Ion VACIU & Roxana ONEA
Tradiţionala conferinţă de toamnă a specialiştilor din ecosistemul bibliotecilor publice a fost organizată anul acesta de către Biblioteca Județeană „Christian Tell” Gorj și EUROPE DIRECT Gorj, în parteneriat cu Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România (ANBPR) în perioada 5-7 octombrie 2022, la Târgu Jiu.
Tematica conferinței naționale – „Biblioteci verzi și digitale” – a atras peste 150 de profesionişti ai bibliotecilor publice din România şi din Republiva Moldova care au susţinut nu mai puţin de 51 de prezentări şi ateliere de lucru, axate pe procesul de transformare verde și digitală a societății, pe necesitatea adaptării întregului sistem al bibliotecilor la schimbările erei moderne, punctându-se importanța bibliotecilor în responsabilizarea publicului larg privind utilizarea resurselor și integrarea digitalului în toate aspectele vieții.
Am răspuns cu mare interes invitaţiei ANBPR de a lua pulsul stării de transformare pregătite de bibliotecarii veniţi din diferite regiuni ale ţării, atât de la biblioteci judeţene, dar şi de la cele locale şi chiar comunale. Am asistat, astfel, atât la prezentarea unor proiecte de transformare verde şi digitală, cât şi la dezbaterea problemelor unei comunităţi profesionale în căutare de noi direcţii de evoluţie.
Primele două zile de conferinţă cu multe ore de prezentări maraton au fost acompaniate, seara, şi de momente artistice de excepţie ale virtuozilor din ansamblul artistic „Doina Gorjului”, ai Şcolii Populare de Arte „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, de o vizită impresionantă în comuna Turburea, al cărei primar a decis deschiderea bibliotecii locale chiar în sediul Primăriei, precum şi în ansamblul emblematic „Calea Eroilor” din Târgu Jiu al lui Constantin Brâncuşi, la sediul Bibliotecii Județene „Christian Tell” Gorj şi la casa memorială „Iosif Keber” – pictorul gorjean cunoscut mai ales pentru pictura bisericească şi restaurarea lăcaşurilor de cult.
Cum au decurs lucrările profesionale ale bibliotecarilor
Mircea Geoană, Secretarul General Adjunct – NATO:
Dacă reuşim să folosim tehnologia în utilitatea sa de transformare pozitivă am putea chiar să rezolvăm problemele din societatea românească, inegalităţile şi polarizarea.
În intervenţia sa online din deschiderea conferinţei, Mircea Geoană, Secretarul General Adjunct al NATO, a adresat un mesaj de susţinere bibliotecarilor, declarând că: „Bibliotecile sunt prima linie de apărare şi ultima frontieră, bibliotecarii sunt centrul comunităţilor lor, păstrători ai flăcării cunoaşterii.
Tematica pe care doresc să o aduc în discuţie este cum reuşim să îi atragem pe cetăţeni, inclusiv pe copii, către cunoaştere şi gândire critică pentru că dacă nu dezvoltăm gândirea critică la copii, vor fi absolut descoperiţi în faţa unui bombardament de informaţii unele false în mod deliberat, altele pur şi simplu neadevărate din neglijenţă. Trebuie să ştim să îi facem să aibă acces la cunoştinţe care să le permită să navigheze în viaţă. În opinia mea, când vorbim de cunoştinţe nu ne raportăm doar la o acumulare de cunoştinţe, ci şi la valorile din spatele lor, morala şi etica din spatele lor, dar şi la elementul de civilizaţie din spatele lor.
Marea revoluţie tehnologică, de care nimeni nu va scăpa pe această planetă, indiferent unde trăim şi în ce domeniu activăm, este şi tema centrală dezbătută în cadrul conferinţei de la Târgu Jiu. Aţi ales pe bună dreptate temele Digital şi Green – este şi un element european în spate pe care îl simt, iar dacă reuşim să folosim tehnologia în utilitatea sa de transformare pozitivă am putea chiar să rezolvăm problemele din societatea românească, inegalităţile şi polarizarea.
De exemplu, India, o ţară colos cu peste 1 miliard de oameni, cu nivel de sărăcie gigantic şi poate mai inegală decât noi de multe, multe ori, a folosit pandemia, în care au fost obligaţi să digitalizeze şi să facă servicii publice la distanţă. Acum, după 4-5 ani de muncă asiduă în India toate serviciile publice, de la educaţie la medicină, la prestaţii sociale sunt complet digitalizate, iar calitatea serviciilor a crescut incredibil de mult. India a reuşit să îşi reducă nivelul de sărăcie în câţiva ani de zile folosind tehnologia cum nu a făcut-o nimeni altcineva pe această planetă dintre ţările în curs de dezvoltare şi cele cu sărăcie accentuată. Deci se poate, dacă vrem să facem. Nu tehnologia în sine este remediul universal, ci modul în care aplicăm tehnologia pentru a putea să ne atingem obiectivele sociale, economice sau chiar politice pentru că nu e nimic rău în a avea competiţie politică democratică pentru cine vine cu soluţii mai bune.
Dacă am un regret profund este că acum câţiva ani de zile, când făceam şi eu politică, am încercat cu un grup de prieteni din America să creăm un muzeu Constantin Brâncuşi vizitabil în acel minunat ansamblu din centrul Târgu Jiu, dar nu am reuşit din păcate. Cred că a avea un astfel de centru cultural pe teritoriul tău poate genera un ecosistem de cultură, de civilizaţie, care să ridice şi această parte din România, aşa cum peste Carpaţi în jurul unei capitale culturale europene similar s-a creat un ecosistem cultural, de dezvoltare turistică. Nu este încă prea târziu să ridicăm toată ţara şi să reuşim să avem şi în Gorj şi în zona Olteniei pe care o iubesc atât de mult, genetic şi emoţional vorbind, o viaţă mai bună pentru toţi cei care trăiesc şi în această parte a României.
Eu cred că ţările care au un decalaj istoric de dezvoltare, cum e cazul României, încearcă să îl recupereze, dar îl recuperează pe acelaşi model: oraşele mari şi oamenii care sunt foarte educaţi reuşesc, decolează şi trag în spate toată ţara. Astăzi, din întregul PIB al României, de 250 de miliarde de euro, 80% este făcut de primele 12 mari oraşe ale ţării, iar restul generează 20%. Este o prăpastie gigantică, iar singura cale, în opinia mea, este să ai curajul să inovezi, pentru că dacă mergem pe metoda tradiţională nu avem cum să recuperăm, pentru că şi celelalte ţări merg înainte, avansează, nu stă nimeni pe loc. Toată lumea foloseşte tehnologia, inovaţia, iar ţările din Europa Centrală, concurenţii noştri direcţi (cehii, polonezii, ungurii, bulgarii, chiar şi sârbii care nu fac parte din UE), toţi inovează. Ceea ce am învăţat la NATO, unde conduc Board-ul de Inovare, este că noi am făcut o discuţie mult prea separată între aptitudinile pe care vrem ca viitoarea generaţie să le posede, am făcut o oarecare eroare concentrându-ne pe aptitudini, fără să ne concentrăm pe cunoaştere şi gândire critică.
Dacă aş recomanda ceva naţiei mele unde simţim că suntem talentaţi, dar în acelaşi timp şi lupi singuratici, este să învăţăm de mici munca în echipă. Cred că şi separarea şcolilor pe profil tehnic versus ştiinţe liberale este depăşită. Toată lumea vrea să aibă într-un copil aptitudini din ambele categorii, mai ales în copiii care sunt în zonele mai sărace şi mai necăjite ale României. Cred că în continuare lucrăm pe un patern, pe un model oarecum clasic, în timp ce educaţia şi cunoaşterea se revoluţionează. Sper să avem curajul să inovăm, chiar dacă ştim că inovarea este grea pentru că ne este teamă de nou, e respingere la nou, dar dacă nu îmbrăţişăm acest element de noutate rămânem în urmă şi rămân în urmă segmente tot mai mari de populaţie românească”, a conchis Mircea Geoană.
Adriana Szekely, Preşedinte – Asociația Bibliotecarilor din România (ABR):
Scopul comun al asociaţiilor noastre – ABR şi ANBPR – este de a sprijini profesia de bibliotecar.
Marile proiecte naţionale ar avea succesul asigurat dacă ar fi întreprinse împreună.
Adriana Szekely, Preşedintele ABR, a făcut un apel la „unitatea bibliotecilor, la o extindere a cooperării între asociaţiile noastre – ABR şi ANBPR – pentru a forma o singură asociaţie şi astfel să plătim o singură taxă la asociaţiile internaţionale precum IFLA, EBLIDA.
Putem să fim o singură voce, dar una mai puternică în faţa autorităţilor. Marile proiecte naţionale ar avea succesul asigurat dacă ar fi întreprinse împreună.
Scopul comun al asociaţiilor noastre este de a sprijini profesia de bibliotecar. Noi considerăm că numai împreună putem fi mai puternici şi de aceea în urmă cu o lună am semnat cu preşedinte ANBPR, Dragoş Neagu şi cu dna. preşedintă a bibliotecarilor din Republica Moldova un acord de colaborare prin care vom susţine profesia de bibliotecar şi vom încerca să facilităm şi să promovăm schimbul informaţional în domeniul nostru, al biblioteconomiei, al ştiinţei informării şi documentării şi să încercăm să promovăm interesele profesionale şi ştiinţifice ale personalului de specialitate angajat în toate tipurile de biblioteci. Precizez că am lansat la Suceava Tratatul de biblioteconomie”, a declarat oficialul Asociaţiei Bibliotecarilor din România.
Adrian Cioroianu, Manager interimar – Biblioteca Naţională a României:
Clădirea BNR continuă să îi uimească pe toţi arhitecţii, din perspectiva imensului consum şi foarte slabului randament.
Adrian Cioroianu, Manager interimar la Biblioteca Naţională a României, a pus accent pe iniţierea demersului de decontaminare a imensului volum de lucrări nedesfăcute din BNR, declarând că „acum, la împlinirea unui an de când am onoarea să fac parte din lumea dvs., a bibliotecarilor, prin funcţia de Manager interimar al Bibliotecii Naţionale a României, un an destul de provocator pentru mine, sunt foarte interesat de tema acestei conferinţe, Bibliotecile verzi şi digitale. Am luat în serios tema clădirilor verzi şi am demarat câteva consultări cu Facultate de arhitectură, cu cei de la Horticultură. Clădirea BNR continuă să îi uimească pe toţi arhitecţii, din perspectiva imensului consum şi foarte slabului randament. De exemplu, geamurile clădirii trebuiau să fie duble din construcţie pentru a avea un strat protector termic.
Principala mea satisfacţie ţine de faptul că am reuşit un parteneriat cu Institutul de la Măgurele prin care vom decontamina şi deparazita imensele depozite de cărţi niciodată nedesfăcute ale BNR pentru a le trata de fungi şi ciuperci. Astfel livrăm în fiecare lună Institutului de la Măgurele paleţi cu fondurile deconcertate ale BNR, cu sprijinul Free Mioriţa şi Cargus, cheltuielile acestui proces fiind acoperite de către Fundaţia Orange. Recomand bibliotecilor să profite de anul 2023, care este an preelectoral, pentru a obţine promisiuni cât mai multe din partea mediului politic, care vor trebui onorate ulterior.”, a punctat Adrian Cioroianu.
Dragoş-Adrian Neagu, Preşedinte – ANBPR:
Guvernul va aloca 1 milion de euro din Fondul de rezervă pentru achiziţii de carte pentru bibliotecile publice. Peste 25% din populaţie, respectiv aproape 5 milioane de oameni, au intrat în biblioteci între 2018-2019, în contextul în care în România activează 11.000 de bibliotecari, ceea ce per bibliotecar înseamnă 470 de oameni în medie pe zi.
Dragoş-Adrian Neagu, Preşedinte ANBPR, a declarat că: „Încă de la începutul discuţiei cu privire la tema acestei conferinţe am fost oarecum surprins privind bibliotecile verzi şi bibliotecile digitale pentru că anul trecut şi acum doi ani atât Olimpia Bratu (Manager – Biblioteca Judeţeană „Christian Tell” – Gorj), cât şi Agnes Erich (Director – Biblioteca Judeţeană „Ion Heliade Radulescu” – Dâmboviţa) făceau parte din anumite comisii care vizau tocmai bibliotecile verzi şi obiectivele de dezvoltare durabilă, ceea ce în România se cheamă Ţinta 2030. Chiar de la acel moment studiam posibilitatea prin care bibliotecile pot aborda tema dezvoltării durabile, dar surpriza a fost că la biblioteci digitale nu prea ne puteam încadra la nivel european cu ceea ce se întâmpla în România. Între timp, evoluţia pandemică a condus la dotări suplimentare în biblioteci şi abordarea de distribuire documente în format digital prin mijloace electronice.
De aceea, credem că ne aflăm la un moment de răscruce acum în a discuta evoluţia bibliotecilor digitale dezvoltate de către bibliotecă în sine, nu de către bibliotecă digitală cu cărţi născute digital şi distribuite prin sistemele informatice din bibliotecă. Debutul digitizării în România are loc undeva în anul 1996. Digitizarea bibliografiei şcolare a început în anul 1998 şi s-a încheiat în 2005. Între timp am mai parcurs o etapă, cea de digitalizare, care a apărut în cadrul bibliotecilor concomitent cu utilizarea sistemelor integrate de bibliotecă, care acoperă toate elementele funcţionale ale unei biblioteci. Tematica pe care o abordăm la această conferinţă este de foarte mare interes şi de revizuire a tuturor planurilor ale bibliotecilor.
Menţionez, totodată, legat de rolul bibliotecilor şi al bibliotecarilor, că am făcut un demers către Ministerul Muncii cu privire la salarizare, întrucât un „Şef serviciu” într-o bibliotecă, cu doctorat, câştigă mai puţin decât un instrumentist cu studii medii într-o orchestră. Am solicitat revizuirea grilelor şi am propus eliminarea unor meserii din COR şi introducerea altora pentru meseriile viitorului în cadrul bibliotecilor. De asemenea, urmează să primim 1 milion de euro de la Guvern, din Fondul de rezervă, pentru achiziţii de carte pentru bibliotecile publice. Aceasta este o sumă importantă, nu neapărat o soluţie, întrucât soluţia o oferă Legea bibliotecilor, dar este o modalitate prin care putem aduce la zi fondul de carte din biblioteci.
Biblioteca este o instituţie a cunoaşterii, undeva între instituţia culturală şi instituţia de învăţământ, compensând ambele laturi. În cel mai recent memoriu pe care l-am întocmit pentru Guvern am făcut o evaluare şi menţionez că în perioada 2018-2019 în bibliotecile din România a intrat 18,7% din populaţie, în ceea ce priveşte serviciul tradiţional, la care se mai adaugă 8,2% în alte servicii. Asta înseamnă undeva peste 25% din populaţie, respectiv aproape 5 milioane de oameni au intrat în biblioteci, în contextul în care în România activează 11.000 de bibliotecari, ceea ce per bibliotecar înseamnă 470 de oameni în medie pe zi per an.
Olimpia Bratu, Manager – Biblioteca Judeţeană „Christian Tell” Gorj:
În pandemie, Internetul, reţelele sociale şi platformele de video streaming ne-au ajutat pe toţi să supravieţuim, iar bibliotecile publice au putut să se reinventeze şi să îşi arate încă o dată caracteristica principală – rezilienţa
Olimpia Bratu, Manager Biblioteca Judeţeană „Christian Tell” Gorj a rememorat episodul trecerii prin pandemie.
„Observ că întrebarea <Cum ţi-ai petrecut izolarea> apare destul de des în spaţiul public. Răspunsul meu e sec: Prost. Foarte prost.
Închiderea serviciilor pentru public mi-a produs depresie, m-a izolat mai mult decât ar fi fost firesc să o facă. De ce? Nu m-am aşteptat niciodată la aşa ceva, nu am fost pregătită să gestionez o bibliotecă în astfel de vremuri.
Întâi am trăit groaza că nu voi fi în stare să iau cele mai potrivite măsuri pentru sănătatea colegilor mei. Ne-am răsfirat, unii am lucrat de acasă, alţii de la serviciu. Veneam în fiecare dimineaţă cu teama în suflet că oricând se poate întâmpla ceva rău. Urmăream comunicatul de la orele 13.00 cu speranţa că Gorjul nu va fi acolo. Asta însemna că ei vor fi în siguranţă.
Întâi m-am gândit la colegii mei deşi ar fi trebuit să mă gândesc la comunitatea noastră, la cei pe care îi servim şi cărora, pe nepregătite, pe 11 martie 2020, la ora 12.00 le-am închis accesul la cărţi, care ar fi fost o alinare în lungile luni martie, aprilie, mai. Am închis sala de lectură, accesul la computere, centrul Europe Direct s-a închis pentru toţi, dar mai ales pentru voluntarii noştri. Am scris, cu foarte mare greutate, un inept anunţ pentru publicul nostru care deşi începea cu Dragii noştri… anunţa sec faptul şi nu transmitea prea multă empatie de parcă numai noi sufeream, nu şi publicul nostru.
Însă oamenii au fost mai înţelegători decât credeam. O doamnă care ar fi vrut să împrumute câteva cărţi la scurt timp după ora 12.00 ne-a spus că se aştepta să închidem. Zilele treceau, situaţia nu era bună, iar eu mă izolam şi mai mult, aveam o stare inerţială pe care nu o puteam depăşi. Mai mult decât atât, nu vedeam decât lipsurile, slăbiciunile sistemului de biblioteci româneşti din care facem parte şi care este inegal dezvoltat. Însă au fost biblioteci care s-au adaptat rapid, din mers şi au folosit resursele acumulate pentru a susţine comunicarea şi sprijinul comunităţii.
Unele puneau la dispoziţie biblioteci digitale, bibliografii digitizate pentru elevii care urmau să dea Bacalaureatul, făceau înregistrări video sau audio prin care citeau poveşti copiilor, îşi pregăteau psihologic comunitatea cu sfaturi pentru a traversa această perioadă dificilă. ONG-urile făceau webinarii cu bibliotecarii, inclusiv cu bibliotecarii din mediul rural şi mic urban, iar Biblioteca Naţională a iniţiat un important dialog pe tema adaptării serviciilor la aceste vremuri. Colegii mei au început să valorifice comorile ascunse prin colecţia noastră, cărţi şi publicaţii din fondul vechi.
Vulnerabilitatea mea nu a rămas netratată fiindcă mi-am revenit datorită echipei minunate de la Biblioteca Judeţeană „Christian Tell” Gorj şi le mulţumesc tuturor pentru că au ştiut că preia aceste probleme sistemice şi să găsească rezolvări în această etapă în care Internetul, reţelele sociale, platformele precum Zoom, Webex, Microsoft Teams, Google Classroom ne-au ajutat pe toţi să supravieţuim, să comunicăm unii cu ceilalţi, iar în această vâltoare au ajutat bibliotecile publice să se reinventeze şi să îşi arate încă o dată caracteristica principală – rezilienţa.
Am ales această temă actuală, Bibliotecile verzi şi digitale, pentru că nouă bibliotecarilor ne pasă de comunităţile noastre şi bibliotecile sunt cel mai potrivit loc într-o comunitate în care să afli, să înveţi cum poţi face faţă şi cum poţi trece mai uşor spre o societate mai verde şi digitală. În opinia mea, bibliotecarii se pregătesc de multă vreme pentru asta şi îşi pregătesc comunităţile pentru a reduce efectele schimbărilor climatice şi în acelaşi timp pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă în tranziţia către deceniul digital al Europei”.
În prezentarea sa „Avem o planetă, cum o gestionăm?„, Camelia Crişan, Preşedinte Fundaţia Progress, a punctat faptul că tranziţia verde o să ne coste, va trebui să găsim soluţii să ne adaptăm şi să ne schimbăm comportamentele de consum. Biblioteca poate deveni de la un păstrător şi împrumutator de cărţi, un păstrător şi împrumutator de bunuri pentru sustenabilitate. Bibliotecile pot fi carbon pozitive, nu carbon neutre. Pentru aceasta se pot depune proiecte pe PNRR pentru designul clădirilor, dotarea cu panouri solare, bibliotecile devenind exemple şi pentru alte instituţii publice. Mentalitatea anti-risipă duce la scăderea costurilor. Bibliotecile sunt cea mai democratică instituţie a comunităţilor.
Arhitect Alex Axinte – Studiobasar, a prezentat harta bibliotecilor publice de cartier din Bucureşti, cu o istorie interesantă despre evoluţia, dar mai mult dispariţia, multora dintre primele biblioteci bucureştene de la parterul blocurilor, din parcuri, chiar din garaje sau de acasă de la unii cetăţeni cu iniţiativă, care erau încurajaţi de PCR în timpurile anilor proletcultişti din secolului trecut.
Traseele Bibliobuzului – Noi comunități de cititori a fost prezentarea lui Ioan Pintea, Manager – Biblioteca Județeană ”George Coșbuc” Bistrița-Năsăud a prezentat cu ajutorul mai multor materiale multimedia, video, tranziţia către o bibliotecă verde a uneia dintre cele mai populare biblioteci din nordul ţării, în judeţul Bistriţa-Năsăud.
Ioana Crihană – Director executiv – ANBPR, a
Proiectele transnaţionale ale ANBPR – resurse de know-how şi inovaţie pentru biblioteci
Claudia Șerbănuță – Asociația Comunitățile Viitorului
Bibliotecarii editează Wikipedia
Crina Popescu – Biblioteca Publică Locală Pietrari
ECO_BiblioTech
Doinița Stanciu – Biblioteca Județeană ”Panait Istrati” Brăila
PLAS…TIC – tac – tic!
Au urmat atelierele:
– „Green Libraries/Consiliul verde al comunității”, susţinut de Camelia Pîrvu, Biblioteca comunală Șirna, jud. Prahova și Claudia Șerbănuță, Președinta Asociației Comunitățile Viitorului;
– „Contribuția și impactul bibliotecilor în susținerea Agendei ONU 2030”, susţinut de dr. Mariana Harjevschi, Director general Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu-Hașdeu” Chișinău;
– „Lucrul cu comunitățile: cum le putem mobiliza?”, susţinut de Cristina Văileanu, grants manager, Fundația Comunitară București; – „Valoarea monetară a bibliotecilor în comunitate”, susţinut de Maria Baran și Eliza Iacoboaia, Fundația Progress;
– „Educație pentru patrimoniu prin bibliotecile publice”, susţinut de Mona-Silvia Timofte, Trainer și educator muzeal, Asociația Da’ De Ce?
Ziua a doua a conferinţei, 6 octombrie 2022, a fost deschisă de către Liviu Iulian Dediu – IME România, cu prezentarea TINREAD – de la digitalizare la transformarea digitală.
Janos Pancza – Qulto
Paradigm shift: libraries evolve from managing content towards creating content
Ovidiu Ana, director executiv – Fundația Orange
Oportunități de educație digitală
Ruxandra Nazare, Biblioteca Județeană „George Bariţiu” Brașov
Proiectul DigiPrior – noi produse
Lucian-Mihai Dobroiu, Biblioteca Județeană ”Christian Tell” Gorj
Digital4Lib
Gabriela Istrate, Biblioteca Județeană „V.A. Urechia” Galați
Octavian Gheorghe, Biblioteca Județeană ”Panait Istrati” Brăila
Robotica și mediul înconjurător
Cristina Vidruțiu, Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj
Blogul copiilor. Instrument educativ on-line al Bibliotecii Județene „Octavian Goga” Cluj
Giuseppe Vitiello, Director executiv – EBLIDA
EBLIDA’s commitment towards a sustainable, democratic an equitable society
Conf. univ. dr. Lidia Kulikovski, Director Studii, Inovații – Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu-Hașdeu” – Chișinău – Biblioteca digitală, premoniții borgesiene
Ion Vaciu, Președinte, Consiliul Transformării Digitale
Transformarea Digitală în biblioteci nu înseamnă nici Digitalizare, nici Automatizare, nici măcar Digitizare, ci toate acestea însumate și mult mai mult
Maricica Dediu, Biblioteca Județeană „V.A. Urechia” Galați
Integrarea conținutului digital în catalogul automatizat al bibliotecii
Alina Nicola, Biblioteca Județeană „Antim Ivireanul” Vâlcea
Utilizarea Realității Augmentate în crearea și accesarea de conținut digital
Cristina Firu, Biblioteca Județeană ” I.G. Bibicescu” Mehedinți
Locuim în World Wide Web – riscurile și incertitudinile vieții în rețeaua Internet
Daniel Nazare, Manager, Biblioteca Județeană „George Bariţiu” Brașov
Aplicații, colecții și servicii digitale la Biblioteca Județeană Brașov
Corina Ciuraru, Biblioteca Județeană ”Panait Istrati” Brăila
Biblioteca digitală a Brăilei – de la dorință la realizare –
Atelierele celei de a doua zile a conferinţei dedicare bibliotecilor verzi şi digitale au fost axate pe componenta digitală:
– „Marketing digital pentru biblioteci” – Margareta Tătăruș, Școala Gimnazială „Ion Basgan” Focșani
– „Zestrea domnițelor – exemplu de bune practici pentru digitizarea iilor românești” – Crina Popescu, Biblioteca comunală Pietrari, jud. Vâlcea și Domnițele din Pietrari
– „Educație media prin biblioteci” – Nicoleta Fotiade, expert educație media, președinte Mediawise Society
– „De la comori culturale la resurse digitale, prin reutilizarea datelor și crowdsourcing” – Diana Ghiorghieș, Qulto România
– „Competențe de robotică și programare pentru bibliotecari” – Narcis Lunceanu (Fundația Progress) și Carlos Catană (Alumni CODE Kids – Biblioteca publică Vladimir, jud. Gorj)
În cea de a treia zi a evenimentului, pe 7 octombrie, arh. Ștefana Bădescu și arh. Mihai Danciu, Universitatea Politehnică Timișoara, Facultatea de Arhitectură și Urbanism au susţinut prezentarea Ritm și Rost(uri) în spațiul public, un proiect realizat în Polovragi.
Mărioara Ene, ANPCDEFP, a expus
Oportunități de învățare pentru biblioteci, în contextulProgramului Erasmus+
Monica Grecu, Content manager – NABU
Aplicația gratuită pentru mobil NABU aduce cărțile mai aproape de copii
Au mai susţinut prezentări Cătălina Popa, Biblioteca Județeană „V.A. Urechia” Galați – O vară cu … Erasmus; Mihaela Voinicu, Biblioteca Județeană ”Dinicu Golescu” Argeș – Schimbare, adaptare, transformare – cum, când și de ce?; Marinela Rușanu, DCESC – Biblioteca Municipală ”Gala Galaction” Roșiori De Vede – EUROPE DIRECT Teleorman și Aurelia Bărbuț, DCECS – EUROPE DIRECT Teleorman – Educația Europeană în Bibliotecile Publice; Luana Butnariu, Biblioteca Județeană „George Bariţiu” Brașov – Lectură la fereastră; Anișoara Bocai, Biblioteca Comunala Vladimir – Biblioteca Stradală, acces la lectură, educație și cultură.
Atelierele de lucru din 7 octombrie au fost următoarele:
– Digital Innovation Hubs în biblioteci și centre EUROPE DIRECT – Gabriel Gorun, DIH Oltenia
– Think before You Click – Ionela Neț, EUROPE DIRECT Argeș și Loredana Licuța, EUROPE DIRECT București
– Stă în puterea ta să schimbi ceva! (atelier de teatru-forum) – Vlăduț Andreescu, EUROPE DIRECT Târgoviște
– Exerciții practice de realizare a unei candidaturi pentru proiecte de mobilitate: pași, platforme, resurse de documentare – Mărioara Ene, ANPCDEFP
