI COMPETITIVITATEA
5. INTEGRAREA TEHNOLOGIILOR DIGITALE

TEMATICI

5G | AI & BIG DATA | CYBERSECURITY | BLOCKCHAIN | CLOUD | IOT

PE CINE VIZEAZĂ DX?

CIO, CTO, CEO, LIDERI ICT ŞI EXPERŢI ÎN TRANSFORMARE DIGITALĂ

Raportul Top 10 tehnologii emergente – 2023, lansat de către World Economic Forum, se află la al 11-lea an şi evidențiază tehnologiile care vor avea un impact pozitiv asupra societății în următorii 3 până la 5 ani. Raportul relevant nu se limitează la simpla enumerare a celor mai importante 10 tehnologii, cu riscurile și oportunitățile asociate, ci oferă o evaluare calitativă a impactului potențial al fiecărei tehnologii asupra oamenilor, planetei, prosperității, industriei și echității.

WEF_Top_10_Emerging_Technologies_of_2023

VIP SPEAKERS – EDIȚIA I

Participanții activi B2B2G2X pot primi diplome Digital Transformation Council ce atestă implicarea în DX Summit – România 2023 – utile în procesul de educaţie profesională şi în cea continuă din cadrul instituţiilor şi companiilor.

Pentru parteneriate vă rugăm contactați:
Digital Transformation Council
–––––––––––––
Roxana ONEA 
Director Executiv
–––––––––––––
Revista COMUNIC@ȚII Mobile | TelecomTV
Mobil: +40.723.319.678
Email: roxana.onea@comunic.ro