TRANSFORMAREA DIGITALĂ FISCALĂ A ROMÂNIEI ÎN CONTEXT EUROPEAN

Digital Transformation Council, Revista COMUNICAŢII Mobile şi TelecomTV organizează, pe 21 aprilie 2023, la Grand Hotel Continental, Conferinţa „TRANSFORMAREA DIGITALĂ FISCALĂ A ROMÂNIEI ÎN CONTEXT EUROPEAN”.

e-Factura | e-TRANSPORT | TVA ÎN ERA DIGITALĂ

SAF-T

Video credit: TelecomTV

MODERATORI

SINTEZA DEZBATERILORVIP SPEAKERS

MihaelaDRĂGULINDirector general – Directia generala de asistenta pentru contribuabiliANAF – Agenția Națională de Administrare Fiscală
DanielaTEODORUDirector general – Directia generala coordonare control fiscalANAF
SiaJIRUDirector general adjunct – Directia generala coordonare control fiscal;ANAF
ElenaTIMOFTEDirector general adjunct – Unitatea de Management al Informatiei;ANAF
FlorinMOCANUInspector – Directia generala antifrauda fiscala.ANAF
RalucaSIMUȘef Serviciu, Serviciul Societate InformaționalăADR – Autoritatea pentru Digitalizarea României
DianaLUPANConsilier Superior, Serviciul Societate InformaționalăADR – Autoritatea pentru Digitalizarea României
GabrielBIRIŞPartenerBiriş Goran
Flavius ValentinJAKUBOWICZVicepreşedinteAAFBR – Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România
ElenaUNCIULEANUFondator&CEOReporting Center
LiviuDRĂGANFondator&CEODRUID AI
CălinRANGUVicepreşedinteCIO Council
Daniel IonuţSTAVREDirector General AdjunctFNGCIMM-Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici şi Mijlocii
Ilie Răzvan AlexandruVARVARACEOSoft Team Solutions
RoxanaONEARedactor șefRevista COMUNICAȚII Mobile
IonVACIUPreședinteDigital Transformation Council

AGENDA

10.45 – 11.00: Înregistrarea participanţilor & Welcome Coffee
11.00 – 12.45: Panel PERSPECTIVA FISCALĂ
12.45 – 13.00: Networking Brunch
13.00 – 14.45: Panel PERSPECTIVA TRANSFORMĂRII DIGITALE
14.45 – 15.00: Concluzii

TEMATICI

  • REFORMAREA SISTEMULUI INFORMATIC AL ANAF – O NOUĂ PROVOCARE
  • TRECEREA LA UN NOU SISTEM DE FACTURARE CONTROLATĂ DE STAT
  • CREAREA DE PROGRAME ȘI APLICAȚII PENTRU DOMENIUL FISCAL
  • CUM NE AJUTĂ TEHNOLOGIA ÎN CONFORMAREA FISCALĂ VOLUNTARĂ?
  • UN NOU PAS – FACTURAREA SEMNATĂ DIGITAL
  • Standard Audit File for Tax (SAF-T)
  • CUM SE FACE VALIDAREA?
  • STANDARDIZARE & SPECIFICAȚII
  • SERVICIILE PUBLICE DIGITALE CRESC CU 40% DE LA AN LA AN – CÂND APARE BUNĂSTAREA SOCIALĂ?
  • PESTE 99% DINTRE DECLARAȚIILE FISCALE SUNT DEPUSE ELECTRONIC
  • DAR CUM REDUCEM NUMĂRUL DECLARAȚIILOR ÎNTOCMITE INCORECT?
  • UNDE ESTE ANALIZA BIG DATA?
  • CE REZULTĂ DIN DATELE RAPORTATE?
  • CUM SIMPLIFICĂM PROCESELE DE CONFORMARE, PENTRU CONTRIBUABILI, ȘI CELE DE ANALIZĂ PENTRU ANAF?
  • CUM ARATĂ VIITORUL? DIGITALIZAREA INSPECȚIILOR FISCALE ȘI REDUCEREA DEFICITULUI DE COLECTARE A TVA

VIDEO Mihaela DRĂGULIN, ANAF @ Conferinţa Transformarea Digitală Fiscală: La nivelul ANAF, peste 70% din serviciile oferite populației sunt digitalizate. Vrem să modernizăm SPV, care va fi total regândit, începând cu drepturile de acces în sistem şi va avea şi o versiune mobilă. Call center-ul ANAF va deveni un contact center

Mihaela DRĂGULIN – Director general – Direcţia generală de asistenţă pentru contribuabili, ANAF @ Conferința Transformarea digitală fiscală a României, organizată de DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL, Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTv pe 21 aprilie 2023 la Grand Hotel Continental și moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea.

ANAF este prezentă la conferinţa Transformarea Digitală Fiscală a României cu o echipă de cinci profesioniști pentru că subiectul evenimentului, transformarea digitală, este tratat în instituția noastră pe mai multe paliere.

ANAF are o strategie de digitalizare care include o serie de acțiuni pe care instituția le întreprinde, cu proiecte în derulare care vor avea rezultate în cel mai scurt timp, iar alte proiecte, ținând cont de anvergura lor, vor avea rezultate în timp.

Ca și abordare, în strategia de digitalizare a instituției avem stabilite o serie de obiective pe care le urmărim, tocmai în vederea facilitării îndeplinirii obligațiilor fiscale de către contribuabili. Transformarea digitală înseamnă punerea la dispoziția cetățenilor și a contribuabililor persoane juridice a unei game de servicii astfel încât aceștia să reușească să-și îndeplinească obligațiile fiscale.

VIDEO

Când discutăm despre digitalizare, discutăm și despre o prioritizare din perspectiva alocării resurselor instituției.

Pentru fiecare proiect derulat au fost alocate echipe mixte, pluridisciplinare, astfel încât să reușim să trecem la etapa următoare, respectiv de implementare de programe sau soluții precum SAF-T sau e-Factura.

ANAF este atentă la pașii făcuți de instituțiile similare din țările vecine, respectiv ce servicii au fost lansate și cui i se adresează, și încearcă să-și coreleze pașii cu acestea. Pe de altă parte, ANAF își calibrează eforturile și pașii pe care îi face la contextul național, la particularitățile acestuia.

ANAF urmărește ca, în timp, o serie de activități din cadrul instituției să se deruleze doar electronic pentru că transformarea digitală a instituției, spre exemplu modul de interacțiune digitală cu contribuabilul, presupune și transformarea modului în care aceasta își desfășoară activitățile.

ANAF vrea să aducă schimbări și în zona SPV (Spațiul Privat Virtual) și în zona call center-ului, care va deveni un contact center, un pic mai mult decât pură telefonie.

Prezentare-eveniment-Transformarea-digitalia-fiscala-a-Romaniei-ANAF-21.04.2023-1

Modernizarea SPV presupune, printre altele, și crearea și lansarea unei versiuni mobile a acestuia.

De asemenea, și portalul ANAF va fi adaptat pentru versiunile mobile, va fi schimbată toată interfața, precum și accesul la SPV.

Transformarea digitală a ANAF nu se poate face peste noapte. ANAF este o instituție de anvergură, care gestionează milioane de contribuabili și numeroase sisteme și administrează un volum impresionat de date.

Există numeroase provocări la nivelul ANAF din mai multe perspective, dar trebuie ținut cont de faptul că procesul de transformare digitală al unei companii, care are un anumit portofoliu de servicii și de clienți, diferă semnificativ de procesul de transformare digitală al unei instituții de anvergura ANAF.

Noi avem o abordare top down, pentru că gândim proiecte pentru toată țara, pentru toate unitățile fiscale, pentru tot ceea ce înseamnă interacțiunea cu clienții, adică contribuabilii.

Pentru noi, provocările cu care ne confruntăm sunt total diferite în raport cu provocările unei companii.

ANAF, prin eforturile depuse, care sunt considerabile, urmărește creșterea gradului de conformare fiscală voluntară a contribuabililor.

Asta înseamnă sisteme puse la dispoziție atât pentru contribuabilul simplu, care nu are competențe digitale, care nu știe să folosească un telefon mobil sau un calculator, dar este important să-i oferim aceste servicii, cât și pentru marii contribuabili, care implică adaptarea sistemelor acestora la cerințele solicitate și impuse de instituția noastră.

În cazul SAF-T, ANAF s-a consultat cu mediul economic, cu contribuabilii. Pe partea de achiziții, de asemenea, ANAF a inițiat consultări cu viitorii participanții la achizițiile necesare implementării SAF-T.

ANAF este preocupată de impactul digitalizării la nivelul instituției și datele arată că numărul interacțiunilor la ghișee cu contribuabilii a scăzut, dar rămâne de ordinul milioanelor pe parcursul unui an.

Când digitalizăm, pe noi ne interesează toate aceste peste două milioane de persoane care trec pe la ghișeele ANAF în decursul unui an.

ANAF are în vedere şi un proiect de modernizare a SPV, fiind în dezbatere publică caietul de sarcini al viitoarei licitații.

SPV va fi total regândit, începând cu drepturile de acces în sistem. ANAF a lansat serviciul de depunere online 112 în 2008 sau 2009, care putea fi depus de contribuabili pe e-guvernare.ro.

În 2013, a fost lansat SPV pentru persoanele fizice, apoi sistemul a fost extins și la persoanele juridice.

Când vorbim de regândirea SPV, lucru pe care şi contibuabilii şi noi ni-l dorim, pentru că SPV a devenit principalul mijloc de interacțiune între contribuabili și ANAF, asta înseamnă redesenarea portalului, respectiv interfață, acces pe portal, aplicații.

Toate serviciile ANAF, gen e-Factura sau altele, vor fi incluse în SPV.

În acest context, mediul de afaceri a venit cu propunerea de acces granular în SPV și am acceptat-o, în scurt timp urmând să devină funcțională această facilitate. Va exista posibilitatea ca un contribuabil să desemneze un administrator pentru alocarea drepturilor, pentru ca acesta să nu mai fie obligat să se deplaseze la ANAF pentru prezentarea actului de împuternicire.

Codul de Procedură Fiscală stipulează că actul de împuternicire se depune în original la ANAF. În cazul SPV, legislația a fost modificată și acum se acceptă și semnătura electronică pentru actele de împuternicire încărcate în SPV.

Sunt de acord cu ideea că trebuie să existe un inventar al serviciilor oferite cetățenilor. La nivelul ANAF există un asemenea inventar al serviciilor oferite populației, este un document public pe site-ul nostru, avem circa 60 de servicii oferite contribuabililor.

Din câte știu, există și la nivelul Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) o inițiativă de inventariere a tot ceea ce înseamnă servicii oferite populației.

La nivelul ANAF, peste 70% din serviciile oferite populației sunt digitalizate.

Orice serviciu oferit de ANAF poate fi regândit, reașezat, îmbunătățit, asta însemnând analiză de procese și re-engineering.

La nivelul ANAF există atât voință cât și dorință pentru reformă, pentru tehnologizare, pentru retehnologizare. Pe partea de putință, cred că și asociațiile profesionale și mediul de afaceri trebuie să acorde o mână de ajutor. Până la urmă, obiectivul comun al României este alinierea la cele mai bune standarde și practici, atât ale OECD, cât și ale UE, și, de ce nu, să fim prezentați altora ca exemplu pozitiv.

Daniela TEODORU, ANAF @ Conferinţa Transformarea Digitală Fiscală: Cel mai benefic lucru pentru contribuabil în urma introducerii SAF-T este că, pentru prima dată, acesta își va face contabilitatea după standardele internaționale

Daniela TEODORU  – Director general – Direcţia generală coordonare control fiscal, ANAF @ Conferința Transformarea digitală fiscală a României, organizată de DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL, Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTv pe 21 aprilie 2023 la Grand Hotel Continental și moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea.

Cel mai benefic lucru pentru contribuabil în urma introducerii SAF-T este că, pentru prima dată, acesta își va face contabilitatea după standardele internaționale de contabilitate.

Această declarație SAF-T este o traducere într-un XML a datelor contabile ținute conform legii contabilității.

Legea contabilității are reguli clare și precise, dar hârtia suportă multe. Spre exemplu, în loc să faci o înregistrare pe debit, o faci pe credit în minus.

ANAF folosește la acest moment informațiile furnizate de către companii prin SAF-T, e-Factura sau e-Transport. Instituția face analize de risc pe baza informațiilor furnizate. Atunci când va fi gata proiectul Big Data, toate aceste analize se vor face într-un mod integrat. ANAF va fi, astfel, mai productivă. Este și acum, dar la un anumit nivel.

Noi lucrăm în prezent, așa cum se întâmplă la majoritatea instituțiilor, cu aplicații informatice achiziționate în urmă cu 14 ani. Ele sunt upgradate în permanență cu module, astfel încât legislația să fie transpusă în programe informatice.

Da, ne este mai greu cu actuala infrastructură IT. Putem spune că atunci când accesăm o aplicație și solicităm o informație, în loc să obținem respectiva informație în 2 minute, o obținem în 10 minute. Da, ne îngreunează, pentru că infrastructura IT este de acum 14 ani, ne mișcăm mai greu, dar îndeplinirea obligațiilor de serviciu nu este blocată.

La finele anului 2022, caietul de sarcini al licitației pentru proiectul Big Data a fost pus în consultare publică şi suntem în grafic cu acest proiect pentru că etapele au fost bine planificate astfel încât să ne asigurăm că la 31 decembrie 2025 proiectul va fi pus în aplicare, inclusiv partea de testare.

Au fost luate în calcul toate aspectele, inclusiv partea de colaborare cu alte instituții. Suntem în contact permanent cu aceste instituții pentru a ne asigura de bunul mers al proiectului. Suntem în calendar, suntem în grafic.

La nivelul ANAF s-a constituit o echipă care în prezent se uită prin declarațiile depuse. Între timp, ANAF a mai publicat peste 20 de teste de validare pe care contribuabilii le pot utiliza în vederea validării datelor.

Pe lângă aceste validări, există angajați ANAF care se uită la aceste declarații SAF-T depuse de contribuabili.

Noi vrem ca, atunci când vom da drumul la aplicația de management integrat al riscului, să avem analiza de risc pe o coerență cât mai ridicată a datelor.

Prin Big Data vom putea asigura interoperabilitatea între aplicaţiile informatice.

Punerea în practică a protocoalelor dintre ANAF și alte instituții ale statului nu întâmpină dificultăți, lucrurile merg foarte rapid. Avem în vedere să încheiem şi pe viitor protocoale pe schimb de informaţii, nu doar cu instituţii din România, dar şi din afara ţării. Până se va implementa o reformă integrală asupra tuturor instituţiilor din România, trebuie să ne facem treaba prin aceste protocoale.

Vreau să confirm că ANAF a avut în vedere trecerea de la o platformă IT veche la una nouă, mai bună, dar totul este etapizat. ANAF urmărește să utilizeze cele mai bune platforme IT, să fie în pas cu noutățile din acest domeniu.

Sia JIRU, ANAF @ Conferinţa Transformarea Digitală Fiscală: România a adoptat varianta 2.0 a SAF-T și este unul dintre puținele state din Europa care a implementat integral acest sistem. Pentru factura electronică, România va primi o derogare, posibil în luna mai, pentru toate produsele și serviciile, de la 1 ianuarie 2024

Sia JIRU – Director general adjunct – Directia generală coordonare control fiscal, ANAF @ Conferința Transformarea digitală fiscală a României, organizată de DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL, Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTv pe 21 aprilie 2023 la Grand Hotel Continental și moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea.

Primii pași în direcția modernizării activității ANAF şi SPV se vor vedea din acest an.

Proiectul Big Data al ANAF, finanțat din PNRR, are ca termen de implementare data de 31 decembrie 2025. Va fi o aplicație de management integrat al riscului, care va concatena informațiile din propriile baze de date ale ANAF și ale altor instituții naționale și internaționale.

Practic, de la 1 ianuarie 2026, ANAF, prin toate proiectele pe care le va derula, va avea o imagine clară și precisă despre toți contribuabilii.

Caietul de sarcini al licitației pentru proiectul Big Data a fost pus în consultare publică la finele anului 2022.

SPV va permite, în viitor, inițierea de sesiuni video cu contribuabilul. A fost realizat un sondaj în luna februarie 2023 și una dintre întrebări se referea la posibilitatea de discuții pe cale electronică cu organul fiscal și cât de benefică ar fi o astfel de opțiune. Peste 80% dintre respondenți au considerat benefică discuția în sistem online.

Pandemia ne-a ajutat să digitalizăm și să mișcăm lucrurile la nivelul ANAF. Dacă înainte făceam campanii pentru înrolarea contribuabililor în SPV, declanșarea pandemiei a făcut ca înrolarea în acest sistem să cunoască o creștere susținută. În prezent, peste două milioane de contribuabili sunt înrolați în SPV.

De asemenea, pe piaţă sunt dezvoltatori de software care au dezvoltat aplicații pentru depunerea fișierului SAF-T în cazul contribuabilii care țin contabilitatea în Excel.

După prima lună a anului 2022, toată lumea ne întreba cum fructificăm datele din SAF-T depus în ianuarie 2022.

Trebuiau să depună 3.600 de companii mari declarația SAF-T. Dintre aceștia, 300 nu au reușit să depună SAF-T. I-am notificat și o parte s-au conformat, dar o parte dintre ei ne-au povestit provocările cu care se confruntă.

Din rândul contribuabililor mijlocii, care trebuiau să depună SAF-T în luna ianuarie 2023, peste 10% au depus și nu au mai așteptat perioada de grație și considerăm acest rezultat ca fiind un succes.

S-a vorbit mult la nivelul ANAF de punerea în practică a unor sancțiuni pentru cei care nu depun SAF-T, dar instituția și-a asumat doar avertizarea contribuabililor. De ce? Pe noi ne interesează, în primul rând, calitatea datelor, și nu depunerea în termen a declarațiilor, dar care nu au datele corecte.

Se observă o îmbunătățire a calității declarațiilor depuse, dar nu vrem încă să ieșim în piață cu cifre.

ANAF ține foarte mult la calitatea datelor din declarațiile depuse de contribuabili. La momentul când SAF-T va deveni obligatoriu pentru toți contribuabilii, respectiv la 1 ianuarie 2026, ne gândim și la declarații fiscale precompletate, ne gândim și la eliminarea unor declarații informative, cum ar fi Declarația 394. Toate aceste informații vor ajunge în platforma Big Data, care va încadra contribuabilii în trei clase de risc fiscal, respectiv mic, mediu și mare.

În funcție de clasa de risc, și tratamentul fiscal al contribuabilul va fi diferit. De aceea este foarte important ca informațiile pe care contribuabilii le transmit la ANAF să fie cât mai corecte.

În plus, legislația a fost modificată în decembrie 2022, prin OUG 188/2022, și câteva articole din Codul de Procedură Fiscală au fost modificate. Conform modificărilor, organul fiscal nu mai poate solicita contribuabilului documentele pe care instituția le deține.

Din acest motiv, ANAF își dorește ca datele furnizate de contribuabili să fie cât mai corecte pentru că acestea vor putea fi utilizate de organul fiscal fără să mai fie cerute contribuabililor.

ANAF face parte din toate grupurile de lucru de la OECD și Comisia Europeană. România are ca obiectiv aderarea la OECD și, printre altele, trebuie să implementeze SAF-T. România a adoptat integral varianta 2.0 a SAF-T și este unul dintre puținele state din Europa care a implementat integral acest sistem.

În grupurile de lucru se discută de la Comisia Europeană, și ne inspiră acest subiect, despre facturarea electronică la nivel european și interconectarea sistemelor.

În acest context, ANAF a gândit un proiect pilot pentru produsele cu risc fiscal pentru că, în paralel, s-a cerut o derogare de la Comisia Europeană. În scurt timp, probabil în cursul lunii mai, România va primi această derogare pentru factura electronică pentru toate produsele și serviciile de la 1 ianuarie 2024.

Pentru rezultatele bune în domeniul SAF-T, Comisia Europeană a recomandat România altor state în implementarea acestui sistem. Practic, România poate să sprijine alte state în implementarea acestui sistem.

Elena TIMOFTE, ANAF @ Conferinţa Transformarea Digitală Fiscală:  Big Data înseamnă nu doar analiză de risc, ci şi data analytics, iar când vom integrate toate aplicaţiile şi datele în acest Big Data va fi posibilă o automatizare a tuturor proceselor la nivelul ANAF

Elena TIMOFTE – Director general adjunct – Unitatea de Management al Informaţiei, ANAF @ Conferința Transformarea digitală fiscală a României, organizată de DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL, Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTv pe 21 aprilie 2023 la Grand Hotel Continental și moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea.

Aplicațiile software din cadrul ANAF au fost dezvoltate modul cu modul, pas cu pas. Integrarea lor, specific pe administrarea fiscală, face obiectul proiectului SFERA, care este în pregătire. În prezent, are loc o consultare de piață pentru achiziția viitoarelor servicii de dezvoltare.

Va avea loc o reproiectare a vechilor sisteme de administrare fiscală pentru persoanelor fizice și companii.

Abordarea este integrată şi aşa au fost gândiţi cei trei piloni ai strategiei de digitalizare din cadrul ANAF.

Big Data înseamnă nu doar analiză de risc, ci data analytics şi asta este cel mai important şi în momentul în care vor fi integrate toate aplicaţiile şi datele în acest Big Data va fi posibilă o automatizare a tuturor proceselor la nivelul ANAF.

Florin MOCANU, ANAF @ Conferinţa Transformarea Digitală Fiscală: Prin sistemul e-Transport, ANAF supraveghează punctele de frontieră ale României cu alte state UE. Noul program informatic a fost implementat în 2022, iar de la 1 ianuarie 2023 au apărut primele sancţiuni

Florin MOCANU – Inspector, Direcţia generală antifraudă fiscală – ANAF @ Conferința Transformarea digitală fiscală a României, organizată de DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL, Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTv pe 21 aprilie 2023 la Grand Hotel Continental și moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea.

Direcția Generală Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF pune umărul la digitalizarea fiscală a instituției. Această Direcție se ocupă, printre altele, și de monitorizarea transporturilor intracomunitare.

Exista un program informatic, dar s-a hotărât crearea unuia nou, de la SIMTIC la e-Transport.

Prin e-Transport, fiecare contribuabil se autentifică în SPV, își declară transporturile și, când ajunge în punctele de trecere a frontierei, colegii de la Vamă pot vedea despre ce transport este vorba prin citirea numerelor de înmatriculare.

ANAF verifică datele de la cântar și le conexează cu datele declarate în SPV și, în funcție de anumiţi parametri, se pot declanșa alerte și atunci intervenim.

Prin sistemul e-Transport, ANAF supraveghează punctele de frontieră ale României cu alte state UE. Transporturile prin punctele de frontieră cu state non-UE sunt controlate de Agenția Națională a Vămilor.

Suntem la început cu e-Transport, care a fost lansat în 2022. De la 1 ianuarie 2023 au început și sancțiunile. Dacă la început contribuabilii au ignorat sistemul, ulterior, după primele sancțiuni, utilizarea e-Transport a sporit.

ANAF a făcut și eforturi în direcția prezentării și promovării sistemului, au avut loc întâlniri cu mediul de afaceri, lucrurile au fost explicate și, încet-încet, lucrurile s-au mișcat în direcția dorită de către instituție.

Gabriel BIRIŞ @ Conferinţa Transformarea Digitală Fiscală: Cred că proiectul Big Data va fi cel mai important pas pe care îl va face ANAF în perioada următoare în direcția reducerii evaziunii fiscale

Gabriel BIRIŞ – Partener, Biriş Goran @ Conferința Transformarea digitală fiscală a României, organizată de DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL, Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTv pe 21 aprilie 2023 la Grand Hotel Continental și moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea.

Cred că proiectul Big Data va fi cel mai important pas pe care îl va face ANAF în perioada următoare în direcția reducerii evaziunii fiscale, dar important este să vedem ce pași s-au făcut până în prezent în direcția operaționalizării proiectului Big Data.

Din cele anunţate de oficialii ANAF în cadrul conferinţei Transformarea Digitală Fiscalăcaietul de sarcini al licitației pentru proiectul Big Data a fost pus în consultare publică la finele anului 2022, dna. Daniela Teodoru, director general în cadrul ANAF precizând tot în cadrul dezbaterilor conferinţei că „Suntem în grafic cu acest proiect pentru că etapele au fost bine planificate astfel încât să ne asigurăm că la 31 decembrie 2025 proiectul va fi pus în aplicare, inclusiv partea de testare. Au fost luate în calcul toate aspectele, inclusiv partea de colaborare cu alte instituții. Suntem în contact permanent cu aceste instituții pentru a ne asigura de bunul mers al proiectului. Suntem în calendar, suntem în grafic”.

Eu cred că este foarte importantă respectarea graficului pentru că astfel se întărește încrederea între contribuabili și ANAF.

Spun asta pentru că legislația impune contribuabililor alocarea unor fonduri pentru implementarea la nivelul contribuabililor persoane juridice a SAF-T, e-Transport, e-Factura și altele.

Aceste sisteme sunt implementate pentru ca ANAF să aibă suficientă informație pentru viitoarele analize de risc și în prezent se manifestă un sentiment de frustrare pentru că s-a pus carul în fața boilor.

Sunt cheltuieli făcute acum de către contribuabili și ANAF nu poate utiliza efectele acestor cheltuieli, respectiv informațiile transmise, pentru că instituția nu are gata proiectul Big Data.

Vă supun atenţiei un document disponibil AICI – este un studiu realizat de CIO Council, care a fost prezentat public la mijlocul anului 2022, fiind rezultatul muncii a 20 de persoane, 19 economiști și un avocat.

Studiul are un capitol dedicat digitalizării, respectiv capitolul 4, dar materialul este mai amplu și realizarea documentului a urmărit prezentarea căilor de consolidare a veniturilor bugetare, iar digitalizarea este una dintre căi.

Studiul mai are și alte capitole, unul dintre ele vorbind despre simplificarea fiscalității, eliminarea scutirilor, lărgirea bazei de impunere și măsurile de combatere a evaziunii. Noi credem că acest document oferă soluții la problemele actuale.

Din păcate, aici nu este de vorba de ANAF sau de oamenii din Ministerul Finanțelor, aici este vorba de decizie politică. Atât timp cât nu așezăm sarcina fiscală în funcție de cât câștigăm și cum câștigăm, nu se va face mare lucru.

În momentul de față, 80% din resursele de administrare sunt consumate pentru verificarea excepțiilor. Dacă elimini excepțiile, simplifici și partea de administrare.

Digitalizarea pe bune cu atâtea excepții va fi extrem de scumpă.

BIRISGORAN-TVA_in_era_digitala-1

ANAF are încheiate diverse protocoale cu instituții naționale și internaționale din domeniu pe partea de schimb de informații și date și instituția va continua această politică, după cum au precizat oficialii instituţiei în cadrul Conferinţei Transformarea digitală fiscală.

Protocoalele sunt bune, dar nu cred că este normal să existe aceste protocoale. România este stat unitar doar în constituție, nu și în privința bazelor de date ale instituțiilor?

Șeful Fiscului din Turkmenistan îmi povestea, în urmă cu câțiva ani, că el știe tot despre activitatea companiilor. Spre exemplu, dacă o firmă raportează că a produs 100 de sticle de votcă și consumul de energie electrică necesar realizării acestei producții nu se potrivea cu consumul de energie electrică transmis Ministerului Economiei, pe care Fiscul din Turkmenistan îl putea accesa, atunci o echipă a instituției era trimisă în control la firma respectivă.

În acest context, cred că analiza de risc trebuie să aibă o sferă de cuprindere mai mare, prin corelarea informațiilor transmise de companii către ANAF cu cele transmise către alte instituții ale statului.

România, în foarte multe situații, comparativ cu alte state din UE, e cu un pas înapoi. Spre exemplu, cazul caselor de marcat. La momentul introducerii conectării caselor de marcat, în Europa erau deja state care au introdus soluții de emitere a bonurilor fiscale de pe telefonul mobil. Practic, dacă am fi utilizat soluțiile mobile, nu era nevoie de case de marcat conectate la serverul ANAF, ci conectai telefonul mobil cu soluția de emitere a bonului fiscal la serverul ANAF și, astfel, primeai numărul de bon în timp real.

De multe ori, mediul de afaceri onest, care se confruntă cu evaziunea din piață, solicită autorităților să pună în practică o serie de măsuri pentru menținerea unor condiții normale de business.

Criticile la adresa ANAF nu trebuie interpretate ca fiind făcute cu răutate, ci din dorința de a mișca mai repede niște lucruri care fac viața mediului de afaceri mai grea.

Elena UNCIULEANU, Reporting Center @ Conferinţa „Transformarea Digitală Fiscală”: Recomand IMM-urilor, dar nu numai, să renunțe la aplicațiile software din anii ’90, la fișierele Excel. A trecut vremea informațiilor împrăștiate în diverse locuri, a aplicațiilor double-click, a venit vremea cloud-ului, a platformelor IT.

Elena UNCIULEANU – Fondator & CEO, Reporting Center @ Conferința Transformarea digitală fiscală a României, organizată de DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL, Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTv pe 21 aprilie 2023 la Grand Hotel Continental și moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea.

Reprezint compania Reporting Center, suntem o companie de software, un regtech, un regulatory technology, adică producem software care automatizează legislația.

De 16 ani construiesc sisteme de raportare pentru bănci, pentru instituții financiare în general, iar în urmă cu 8 ani, când am înființat Reporting Center, am lansat o platformă cu ajutorul căreia instituțiile financiare obțineau toate raportările pe care trebuiau să le transmită către autorități, adică către Banca Națională a României, către ANAF, către Ministerul Finanțelor, către Banca Centrală Europeană, către Biroul de Credite ș.a. În această platformă sunt disponibile toate raportările către autorități, adică regulatory reporting.

VIDEO

În urmă cu 18 luni, când SAF-T a fost lansat ca proiect, clienții noștri din domeniul bancar ne-au comunicat că vor fi obligați să transmită o nouă raportare, respectiv SAF-T, pe care am introdus-o în platforma noastră, am automatizat-o.

Ce înseamnă automatizare din punctul nostru de vedere? Practic, noi acoperim întregul flux, respectiv de la extragerea datelor din sistemele sursă, introducerea lor într-o bază de date, crearea unui istoric și până la aplicarea unor algoritmi pentru raportări, validare și reconciliere, dacă este cazul, iar în final extragerea și transpunerea lor într-un format solicitat de autorități.

La marile instituții financiare, dar și la alte persoane juridice, nu există un singur sistem sursă, ci mai multe. În acest context, devine o provocare să extragi toate datele necesare pentru raportările către autorități și să creezi o singură versiune a adevărului, cum cineva bine a spus.

Dacă băncile sunt pregătite pentru astfel de situații, pentru că sunt obișnuite cu acest tip de raportări, ce se întâmplă, însă, în cazul celorlalte persoane juridice, care nu au departamente specializate sau persoane dedicate pentru astfel de raportări?

Răspunsul a fost să utilizăm aplicația SAF-T creată pentru bănci și pentru celelalte persoane juridice. Primul pas a fost convertorul informațiilor din Excel în XML pentru SAF-T, urmează e-Factura.

SAF-T este un proiect de anvergură, care colectează numeroase informații, informații pe care și companiile le au dispersate, asta fiind marea problemă.

Pentru a utiliza SAF-T îți trebuie un sistem sursă sau sisteme sursă, plus un integrator al informațiilor provenite din sistemul sursă sau sistemele sursă.

Contribuabilii sunt foarte atenți în privința acurateței informațiilor transmise autorităților prin intermediul diverselor raportări și apelează la firme de specialitate, așa cum este Reporting Center, pentru a atinge un nivel de acuratețe de 100%.

În mediul bancar, există cultura raportărilor către autorități, există cultura de a transmite informații cu un grad de acuratețe de 100%.

În cazul celorlalte persoane juridice, noi încercăm să fim un formator, vrem să-i învățăm să transmită corect aceste informații.

Șefii companiilor trebuie să înțeleagă că atingerea acestui obiectiv, respectiv acuratețea informațiilor 100%, înseamnă investiții financiare și efort în direcția transformării digitale a companiei pentru automatizare și pentru a avea sisteme bine puse la punct, care să transmită informații corecte către autorități.

Recomand companiilor din categoria IMM, dar nu numai, să renunțe la aplicațiile software din anii ’90, la tabelele Excel.

Informațiile trebuie să fie stocate într-o platformă IT, nu în sheet-uri Excel, pentru că ai nevoie, în cazul unor acțiuni de audit, să vezi istoricul datelor, cine le-a introdus, când au fost introduse, dacă au fost sau nu modificate între timp.

A trecut vremea informațiilor împrăștiate în diverse locuri, a aplicațiilor double-click, a venit vremea cloud-ului, a platformelor IT care oferă și asigură informațiilor un anumit nivel de calitate.

Pe termen lung, investiția în transformare digitală va conduce firmele către profit.

Trecerea la transformare digitală face mai ușor procesul de management al unei companii.

Răzvan VARVARA, Soft Team Solutions @ Conferinţa Transformarea Digitală Fiscală: Cred că doar 10% din declaraţiile SAF-T depuse la ANAF sunt corecte. ANAF trebuie să se apropie mai mult de dezvoltatorii de software, printr-un chat dedicat, pentru ca sistemul SAF-T să funcţioneze, cu reguli de validare bine puse la punct

Ilie Răzvan Alexandru VARVARA – CEO, Soft Team Solutions @ Conferința Transformarea digitală fiscală a României, organizată de DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL, Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTv pe 21 aprilie 2023 la Grand Hotel Continental și moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea.

Am creat primul validator de conținut al declarației SAF-T din România pe care l-am prezentat ANAF-ului în data de 16.11.2022.

Dezvoltatorii de software din România, majoritatea dintre ei, întocmesc declarația SAF-T fiecare cum poate.

Dețin un ERP și am fost obligat să depun declarația SAF-T și, după ce am depus declarația timp de șase luni, am zis să văd ce am depus. Astfel, am creat un sistem care preia declarația SAF-T creată și începe să facă o serie de corelații între formulare.

VIDEO

Am mers mai departe și am verificat datele din declarația SAF-T cu datele din declarațiile 300, 394, 390 și 112.

În afară de 112, în opinia mea, celelalte declarații nu-și mai au rostul. Ar fi de discutat despre bilanț, mai sunt câteva lucruri de pus la punct.

Începând cu anul 2027, nu mai văd rostul celorlalte declarații pe care contribuabilii le transmit către ANAF, inclusiv bilanțul contabil.

E un nonsens să declarăm de două ori că am cumpărat de 100 de lei în SAF-T, în declarația 300, în declarația 394, în declarația 390 și apoi în bilanț. Se ajunge în situația să declari respectiva cumpărătură de 100 de lei de patru ori.

Personal, n-am fost mulțumit de felul în care am avut documentată declarația SAF-T, respectiv cum trebuie implementată de către contribuabili.

Ne ajută foarte mult exemplele focusate, cum ar fi interpretarea unei facturi de vânzare, a unei facturi de cumpărare și altele.

Cred că din acest motiv au fost depuse la ANAF atât de multe declarații SAF-T întocmite incorect. Nu cred că la ANAF, din totalul declarațiilor SAF-T depuse, sunt corecte mai mult de 10%.

Ar fi utile câteva tutoriale, dar sunt foarte multe spețe. Probabil că ar fi nevoie de sute de astfel de tutoriale.

Ar fi util pentru dezvoltatorii de software să existe la nivelul ANAF un chat, un real chat, care să asigure o viteză un pic mai mare răspunsurilor la întrebările transmise companiilor de profil.

Dacă ar exista acest real chat, care în timp ar aduna și răspunsurile la diversele întrebări adresate de dezvoltatorii de software, atunci ANAF chiar s-ar apropia de companii de profil și, implicit, de contribuabili.

ANAF trebuie să se apropie de dezvoltatorii de software, de contribuabili și, în acest context, instituția ar colecta mai mult la bugetul de stat.

VarvaraSAF-T-Solutions-1-1

Inițial, validatorul creat de mine a fost free, apoi l-am monetizat prin lansarea a trei versiuni de business. Există și o versiune lite.

Urmează o versiune de audit, care este în construcție. Va fi un audit automatizat, plecând de la declarația SAF-T.

Ar trebui ca ANAF să aibă în vedere modificarea unor tag-uri din opțional în obligatoriu în actualele declarații SAF-T pentru că, fără ele, instituția va avea dificultăți să facă verificări la nivel național peste 1 an sau 2 ani.

În opinia mea, transferul de date de la contribuabil la ANAF este destul de învechit.

XML nu este cea mai bună variantă, consumă mult din timpul ANAF-ului atunci când instituția procesează datele.

Ar trebui utilizate baze de date, pe care contribuabilul le va semna electronic atunci când le va transmite ANAF-ului.

Fără reguli de validare adevărate, ANAF va notifica contribuabilii că nu au depus declarația SAF-T cum trebuie. Spre exemplu, nu poți să deschizi un sold inițial de 5 lei, îl închizi cu 7 lei, apoi luna viitoare îl deschizi cu 9 lei. E clar că nu ai coerență în datele introduse în SAF-T.

Trebuie să existe un sistem de validare bine pus la punct, care să permită verificarea corespunzătoare a declarațiilor SAF-T depuse de contribuabili.

Flavius JAKUBOWICZ, AAFBR @ Conferinţa Transformarea Digitală Fiscală: Este lăudabil efortul ANAF și al instituțiilor subordonate în direcția modernizării activității, dar dacă nu se face gândește o strategie care să urmărească interconectarea aplicațiilor software, nu cred că vom ieși la liman

Flavius Valentin JAKUBOWICZ – Vicepreşedinte, AAFBR – Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România @ Conferința Transformarea digitală fiscală a României, organizată de DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL, Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTv pe 21 aprilie 2023 la Grand Hotel Continental și moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea.

Din păcate, sistemele pe care le dezvoltă ANAF nu sunt integrate unul cu altul. În sprijinul acestei afirmații aș vrea să aduc în discuție fișa de plătitor pentru persoanele fizice, care la acest moment, dacă vrei să reglezi, așa cum spunem în limbajul nostru, munca se face manual în proporție de 90%.

Dacă te duci la un inspector care gestionează un PFA cu două sau mai multe activități independente, realizate pe mai multe CUI-uri, plus venit realizat pe CNP, e un haos total și asta tocmai din cauza lipsei de coeziune a aplicațiilor software și integrării acestora. Nu mai vorbesc de faptul că în continuare numeroși contribuabili se confruntă cu popriri multiple și indisponibilitatea conturilor bancare.

Este lăudabil efortul ANAF și al instituțiilor subordonate în direcția modernizării activității, dar dacă nu se face gândește o strategie care să urmărească interconectarea aplicațiilor software, nu cred că vom ieși la liman în perioada următoare.

Ar trebui ca SPV să devină un punct unic de acces pentru a vedea, atunci când îl accesezi, ce venituri ai pe CNP, ce venituri ai din activități independente, ce venituri ai pentru companiile din portofoliu.

În continuare, după încetarea pandemiei, trebuie să mergi la ANAF cu procură în original atunci când vrei să activezi semnătura electronică. Asta se întâmplă în anul 2023 pentru că ANAF nu are încredere în ceea ce a scris un notar.

Călin RANGU, CIO Council @ Conferinţa Transformarea Digitală Fiscală: Pentru modernizarea sistemelor IT din instituțiile statului, decidenții ar trebui să renunțe la cârpeala acestora și să facă un salt semnificativ, așa cum s-a întâmplat cu telefonia mobilă în urmă cu peste 20 de ani

Călin RANGU – Vicepreşedinte, CIO Council @ Conferința Transformarea digitală fiscală a României, organizată de DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL, Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTv pe 21 aprilie 2023 la Grand Hotel Continental și moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea.

Dezvoltarea continuă de aplicații creează, din perspectivă tehnică, un potențial de risc major. Când dezvolți cu resurse interne pe o infrastructură veche, practic faci o cârpeală, care va îngreuna activitatea instituției respective.

În acest context, o abordare top down este mult mai utilă. Recomand ANAF parcurgerea unui studiu realizat de Consiliul Fiscal, pe care l-am făcut public în 2022. Capitolul 4 al studiului conține o serie de propuneri în urma analizei situației actuale și a aspectelor constatate.

Abordarea noastră la CIO Council este una managerială, noi ne gândim care sunt serviciile pentru cetățeni. Aceste servicii trebuie să se bazeze pe niște aplicații și în spatele lor este o arhitectură IT. Noi milităm foarte mult pentru conceptul CIO Guvernamental, care lipsește în prezent.

CIO Council include persoane cu expertiză în domeniul IT, în domeniul serviciilor care au în spate o infrastructură IT. Personal, am fost CIO într-o bancă de talie foarte mare din România. Am colegi care au ocupat poziții CIO și în alte domenii, cum ar fi pharma. Noi am pus expertiza noastră la dispoziția autorităților fără a cere nimic în schimb.

Trebuie să existe o abordare strategică, iar această abordare strategică trebuie să se bazeze pe o structură, să indice care vor fi serviciile IT pe care autoritățile vor să le ofere cetățenilor, în cât timp se vor implementa, ce aplicații vor fi disponibile, care va fi arhitectura de date și atunci putem vorbi de big data și de momentul adevărului.

În acest moment, este posibil să existe mai multe versiuni ale adevărului. Spre exemplu, sunt sunat de la bancă și sunt întrebat dacă vreau un card de credit, în condițiile în care am un card de credit și discuția cu funcționarul din bancă îmi consumă timpul și mă enervează.

Noi stăm la dispoziția autorităților pentru a oferi această expertiză, care cu siguranță va aduce avantaje pentru toată lumea.

În privința modernizării sistemelor IT existente în diverse instituții, decidenții ar trebui să renunțe la cârpeala acestora și ar trebui să se meargă pe varianta unui salt semnificativ, așa cum s-a întâmplat cu telefonia mobilă în urmă cu peste 20 de ani. În prezent, datorită acelui salt și evitării greșelilor făcute de alții, România are acum cele mai bune viteze la internet.

Ionuţ STAVRE, FNGCIMM @ Conferința „Transformarea Digitală Fiscală”: În ultimii doi ani am reușit să finanțăm, prin garanțiile acordate, peste 50.000 de clienți, ceea ce reprezintă 80% din valoarea garanțiilor acordate de la înființarea fondului, în anul 2001. Programele IMM Invest și IMM Invest România au reprezentat teste de stres pentru sistemele noastre informatice, inclusiv redefinirea fluxurilor de lucru și implementarea de noi soluții IT.

Daniel Ionuţ STAVRE – Director General Adjunct – FNGCIMM (Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici şi Mijlocii) @ Conferința Transformarea digitală fiscală a României, organizată de DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL, Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTv pe 21 aprilie 2023 la Grand Hotel Continental și moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea.

FNGCIMM este angrenat într-un proces de digitalizare, de transformare digitală, însă suntem foarte atenți și la evoluția mediului de afaceri și IMM-urilor.

Relevante sunt câteva cifre statistice extrase din clasamentul DESI 2020, publicat de Comisia Europeană, care indică faptul că cele mai avansate economii digitale din Europa sunt Finlanda, Danemarca și Olanda, iar țările cu scorurile cele mai reduse sunt România, Bulgaria și Grecia.

VIDEO

Mai mult, țările cu scoruri reduse în ierarhia DESI au avut evoluții sub media îmbunătățirii la nivel european, astfel că aceste state nu reușesc să reducă decalajul, ci dimpotrivă se observă o accelerare a divergenței în ceea ce privește avansul digital în zona țărilor UE.

Desigur, urmând aceeași traiectorie, și firmele din România înregistrează același trend scăzut și se află pe ultimul loc în ceea ce privește indicatorul DESI de adoptare a tehnologiilor digitale.

În ceea ce privește FNGCIMM, noi venim după după doi ani de evoluție spectaculoasă a activității. Am reușit să finanțăm prin garanțiile acordate un număr de peste 50.000 de clienți, ceea ce reprezintă 80% din valoarea garanțiilor acordate de la înființarea fondului, în anul 2001.

Ritmul ridicat al activității a necesitat răspuns la cerințele de transformare digitală și așteptări dinamice cu timp de răspuns foarte rapid, mai ales că au fost implementate programe guvernamentale pentru IMM-uri, cunoscutele IMM Invest și IMM Invest România.

Practic, aceste programe au reprezentat teste de stres pentru sistemele noastre informatice, inclusiv redefinirea fluxurilor de lucru și implementarea de noi soluții IT.

Vin din zona bancară și îmi doresc un sistem core banking, un sistem CRM, încă avem de recuperat o perioadă de subfinanțare pe zona IT, multe dintre proiecte nu au fost demarate la timp sau nu au fost finalizate.

Avem și succese, suntem prima instituție financiară care înregistrează ajutorul de stat automatizat în RegAS.

Clienții noștri sunt băncile și recunoaștem că au un avans considerabil în digitalizarea proceselor, am făcut eforturi considerabile în ultimii doi ani în realizarea interfeței de comunicare între FNGCIMM și bănci și semnele bune pentru acest an sunt că au fost alocate sumele necesare în direcția dezvoltării IT.

FNGCIMM a acordat numeroase garanții și, în acest fel, am sprijinit economia națională într-un mod substanțial și foarte ridicat în ultimii doi ani, prin programele de finanțare guvernamentale derulate. Ne-am adaptat produsele și serviciile, construim în continuare, vom intra și pe piața instrumentelor financiare finanțate prin instrumente europene. 

d-pref-ef.gov_ps-02-2022-pdf-e


RSVP:

Pentru parteneriatecu instituţii, companii, prezentări şi VIP Speakers vă rugăm să ne contactați la:
Digital Transformation Council
–––––––––––––
Roxana ONEA 
| DirectorExecutiv
–––––––––––––
Revista COMUNIC@ȚII Mobile | TelecomTV
Mobil: +40.723.319.678
Email: roxana.onea@comunic.ro

Taxă de participare individuală (persoană fizică) în audienţă:250 euro + TVA
Participarea in person este posibilă numai cu validarea din partea organizatorilor, după achitarea taxei de participare.