Page 44 - Revista COMUNIC@TII Mobile - editia 134

proiecte europene | Tax compliance

anului următor. Există o iniţiativă a OECD, cu un set de internaţională. Vom vedea măsuri nu
Referitor la moralitatea taxării, în prac- măsuri luat curând, şi ne aşteptăm ca în doar legislative luate în această direcţie,
tica fiscalităţii internaţionale se vorbeşte următorii 1-2-3 ani să vedem o schimbare în următorii 1-3 ani, inclusiv în Româ-
de foarte multă vreme de evitarea plăţii în mentalitatea administraţiilor financiare nia, direct pe linia OECD, pentru că
taxelor (tax avoidance), care este de fapt şi a fiscului în general, dar şi schimbări le- avem unele prevederi în legislaţia română
un fenomen legal, dar se poate spune gislative pentru a adresa aceste puncte de care fac referire la OECD, cum sunt pre-
imoral. Practic, majoritatea multinaţiona- acţiune ridicate de către OECD, precum ţurile la transfer sau sediul permanent,
lelor din lume folosesc eventualele bene- profit sharing-ul. Dacă, iniţial, acum 100 dar şi pe ruta UE, care a lansat în iunie
ficii din comerţul internaţional, din legis- de ani principiul fiscalităţii internaţionale un plan de acţiune inspirat din prevede-
laţia anumitor ţări pentru a-şi diminua ra- a fost să se evite dubla impunere, acum se rile OECD, la care se adaugă şi iniţiativa
ta globală de impozit pe profit la nivelul doreşte să se evite dubla neimpunere, prin asupra bazei comune de impozitare la
întregii corporaţii. schimbarea aceasta la nivel de fiscalitate nivel european.

ionuț DumiTRu - Președinte, Consiliul Fiscal

Economia neobservată din România, cu- mult mai scăzută decât a noastră. Dacă ne foarte puţine excepţii veniturile bugetare ale

noscută şi ca economie subterană, reprezintă uităm la veniturile României colectate ca României s-au situat la circa 33% din PIB,

circa 28% din economia totală, alte surse procent din PIB, înţelegem de ce avem doar veniturile fiscale la 27-28% din PIB, cu

mai conservatoare (INS) indicând o cifră de 33,4% anul trecut procent din PIB venituri menţiunea că indiferent de sistemul fiscal,

circa 22%, inclusă în PIB. Realitatea este că bugetare totale, venituri din taxe şi impozi- cotă unică, impozit progresiv sau nivelul

nu ştim exact cât este ponderea acesteia. te, venituri fiscale, inclusiv contribuţiile la taxelor (taxe mai mici, taxe mai mari) în

Important este că, în comparaţie cu alte sta- asigurările sociale de doar 27,6%, cu circa această perioadă, se pare că în România

42 te, economia neobservată din România 10-12 puncte procentuale sub mediile euro- contribuabilii cam atât sunt dispuşi să plă-
este destul de mare, fiind generată în pene. Mai mult decât atât, nu doar că veni- tească. Ar trebui să înţelegem de ce contri-

special de fenomenul de evaziune fiscală. turile sunt relativ mici în momentul de faţă, buabilii României, indiferent de sistemul şi

Comparaţia cu alte state nu ne avantajează ele au fost mici dintotdeauna. Dacă ne ui- de nivelul de taxe care se aplică, plătesc doar

deloc, media cu alte state europene fiind tăm la evoluţia din 2000 şi până acum, cu 27-28% ca pondere din PIB. Explicaţiile

sunt multiple!

În primul rând, povara taxelor şi impozite-

lor e în continuare relativ mare în România,

pe anumite componente. E adevărat că sis-

temul actual de impozitare din România

este dezechilibrat pe componente, cu impo-

zitare mică în zona de profit a companiilor

şi venit personal, dacă ne referim la impozi-

tul pe venit, dar impozitare încă relativ ma-

re pe zona contribuţiilor sociale şi o impozi-

tare relativ mare până acum la TVA.

Aceasta va fi dintre cele mai mici din UE

după reducerile succesive de TVA şi extin-

derea cotelor reduse de TVA. În prezent,

povara fiscală pe muncă este încă relativ

mare, chiar după reducerea cu 5 puncte

procentuale operată în 2014 la nivelul con-

tribuţiilor la pensii de către angajatori.

Suntem în continuare peste media euro-

peană, dar e important de punctat faptul că

dacă ne uităm la diverse nivele de venit, po-

vara fiscală pe muncă pentru cei cu venituri

relativ mici este încă foarte mare şi mai pre-

cis, conform calculului Comisiei Europene

şi ale Fondului Monetar, în zona de până la

60-70% din salariul mediu venituri impozi-

tarea şi povara fiscală pe muncă este cea mai

mare din Europa Centrală şi de Est. Când

ne ducem spre un nivel al veniturilor mai

mare situaţia se schimbă şi suntem undeva

pe media europeană.

Dacă ne uităm la ceea ce plătesc firmele,

octombrie-noiembrie 2015, ComuniC@Ții mobile