Cel mai bun cazinou online din Moldova - 1win matrimoniale ploiești Farmacie online Farmacia Millefolia cu cele mai bune prețuri din România.

Valentin Veron TOMA, Academia Română @ GREEN IS THE NEW DIGITAL: Recomand ca la elaborarea strategiilor de decarbonizare, accentul să nu fie pus doar pe industriile extractive, energetică sau auto, ci pe toate sectoarele economiei naționale, inclusiv pe sistemul de sănătate, care generează global, 4,5% – 5,5% din volumul total de gaze de seră.

Valentin Veron TOMA – Cercetător Senior – Academia Română@ Conferința GREEN IS THE NEW DIGITAL organizată de DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL, Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTV.ro pe 9 septembrie 2022.

„Vă propun să reflectăm asupra unui subiect mai puțin dezbătut la noi și anume impactul schimbărilor climatice asupra sănătății umane. Putem să vorbim foarte mult asupra schimbărilor climatice, dar dacă noi nu vom mai exista ca specie pentru a putea interveni și a schimba lucrurile spre bine, atunci nu mai are niciun sens.

Prin urmare, este foarte important să discutăm despre măsurarea amprentei de carbon a sistemelor de sănătate și rolul pe care atât statul, cât și companiile private îl au în reducerea amprentei de carbon a sistemelor de sănătate. Se pune problema ca toate sistemele de sănătate să atingă neutralitatea emisiilor, să nu mai aibă emisii de gaze cu efect de seră până la un anumit punct în viitor, undeva în intervalul 2030 și 2050.

CONFERINŢA LIVEIntervenţia dlui. Valentin-Veron Toma (min. 01:36:50)

Marea Britanie este un bun exemplu de bune practici. Din 2008, Marea Britanie măsoară și monitorizează în timp real emisiile de gaze cu efect de seră ale sistemelor de sănătate și au stabilit rutele de decarbonizare cele mai ambițioase la nivelul Europei.

Trebuie discutat în spațiul public despre cât de periculoase sunt schimbările climatice asupra sănătății, care se reflectă în creșterea mortalității, a morbidității, a inechității sociale. Toate aceste efecte trebuie discutate și trebuie încurajată luarea măsurilor necesare, modificarea legislației, adoptarea de politici publice și de strategii de măsurare a impactului schimbărilor climatice asupra sănătății populațiilor locale, dar, și mai ales, să se ia în considerare faptul că sistemele de sănătate ele însele poluează, generează gaze cu efect de seră.

Se consideră că sistemul de sănătate generează, în medie, între 4,5% și 5,5% din volumul total de gaze de seră. În SUA, conform calculelor specialiștilor, sistemul medical naţional generează 8,5% din volumul de gaze de seră.

Există intenția constituirii unui grup de lucru care va lucra la un studiu pilot pentru măsurarea volumului de gaze seră generat de unitățile sanitare din România. Din păcate, în pofida susținerii formale a trei miniștri de sănătate, nu s-a întâmplat nimic concret  în acest sens.

Nu am renunțat și am găsit sprijin la Primăria Capitalei, la Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB). Am stabilit un parteneriat cu ASSMB, care gestionează 19 spitale și vom putea, astfel, să aplicăm tehnologia europeană și să demarăm primele studii în această direcție, plus sprijinirea managerilor de spital în realizarea unei strategii de investiții cât mai verde în viitor.

Pe lângă introducerea în dezbaterea publică a problematicii decarbonizării sistemului de sănătate, am contribuit la raportul care a fost lansat ieri (joi, 08.09.2022 – n.r.), la Palatul Cotroceni, denumit „Limitarea schimbărilor climatice şi a impactului lor: o abordare integrată pentru România”. La capitolul măsuri, raportul conține o secțiune care vorbește de reducerea amprentei de carbon în sistemul de sănătate.

O amprentă mai redusă de carbon înseamnă reducerea nevoii de transport, prin implementarea de soluții e-health, prin consultații acordate la distanță. Din păcate, soluțiile e-health necesită acces online la dosarele pacienților, fapt ce nu este posibil în prezent, pentru că sunt încă pe hârtie. Suntem încă departe cu digitalizarea sistemului sanitar.

În acest context, telemedicina mai are de parcurs niște etape. Din păcate, demersurile făcute în direcția telemedicinii în țara noastră sunt fără cap, nu respectă standardele moderne din domeniu.

În concluzie, recomand ca, atunci când sunt elaborate strategiile de decarbonizare, accentul să nu fie pus doar pe industriile extractive, energetică sau auto, ci pe toate sectoarele economiei naționale, inclusiv pe cele de servicii, care par că nu generează gaze de seră. Fiecare unitate din economie națională consumă și generează gaze de seră.”