Cel mai bun cazinou online din Moldova - 1win matrimoniale ploiești Farmacie online Farmacia Millefolia cu cele mai bune prețuri din România.

Călin VILT, World Energy Council @ DX Summit 2023: La nivel guvernamental, avem două ministere ale energiei. SGG gestionează Transelectrica și Transgaz, iar Ministerul Energiei, restul. Suntem singura țară din UE cu această organizare. Uniunea Europeană a stabilit ca, până în 2032, activitățile de transport și distribuție a energiei să fie digitalizate 100%, iar ponderea contoarelor inteligente să fie 100% în 2022. România are azi 18%

Călin VILT, Consilier științific – World Energy Council @ DIGITAL TRANSFORMATION SUMMIT 2023, organizat de Digital Transformation Council, Revista Comunicații Mobile și TelecomTV, pe 28 iunie 2023, la Grand Hotel Continental, moderat de Ion Vaciu și Roxana Onea.

Foto: Cristi Chivu

Sunt consilier științific onorific la Consiliul Mondial al Energiei, expert în cadrul Consiliul Consultativ de Dezvoltare Durabilă al Guvernului României și vicepreședinte al clusterului Smart Cities Romania.

Energia are o altă particularitate față de telecomunicații, este o industrie grea, este un mediu cu multe riscuri, multe accidente, multe probleme.

În România, energia are o cifră de afaceri de 15 miliarde de euro anual. Din această sumă, cam 40% înseamnă combustibil, resurse pentru producerea energiei.

Pentru lucrări sunt necesare investiții mari. Circa 35-40% înseamnă mentenanță și investiții. Sunt obiective care se realizează de la 5 ani în sus, peste ciclurile electorale.

Din cauza valorilor foarte mari de investiții, se lucrează foarte greu în energie. Până lămurești un ministru că este necesară o anumită investiție, se schimbă ministrul și o iei de la capăt.

Cel mai elocvent exemplu sunt unitățile 3 și 4 de la Cernavodă, care sunt începute în 1983 și sunt neterminate și astăzi. Acolo sunt bani blocați, bani ai tuturor românilor.

Din acest punct de vedere, energia are foarte multă nevoie de predictibilitate, stabilitate și trasabilitate. În acest context, energia trebuie să aibă un consens politic unanim la nivelul Parlamentului. Ne chinuim de vreo șase ani de zile să convingem că strategia energetică a României trebuie aprobată în Parlament. Nu reușim. Fiecare partid are strategia lui, nu se înțeleg de nicio culoare între ei, unii vor eoliene, alții fotovoltaice.

În 2022, aveam aproape 4.000 de prosumatori, acum sunt 80.000. Astăzi, în România, când este soare afară, se produc 700 de MW pe acoperișurile caselor. Dispeceratul Energetic Național nu mai controlează această energie, ea este necontrolabilă, nedispecerizabilă. Pe site-ul Transelectrica nu o vedem. 

Când faci programul pentru a doua zi, stabilești cât cărbune utilizezi pentru producția de energie, cât hidro ș.a.m.d.

Prosumatorii încurcă lucrurile. Trece norul pe cer, pică aportul prosumatorilor și dezechilibrează balanța producției de energiei electrice.

Prosumatorii se confruntă și cu problema contoarelor, cauzată de lipsa semiconductorilor. Ei își montează panouri fotovoltaice, dar nu au contor pentru a stabili câtă energie au produs.

Se vorbea la acest eveniment de lipsa de personal. Energia este unul dintre cele mai văduvite domenii din acest punct de vedere. Acum 20-30 de ani, toată lumea vorbea despre salariul femeii de serviciu de la Renel. Erau salarii bune, dar nu extraordinare. Energia, din acest punct de vedere, a căzut jos de tot.

Centrala de la Cernavodă a pierdut 40% din personal, care a plecat în alte țări. Sunt șefi de tură de la Cernavodă care lucrează în Emirate și câștigă 15.000 dolari pe lună, casă, masă, mașină, tot ce trebuie.

S-a vorbit aici despre standarde. Trecem cu foarte multă ușurință peste subiectul acesta. Toată lumea a înțeles că atunci când standardizarea a devenit facultativă, nu mai este necesară. Greșit, este nivelul minim de calitate certificată, ca să putem deveni competitivi pe piața internațională.

Uniunea Europeană a stabilit că, până în 2032, activitățile de transport și distribuție a energiei trebuie să fie digitalizate 100%. Conform directivelor europene, ponderea contoarelor inteligente trebuie să fie 100% în 2022. România are azi 18%.

Nu cred că există un haos mai mare în România în privința facturilor ca în domeniul energetic. Personal, eram la un furnizor și timp de 6 luni nu am primit nicio factură. Undeva la sfârșitul lunii aprilie am primit prima factură de la furnizorul de ultimă instanță Enel, cu o valoare de 3.000 de lei, iar după o săptămână a mai venit una de 600 lei. A fost șocant. 

Mai mult, factura nu mi-a venit la apartamentul din centrul Capitalei, ci la Tâncăbești, la casa de vacanță. A trebuit să fac corespondență, un balamuc întreg. Situația asta se reflectă cam la cel puțin două treimi din români. 

Am dat peste cap în această criză tot ce înseamnă piețe de energie. S-au făcut o serie întreagă de erori în ultimii 25 de ani. Am împărțit greșit Renel cu activitățile de generare pe surse și niciun partid nu îndrăznește să îndrepte această greșeală. Avem termo, hidro, nuclear, suntem singura țară UE care a făcut această eroare. Alții au țipat, directiva s-a modificat în 2001, după ce noi am spart Renel și Conel. 

Am făcut și alte greșeli. În procesul de aderare la UE, România a fost împărțită în opt regiuni. Transelectrica și distribuitorii s-au împărțit pe opt regiuni, chiar dacă nu sunt perfect simetrice. Reforma administrativă s-a oprit acolo. 

Registrul Comerțului se chinuie cu aceste aplicații și după aceea va veni problema cu reforma administrativă. Vrem, nu vrem, reforma administrativă se va face, nu există acum voința politică. E clar, suntem defazați.

Din păcate, bugetele de investiții în energie au scăzut de la 35-40% la 10-12%.

La nivel guvernamental, avem două ministere ale energiei. Secretariatul General al Guvernului gestionează Transelectrica și Transgaz, iar Ministerul Energiei, restul. Suntem singura țară din UE cu această organizare.

Prescripțiile sistemului energetic național spun foarte clar că este a doua armată a țării, comandă unică de la dispecerul național, patru trepte de dispecer, iar noi avem zeci sau chiar sute de cazuri de indisciplină în sistem, în care un Gigel de la nu știu ce parc eolian nu l-a interesat ce spune dispecerul.

Avem limitări din instalațiile de comandă, control, protecție care au depășit 25% din potențialul de producție al acestor regenerabile. Sunt pierderi de sute de milioane. Cei de la Dispeceratul Energetic Național nu mai publică nimic despre limitări.

Fotovoltaicul vine cu 11% în mix-ul energetic al României.

E sigur că nicăieri în lume nu se ieftini energia. România trebuie să-și păstreze un mix cât mai echilibrat în producția de energie pentru că fiecare tehnologie are crizele ei și problemele ei.

Gândiți-vă că vin peste noi două nenorociri, autovehiculele electrice și hidrogenul. Vom muta în următorii 27 ani tot ce se consumă pe hidrocarburi pe energie electrică.

În cazul României, la un calcul grosier, asta înseamnă o creștere de la 57-58 TWh pe an la peste 100 TWh.

Toți cei care au mașină electrică, dacă vor la ora X să-și încarce mașina, vor avea o problemă. Băieții mei au Tesla și au probleme în privința încărcării mașinilor.

Pe partea de hidrogen, România nu a mișcat nimic. În România nu există nicio stație de alimentare cu hidrogen.

În România, conform datelor Poliției, sunt 34.000 de mașini electrice full și 80.000 hibride.

Statistica nu colectează date despre hidrogen, cu toate că se produce de 100 de ani.

În energie nu mai există cercetare, cu excepția unui institut de la Râmnicu-Vâlcea.

În perspectiva anului 2050, România are nevoie de un nou model economic, de industrializare.

VIP SPEAKERS @ DIGITAL TRANSFORMATION SUMMIT 2023