DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL
în parteneriat cu CAMERA DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE A ROMÂNIEI
în colaborare cu REVISTA COMUNICAŢII MOBILE şi TELECOMTV
organizează pe17 mai 2023, ora 11.00, conferinţa în format fizic dedicată
Aniversării a 30 DE ANI DE INTERNET ÎN ROMÂNIA
cu prilejulZILEI INTERNAŢIONALE A TELECOMUNICAŢIILOR ŞI A SOCIETĂŢII INFORMAŢIONALE,
powered by ITU(The International Telecommunication Union)
adresată profesioniştilor, executivilor, decidenţilor şi liderilor ICT şi industriilor convergente din România.

AGENDA
10.45 – 11.00: Înregistrarea participanţilor & Welcome Coffee
11:00 – 12.30: Raport România ICT @ Ziua Internațională a Telecomunicațiilor și a Societății Informaționale
12:30 – 13:00: Business Lunch & Networking
13:00 – 16:00: Gala 30 de ani de Internet în România
Sesiune Foto „Internet Hall of Fame”

SINTEZA DEZBATERILOR – VIP SPEAKERS

MODERATORI

TEMATICI

1. Cine au fost pionierii primelor conexiuni la Internet în România și cum s-a dezvoltat conectivitatea în ultimii 30 de ani?
2. Care a fost impactul Internetului asupra societății românești și ce schimbări majore a adus acesta post 1989?
3. Care au fost cele mai populare aplicații și servicii online utilizate de români de-a lungul timpului și cum au evoluat acestea?
4. Cum a influențat Internetul mediul de afaceri și care au fost cele mai mari schimbări privind business-ul din România?
5. Ce măsuri au fost luate în România pentru a proteja securitatea, dar și confidențialitatea datelor utilizatorilor de Internet?
6. Cum a evoluat accesul la Internet în zonele rurale din România și ce măsuri au fost luate pentru a reduce decalajul digital între rural și urban?
7. Ce rol a avut educația şi cercetarea în utilizarea Internetului și cum s-au adaptat școlile și universitățile la noua eră digitală?
8. Care au fost cele mai mari controverse legate de Internet în România și cum s-au soluționat acestea?
9. Care este viitorul Internetului în România și cum se va adapta societatea la noile tehnologii?
10. Care a fost cel mai mare beneficiu adus de Internet în România și ce impact a avut acesta asupra dezvoltării țării?
    
    CONTEXT

Una dintre cele mai importante schimbări din ultimul secol a fost creșterea tot mai accelerată, azi exponenţială, a accesului la informație. Odată cu apariția Internetului, informațiile au devenit mult mai accesibile decât înainte. Oamenii pot accesa rapid și ușor o gamă largă de informații utile prin intermediul motoarelor de căutare sau a website-urilor specializate. Această avalanşă informaţională a avut un impact major asupra modului în care oamenii învață și se dezvoltă, deoarece acum pot accesa cunoștințe și expertiză de la nivel global.

Pe lângă aceasta, Internetul a adus și schimbări majore în mediul de afaceri. Prin intermediul Internetului, companiile pot ajunge la o audiență mult mai largă și pot realiza afaceri la nivel global, reducând astfel barierele geografice și de timp. În plus, Internetul a făcut posibilă dezvoltarea unor noi modele de afaceri, cum ar fi comerțul electronic și serviciile de streaming.

Cu toate acestea, odată cu evoluția Internetului, au apărut și provocări în privinţa securităţii și confidențialității datelor. În ultimii ani, au fost luate măsuri majore, de anvergură, pentru a proteja utilizatorii de Internet împotriva atacurilor cibernetice și pentru a asigura protecția datelor personale ale utilizatorilor.

O altă provocare este decalajul digital între zonele rurale, defavorizate, și cele urbane. În timp ce accesul la Internet în orașe a evoluat rapid, în zonele rurale accesul la Internet a fost mai lent și mai scump. În ultimii ani, s-au făcut eforturi pentru a reduce decalajul digital prin dezvoltarea infrastructurii de Internet și prin programe de educație și formare. Incluziunea digitală este o temă critică pe agenda fiecărui guvern de profundele implicaţii sociale, economice şi politice ale acestei provocări pentru secolul 21.

În concluzie,aniversarea a 30 de ani de la introducerea Internetului în România este un moment important pentru a reflecta asupra impactului pe care îl are internetul asupra societății românești. De la accesul la informații până la dezvoltarea mediului de afaceri și protejarea datelor personale, Internetul a adus schimbări majore în modul în care trăim, lucrăm și comunicăm. Este important să continuăm să ne adaptăm la evoluția Internetului și să ne asigurăm că toți oamenii pot avea acces la beneficiile sale.

ISTORIC

În noiembrie 2006, la Conferința plenipotențiară a Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor de la Antalya, Turcia, a fost proclamată Ziua internaţională a telecomunicațiilor și a societății informaționale, care se serbează anual pe 17 mai. Această zi festivă a fost cunoscută anterior ca „Ziua Mondială a Telecomunicațiilor” (instituită la Conferința plenipotențiară ITU de la Malaga-Torremolinos în anul 1973) prin care se celebra înfiinţarea Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor la 17 mai 1865.

30 de ani de WWW Free și Open

Primul website din istorie

– SINTEZA GALEI 30 DE ANI DE INTERNET ÎN ROMÂNIA–

Mihai Daraban, CCIR @ GALA 30 de ani de Internet .RO: Doar industria IT&C poate să producă valoare adăugată substanțială la export pe termen scurt și mediu şi să ajute România să devină competitivă. Există, însă, o dezinstituționalizare în IT-ul românesc şi sunt foarte puține firme românești puternice în acest domeniu

Din punct de vedere strict economic, aș face o diferențiere totală între ce înseamnă creșterea economică și creșterea PIB-ului. Din păcate, clasa noastră politică se rezumă la această falsitate care înseamnă creștere PIB-ului.

Strict din punct de vedere economic, oamenii de afaceri din România și-au făcut datoria, în sensul că cei care au depus bilanțul la organele fiscale, respectiv cei 802.243 de agenți economici, au avut 392 miliarde de euro cifră de afaceri, față de 329 miliarde de euro cu un an înainte, și un profit brut de 417 miliarde de euro, deci o rată a profitului pe medie mai mare de 10%, ceea ce nu este rău.

Problema este că economia noastră, așa cum este structurată, nu poate să țină la nesfârșit cheltuielile din spațiul bugetar, mai ales din spațiul administrativ. Nu putem face minuni din economia națională așa cum este structurată în prezent.

Am ținut să fiu prezent la acest eveniment pentru că este un domeniu care poate ajuta România pe termen scurt și mediu să devină competitivă, în special la export.

Avem un indicator care este lăsat în voia sorții, respectiv deficitul balanței comerciale, care a ajuns la 34,1 miliarde de euro, față de 28,3 miliarde de euro în 2021 și 23,8 miliarde de euro în 2020 și 8,7 miliarde de euro în 2015.

În ultimii opt ani, deficitul balanței comerciale a crescut de câteva ori.

Avem o creștere a PIB-ului bazată pe consum de marfă din import. Statul se bucură foarte mult, mai ales de Black Friday, când TVA-ul de la persoana fizică este donat statului român.

Eurostat ne plasează pe ultimul loc la inovare și cercetare în UE și asta arată că nu avem un brand românesc cu valoare ridicată. Aici ar putea să vină industria IT&C, care poate să suplinească acest deficit de brand românesc la export. 

Niciodată nu vom putea pozitiva balanța comercială cu niște cereale vândute direct de pe câmp, cu niște metri cubi de cherestea, cu niște soiuri de vinuri și cu celebrul gem de Topoloveni. 

Noi avem nevoie de produse cu valoare adăugată mare. Să nu picați în abaterea și să credeți că Dacia este un brand românesc, este doar un nume românesc. Încercați să cumpărați o mașină de la orice dealer Renault și o să vedeți că, deși achitați integral, până nu dă Parisul verde nu vi se eliberează mașina.

Uitați-vă la primii 100 de jucători din comerțul exterior, care au o pondere de 50%, și veți observa că doar unul este autohton. Cândva, au fost 3 sau 4, acum avem doar o firmă românească.

În clasamentul primilor 1.000 de exportatori, care au o pondere 82%, avem 147 de firme românești dintr-un total de aproape 25.700 de exportatori.

Anul trecut, România a importat de 126 miliarde de euro, față de 98,4 miliarde de euro în 2021.

Din totalul deficitului comercial, respectiv 34,1 miliarde de euro, doar 1,7 miliarde de euro sunt în dreptul stomacului, diferența revenind altor bunuri.

Cred că, pe termen scurt și mediu, singurul produs viabil la export nu poate fi decât din zona IT&C, care poate aduce produse cu valoare adăugată mare. Pe termen mediu și lung va fi și producția de energie, dar nu pe termen scurt.

Cifrele amintite mai sus nu sunt ale CCIR, ci ale statului român și noi încercăm să punem guvernanții cu picioarele pe pământ, luptăm împotriva imponderabilității lor. Cel mai important lucru este să cunoști ceea ce se întâmplă în teren, cine sunt jucătorii.

Uitați-vă la componența CES – Consiliul Economic şi Social (CES), unde sunt prezenți niște neica nimeni. Ok, pe noi nu ne vreți, vreți, se pare, interlocutori comozi, care iau notă despre ce spune Guvernul, dar credem că dialogul social este cam mimat în România. 

Guvernanții pot invita, de exemplu, firmele românești cu afaceri de peste 100 milioane de euro. Sunt doar 76, poți să stai de vorbă cu ei. Sunt 150 de agenți privați români cu afaceri între 50 și 100 milioane de euro, pe care poți să-i inviți la dialog obiectiv.

Noi, la Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), nici nu mai stăm de vorbă cu asociații patronale care nu sunt de ramură, adică vestitele confederații, unde este un talmeș-balmeș de domenii de activitate. Noi stăm de vorbă, separat, cu principalii jucători din diverse domenii, cum ar fi Erbașu la construcții sau Necșulescu la vinuri.

O altă mare problemă a mediului de afaceri din România este lipsa de asociativitate. Nu vom putea niciodată să fim competitivi la cât de fărâmițați suntem, atât administrativ, cât și business.

În Polonia, o țară cu o treime mai mare decât România, există 90.000 de fermieri. În România, avem 796.000 de fermieri, conform cifrelor LAPAR, din care 580.000 de fermieri dețin între 1 și 5 hectare. Avem 180.000 de fermieri care dețin între 5 și 30 de hectare. Avem 109 fermieri cu peste 3.000 hectare, iar între 2.000 și 3.000 de hectare avem 120 de fermieri. În aceste condiții, mai putem vorbi de competitivitate în agricultură?

Am un exemplu din industria mobilei, cu 60 de patroni tineri. M-au invitat la un eveniment organizat de ei și au început să se vaite că Kronospan îi rupe cu prețurile la PAL, că Kronospan are monopol. 

I-am întrebat cât costă o linie de producție PAL. Mi-au spus niște prețuri. Le-am spus să se asocieze pentru cumpărarea unei linii de producție de PAL, care să le asigure materia primă pentru viitoarea mobilă în funcție de necesarul lor. Atenție, să se asocieze fără ca cineva să dețină controlul. Și din sală a venit o întrebare, care a pus, subit, punct discuției: și cine va fi șeful la noua prăvălie?

Nu trecem de acest prag, al asociativității.

Domeniul IT&C are o mare concurență. Spre exemplu, Amazon are aproape 6.000 de oameni care lucrează în România. La fel și Deutsche Bank, cu vreo 3.000 de IT-iști, iar ei nici nu au deschis vreun ghișeu în România.

În acest domeniu sunt, din păcate, foarte mulți freelanceri, care stau acasă și primesc comenzi. Există o dezinstituționalizare în IT-ul românesc. Sunt foarte puține firme românești puternice în acest domeniu, care nu duce lipsă de creiere. 

Nu există un leadership care să-i adune pe acești tineri, care să le dea teme concrete de cercetare. Din păcate, ei așteaptă proiecte, așteaptă teme. Problema este lipsa ideilor. Cineva cu idei și bani, îi poate motiva pe acești tineri să lucreze împreună.

La noi, totul e lohn, iar acest lohn se întâlnește în toate domeniile. În metalurgie, spre exemplu, nu mai iese fum pe coș. Cutiile de viteze realizate în România sunt realizate din lingouri din Germania, care sunt însoțite de cuțitele de strung necesare prelucrării.

Nu uitați că suntem pe ultimul loc la cercetare și inovare și asta spune foarte multe. Nu vreau să fiu pesimist, dar din punct de vedere industrial am pierdut jocul și l-am pierdut complet. Repet, pe termen scurt și mediu numai industria IT&C poate să producă valoare adăugată substanțială la export și, probabil, producția de energie pe termen mediu și lung. Orice altceva, este târziu, s-a pierdut startul, e foarte greu să ajungi din urmă o tehnologie, chiar dacă mâine te-ai apuca de ea cu fermitate.

Doar să inventăm ceva, cu toate că avem doar 5 invenții la 1 milion de locuitori, față de 112 media la nivelul UE. Nu suntem tâmpiți, problema este că externalizăm aceste invenții pentru că nu le finanțează nimeni după ce au fost finalizate. 

Îl cunosc pe medicul clujean care a creat un medicament pentru AVC și, după ce a văzut că producătorii români îl ignoră, s-a dus în afara țării, iar acum pe cutia medicamentului scrie Made in Swiss.

75% din comerțul nostru este în UE, încă 10% se întâmplă cu țări europene non-UE, iar diferența cu restul planetei. Este o caracteristică a țărilor din Europa de Est.

Ignorăm exportul în afara Europei, suntem captivi, lohniști, suntem comozi, relaxați, ni se dă lingoul, ni se dă cuțitul, munciți băieți. Și chestia asta se întâmplă în IT.

Eduard Lovin, ANCOM @ GALA 30 de ani Internet în România: 150.000 de noi conexiuni de internet fix în rural

În anul 2022, decalajul dintre urban şi rural în internetul fix a scăzut cu 3 puncte procentuale, ajungând la 14%, pe seama noilor conexiuni instalate în mediul rural. Astfel, rata de penetrare la 100 gospodării a ajuns la 77% la nivel naţional, respectiv 69% în mediul rural și 83% în mediul urban, a anunţat Eduard Lovin, vicepreşedinte ANCOM, în premieră la Gala Campionilor Internet .Ro – 30 de ani de Internet în România organizată de Digital Transformation Council şi Revista COMUNICAŢII Mobile, în parteneriat cu Camera de Comerţ şi Industrie a României, pe 17 mai, cu ocazia Zilei Internaţionale a Telecomunicaţiilor şi a Societăţii Informaţionale, moderată de Ion Vaciu şi Roxana Onea.

Raportul ANCOM privind piața telecom la finalul anului 2022 este disponibil aici, principalele evoluţii fiind:

Internet fix

• Cu o creștere de 4%, numărul de conexiuni în anul 2022 a ajuns la 6,4 milioane, 90% permițând viteze care depășesc 100Mbps
• 27% dintre conexiuni (1,7 milioane conexiuni, în creștere cu +27%) permit viteze de cel puțin 1 Gbps
• Ritmul de creștere a numărului de conexiuni din mediul rural (+7%) îl depășește pe cel din urban (+3%)
• Traficul mediu lunar aajuns la 69 GB per locuitor (+22%), adică 2,4 GB/zi
• La nivel național, rata de penetrare la 100 de gospodării a ajuns la 77% (83% în mediul urban și 69% în mediul rural)
• După numărul de conexiuni, primii 3 furnizori sunt: RCS&RDS (67%), grupul Orange (20%) şi Vodafone (12%)

Internet mobil

• Numărul total de conexiuni active a înregistrat o ușoară creștere, ajungând la 21,4 milioane, 77% dintre acestea permițând 4G şi/sau 5G (16,5 milioane)
• Numărul conexiunilor 5G a crescut de 3 ori față de sfârșitul anului 2021, ajungând la un total de 723.000 de conexiuni
• 19,85 milioane de conexiuni sunt folosite atât pentru telefonie, cât și pentru internet mobil, iar 1,52 milioane sunt utilizate doar pentru acces la internet mobil (data only)
• Traficul mediu lunar a fost de 8 GB per locuitor (+24%),adică aproape 270 MB/zi
• După numărul de conexiuni active, primii 3 furnizori sunt: grupul Orange (40%), Vodafone (24%) şi RCS&RDS (24%)

Telefonie mobilă

• 23,2 milioane de cartele SIM active de telefonie mobilă, din care 64% sunt pe bază de abonament și 36% pe bază de cartele preplătite
• Numărulcartelelor SIM cu abonament a înregistrat o creștere de 6%, în timp ce numărul de cartele SIM preplătite „active” a scăzut cu 6%
• Traficul total de voce a înregistrat o scădere de 7%, până la 64 miliarde de minute, în timp ce traficul mediu de telefonie mobilă efectuat de un locuitor a fost de 4 ore și 39 minute/lună, respectiv de 19 SMS-uri/lună
• În funcție de numărul de cartele SIM active, grupul Orange avea o cotă de piață de 37%, Vodafone 30%, iar RCS&RDS 21%

Televiziune

• Numărul abonaților la servicii TV a stagnat la 7,85 milioane
• Se menține preferința utilizatorilor de a migra către serviciile de retransmisie prin cablu (+6%, până la 6,6 milioane abonați) în defavoarea serviciilor prin satelit/DTH (-21%, până la un total de 1,2 milioane)
• În funcție de numărul total de abonați la sfârșitul anului 2022, RCS&RDS avea o cotă de piață de 69%, grupul Orange 16%, Vodafone 11%

Venituri din sectorul telecom

• Veniturile din sectorul telecom au înregistrat o ușoară scădere în anul 2022 (-1%), totalizând 16,9 miliarde de lei
• Internetul fix și mobil a generat 35% din totalul veniturilor, telefonia mobilă 32%, retransmisia programelor TV 15%, telefonia fixă 9%, iar celelalte tipuri de reţele/servicii 9%
• În funcție de veniturile obținute din furnizarea de rețele și servicii de comunicaţii electronice, primii 3 furnizori erau: grupul Orange (40%), Vodafone (24%) și RCS&RDS (24%)

Raportul de date statistice

Raportul de date statistice privind piața de comunicații electronice din România pentru semestrul II 2022 este realizat de ANCOM pe baza datelor statistice raportate de furnizorii care au obligația de a transmite către ANCOM valorile indicatorilor corespunzători categoriilor de servicii conform Deciziei nr. 333/2013 și este disponibil aici. Evoluțiile prezentate mai sus sunt anuale.

Bogdan DUMEA, MCID @ GALA 30 de ani de Internet .RO: Știm că atât inovarea, cât și digitalizarea în țara noastră se află la coada clasamentului și suntem conștienți că trebuie să accelerăm progresele

Într-adevăr, s-au ridicat numeroase subiecte în deschiderea acestui eveniment, foarte multe probleme pe care România le întâmpină în această perioadă și sunt complet de acord cu domnul Mihai Daraban, Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României. Avem această posibilitate de a ajuta industria IT&C să se dezvolte și să fie mai relevantă pe piața europeană.

Din foarte multe puncte de vedere, consider că suntem, într-adevăr, în urmă în foarte multe domenii și cred că nivelul cu care se dezvoltă noile tehnologii și avansul pe care îl vedem în alte state ar trebui să ne dea de gândit și să facem mai cunoscut un anumit concept, pe care încerc să-l evidențiez atunci când am ocazia.

Cred că pentru a fi pregătiți pentru ce va fi peste 5 sau 10 ani ar trebui să ne uităm mai des la conceptul de life term learning, în sensul să ne îndemnăm tinerii și copiii și cei care stabilesc modul în care ei învață să abordeze o programă sau un stil de a învăța permanent noi tehnologii, noi informații legate de profesiile în care ei pot activa și cumva să schimbăm inerția pe care o avem în prezent, respectiv adoptarea unei profesii și păstrarea ei pentru tot restul vieții. 

Cred că urmează o schimbare în acest sens și ar trebui să ne pregătim.

Conceptul lifelong learning ar putea fi una din soluții la multele probleme ridicate anterior.

Sunt onorat că am fost invitat la acest eveniment și înțeleg că sunt prezenți aici cei care au adus internetul în România, cei care au făcut pionierat în acest domeniu.

Azi, de Ziua Internațională a Telecomunicațiilor și a Societății Informaționale, sărbătorim și recunoaștem rolul semnificativ pe care internetul l-a produs în societatea noastră pentru că, dincolo de beneficiile pe care le vedem cu toții, conectarea oamenilor a adus un progres semnificativ dincolo de granițe și de cultură.

Faptul că acum putem să comunicăm la acest nivel cred că este unul dintre cele mai semnificative progrese ale ultimilor 100 de ani, din punctul meu de vedere.

Ca secretar de stat în cadrul MCID, trebuie să vă spun că suntem foarte conștienți de nivelul la care se află România în DESI și alte clasamente.

Știm că atât inovarea, cât și digitalizarea în țara noastră se află la coada clasamentului și suntem conștienți că trebuie să accelerăm progresele din acest punct de vedere.

Totuși, România a înregistrat un progres notabil în privința conectivității. Avem conectivitate broadband de 82% la nivel național, dar această cifră este sub media UE.

Comisia Europeană a stabilit ca prim obiectiv pentru 2025 conectarea la internet de bandă largă a tuturor locuințelor/gospodăriilor și a tuturor instituțiilor/firmelor.

Este un obiectiv pe care atât MCID, cât și Guvernul și l-au asumat și suntem determinați să facem toate demersurile necesare, inclusiv finanțare, pentru atingerea acestui obiectiv.

Sunt convins că toată contribuția adusă de industria IT&C a generat efecte benefice și vă mulțumesc pentru aceste contribuții aduse la calitatea vieții.
Sunt convins că toată contribuția adusă de industria IT&C a generat efecte benefice și vă mulțumesc pentru aceste contribuții aduse la calitatea vieții.

Vicepreședinte ADR, Andrei NICULAE @ GALA 30 de ani de Internet .RO: Regândim procesele birocratice și modul în care statul interacționează cu cetățeanul, ca să nu mai fie un curier între instituțiile publice

Pentru mine este o deosebită onoare să vorbesc cu dvs, să vă cunosc, să vă văd, să iau legătura cu cei care au pus bazele internetului în România, cei care au muncit ca noi, România, să avem internet, internet de care generația mea și generațiile viitoare beneficiază și se bucură în prezent. 

Fără munca și efortul depus de dvs într-o perioadă în care erau, poate, și alte priorități, fără munca pe care ați depus-o să ne aduceți internetul, noi nu am fi putut să avem astăzi acces la aceste lucruri.

În anii ’80 a fost concepută o scară prin care autorul a reușit să sintetizeze și să calculeze timpul necesar pentru dublarea cunoștințelor umanității. Dacă în 1900 s-a calculat că dublarea cunoștințelor se va realiza în 100 de ani, în 1945 acest indicator a coborât la 25 ani, în prezent acest indicator se situează la 12 ore. Această dinamică, acest rezultat nu ar fi fost posibil fără internet.

Construind pe temelia muncii dvs, cei care ați adus internetul în România, avem și noi acum oportunitatea, obligația și misiunea de a aduce mai aproape de oameni transformarea digitală.

Din punctul meu de vedere, transformarea digitală reprezintă ocazia unei revoluții, revoluție pe care a avut-o România în anii ’90 odată cu apariția internetului.

Revoluția transformării digitale ne va permite astăzi să regândim, să avem un T zero, să regândim modul în care statul interacționează cu cetățeanul, să regândim acele procese birocratice, să eliminăm acele deficiențe și lacune pe care le au instituțiile statului, care îngreunează viața cetățeanului. 

Nu trebuie să ne ascundem de aceste realități. Și noi, reprezentanții statului, suntem cetățeni și ne lovim de un stat greoi, de cele mai multe ori, ne lovim de interacțiuni poate neplăcute cu funcționarii. Pierdem și noi ore în trafic, la fel ca și dvs, la fel ca și toți cetățenii țării.

În esență, noi suntem niște curieri între instituțiile statului, pentru că noi, ca cetățeni, astăzi, trebuie să alergăm între instituții, să ducem un dosar cu șină, prin care livrăm și punem la dispoziție niște documente pe care statul oricum le are, dar pe care nu vrea să le interoperabilizeze sau pe care nu a reușit să le interoperabilizeze până în prezent.

Digitalizarea în România s-a făcut insular, au existat și există o mulțime de platforme digitale pe care statul le pune la dispoziție, dar bazele de date din spatele acestor baze de date nu sunt conectate.

Fără magistrale de date, fără modalități de comunicare între platforme, nu putem avea digitalizare și transformare digitală care să aducă beneficii cu adevărat cetățenilor.

O altă zonă din care avem obligația să învățăm de la dvs, de la cei care ați adus internetul în România, este zona de provocări. Cu siguranță că și dvs, în anii ’90, v-ați lovit de temeri din partea societății, v-ați lovit de discuții, care sunt prezente și astăzi în spațiul public, referitoare la faptul că internetul va lua oamenilor locurile de muncă, că internetul sau alte entități ne spionează, iar noi avem obligația să discutăm cu dvs și să vă ascultăm, să aflăm modul în care ați reușit să depășiți aceste temeri.

Din punctul meu de vedere, trebuie să insistăm pe comunicare, trebuie să vorbim cu oamenii, trebuie să le prezentăm beneficiile transformării digitale, felul în care aceasta eficientizează relația cu statul.

Social media este o junglă și, în acest context, este foarte importantă igiena digitală a fiecăruia, felul în care ne ținem parolele, felul în care administrăm conturile, felul în care filtrăm informațiile, cu care suntem bombardați zilnic și din toate părțile.

Este responsabilitatea fiecărui, pe de o parte, dar și a statului, pe de altă parte, să dezvolte și să construiască platforme și soluții digitale care să pună securitatea cibernetică pe prim plan.

Atunci când construim o platformă digitală, pentru că ne obligă contextul, trebuie să punem securitatea cibernetică pe prim plan, lucru pe care îl facem.

Cel mai de succes proiect al ADR este ghișeul.ro, care din acest an are și o versiune mobilă. De la lansare, versiunea mobilă a ajuns la 200.000 de instalări. Avem 1,7 milioane de utilizatori care realizează constant plăți. De la începutul anului, prin ghiseul.ro s-au făcut plăți de un miliard de lei. Sunt peste 400 de tipuri de plăți, peste 1.500 de instituții înrolate.

Toate aceste cifre arată că românul are apetit pentru interacțiune digitală cu statul. Românului nu-i este frică de tehnologie, dimpotrivă.

Un reprezentant al unei bănci mi-a relatat că o bună parte din clienți nu mai ridică cardurile fizice de la unitățile instituției, pentru că au pe telefonul mobil accesibil cardul cu ajutorul cărui pot face plăți contactless.

Teza că românului îi este frică de digital este falsă. Poate românul nu are încredere în Guvern, în soluțiile digitale pe care noi le punem la dispoziție, dar în digital, nu.

ADR are mai multe proiecte în derulare, pe care trebuie să le facem cunoscute.

Trebuie să oferim cetățeanului servicii publice de calitate, nu trebuie să mai punem cetățeanul să fie curier între diverse instituții ale statului, să piardă timp în trafic sau în fața unui ghișeu deservit de un funcționar mai puțin amabil.

Fondator GURU, Alexandru ROTARU @ GALA 30 de ani de Internet .RO: Prima mea adresă de email, în 1991, a fost cu extensia th-Darmstadt.de a Universităţii Tehnice germane. La acea vreme domeniile .ro nu existau, aveau să apară peste încă doi ani

Eu sunt absolvent de Automatică și Calculatoare. În anul 1980, lucram cu profesorul Corneliu Penescu la o metodă de modelare pentru sisteme neliniare folosind nuclee Volterra și urma să fac lucrarea de diplomă tot cu el. În anul 1981 urma să termin facultatea.

În vara anului 1980, profesorul m-a chemat la el acasă și m-a rugat să-i iau cu mine teza lui de doctorat și teza de doctorat a profesorului Lupaș, plus câteva cărți esențiale, cum ar fi Analele matematice din 1880, pe care le consultăm împreună.

L-am întrebat până când să țin la mine teza lui de doctorat și mi-a răspuns că până când cei de la facultate își vor organiza biblioteca.

Ulterior, în 1980, s-a anunțat că profesorul Penescu nu mai este în România, că a fost dat afara din partid și din Consiliul profesoral.

Profesorul Corneliu Penescu era fondatorul Facultății de Automatică și Calculatoare din România. Grigore Moisil și Corneliu Penescu au fost două personalități care au polarizat foarte mulți oameni în jurul lor, eu fiind cel mai tânăr dintre cei cu care profesorul Penescu lucra la momentul respectiv (1980).

Ultimul anunț și cel mai dur pentru facultate atunci, a fost că Institutul Darmstadt a tăiat finanțarea pentru Politehnica din București.

Atunci s-a oprit totul. Practic nu au mai venit niște resurse care erau importante, deoarece profesorul Penescu era prieten cu rectorul Institutului Darmstadt.

În anul 1991, fiind la facultate, mi s-a spus că calculatorul pe care lucram, un 286, ar putea să trimită e-mailuri pe Internet. Am fost foarte mirat, nu prea știam nimic despre acest lucru.

Eu desfășuram activități didactice în domeniul diagnozei sistemelor digitale, lucru pe care îl făcusem timp de 10 ani într-un atelier de proiectare la IIRUC.

Am trimis atunci câteva e-mailuri către doi foști colegi de la IIRUC care lucrau acum la NASA. Am trimis emailuri, dar nu am primit niciun răspuns în acea zi.

M-am dus la un coleg, inginerul Nini Popovici, cel care înființase și administra acea rețea și care mi-a arătat cum se face conexiunea la Internet. M-a condus într-o sală, unde era un modem și o linie telefonică. A format numărul la Romtelecom și a cerut numărul de Darmstadt unde se auzea tonul de la modemul din Darmstadt. Institutul Darmstadt reluase finanțarea către Politehnica în 1990. Practic, prima mea adresă de email a fost cu extensia th-Darmstadt.de.

Prima conexiune a modemului către Darmstadt nu a reușit, dar a doua da. S-a auzit modemul din partea cealaltă și Nini Popovici mi-a spus că 5.000 de e-mailuri au plecat și 5.000 de e-mailuri vin înapoi. Apoi conexiunea se întrerupe și că a doua zi va relua din nou. Până când, am întrebat? Până când vom reuși să facem conexiunea asta online, mi-a răspuns Nini Popovici.

În 1992, din cauza discontinuității în proiectele de dezvoltare pe sisteme UNIX care s-au făcut în România înainte de 1989, împreună cu câțiva cunoscuți, inclusiv profesoara Irina Athanasiu de la Facultatea de Automatică, ne-am hotărât să înființăm o asociație de promovare a UNIX-ului, Grupul Utilizatorilor Români de UNIX (GURU).

M-au rugat ceilalți fondatori să fiu președintele asociației, lucru care a durat vreo 6 luni până când eu am acceptat, deoarece am refuzat mult timp acest lucru.

Eu lucram în cercetare și nu aveam nicio legătură cu băncile și cu partea comercială.

După acest moment, tot în anul 1992 am înregistrat legal asociația și am verificat dacă există și alte asociații de UNIX în Europa.

Văzând că există și altele în celelalte țări, ne-am înscris ca membru „junior” la Federația Europeană a Utilizatorilor de UNIX – EurOpen. Ei ne-au invitat inițial la Utrecht.

Am strâns niște bani și am reușit să plec acolo.

În Utrecht, gazdele ne-au prezentat ceilalți invitați și așa am ajuns la standul Oracle, unde era Larry Ellison, care mi-a zis că ei dezvoltă Oracle 6 și că în următorii 20 de ani vor dezvolta tot Oracle, dar că se va numi altfel. Larry Ellison mi-a arătat o firmă care avea și ea stand și mi-a spus că respectiva firmă va dispărea.

Era vorba de Data General, care producea atunci calculatoarele Aviion.

După discuția cu Larry Ellison, am intrat într-o sală unde se desfășura o întrunire EurOpen pentru înființarea rețelei EUnet, ca operator comercial în Europa, care urma să fie condusă de americanul Glenn Kowack. El a explicat cum funcționa EUnet ca firmă pan-europeană. Ulterior, în România, EUnet Romania a fost condusă de Liviu Ionescu.

Valentin POPOVICIU, RCS&RDS @ GALA 30 de ani de Internet .RO: Clienții din zona rurală sunt cei care îți determină modul în care ai reușit să performezi în conectivitate. Dacă nu reușești să fii eficient în mediul rural, nu vei fi nici în cel urban

Sunt bucuros că particip la evenimentul care aniversează 30 de ani de internet în România. Ne aducem cu toții aminte de vremurile dial-up-ului, care a fost un start pentru majoritatea celor prezenți aici. 

A fost o altă epocă, 30 de ani reprezintă o generație întreagă. Acum suntem în altă generație, trecem într-o altă dimensiune a internetului și avem multe de construit mai departe.

Compania noastră și fondatorii ei au avut de la început viziunea de a oferi internet accesibil și de cea mai bună calitate tuturor. Acest obiectiv l-am urmărit de-a lungul ultimilor 30 de ani și-l vom urmări în continuare.

Compania s-a extins și spre alte piețe europene, cum ar fi Spania, care este a doua piață după România, are deja o dimensiune de 50% din veniturile obținute în România.

Credem că o strategie care ne permite să avem economii de scală înseamnă eficiență pe client. În momentul în care reușești să-ți păstrezi această eficiență, bazată pe un know-how propriu, și aici experiența acumulată în România este foarte importantă, vei reuși să ai servicii competitive și prețuri cât mai bune pentru toate categoriile de consumatori.

Noi ne-am uitat atât la clienții din urban, cât și la cei din rural. Clienții din zona rurală sunt cei care îți determină modul în care ai reușit să performezi în conectivitate. Dacă nu reușești să fii eficient în mediul rural, nu vei fi eficient nici în mediul urban.

Faptul că am pornit din România a fost cel mai mare avantaj, deoarece cea mai mare parte dintre noi a trăit în comunism și lipsurile aferente ne-au învățat să lucrăm cu puțin și să realizăm multe. 

Experiența asta ne-a marcat și am reușit să mergem mai departe, construind rețele în afara țării pe baza know-how-ului din România.

Pe viitor, vom încerca să păstrăm eficiența și modul în care realizăm lucrurile, cât mai aplicat și cât mai adresat tuturor consumatorilor.

Noi, Digi, suntem un vector, o marcă cunoscută pe piața din Spania, cu un bun renume.

Imaginea noastră de marcă este importantă, este asociată cu România, cu realizările de aici.

Ne putem considera un exportator de know-how prin ceea ce facem pe piețele din Spania.

Este important să ai diferențierile și creativitatea ta în a duce mai departe niște produse sau  servicii. Într-adevăr, în domeniul industrial, cum ar fi tehnologia materialelor sau ingineria avansată, este foarte greu în România anului 2023 să progresezi și să ai același know how pe care firmele din Vest îl au, care au construit acolo de zeci de ani. 

În schimb, în tehnologia informației lucrurile acestea se pot face într-un timp mult mai scurt, poți să sari niște etape, poți să aplici noile tehnologii. 

În România, industria software, bazată pe dezvoltarea telecomunicațiilor din ultimii 30 de ani, este la cote maxime. Și aici nu mă refer la firmele mari, cum ar fi Oracle, Amazon sau IBM, ci și firmele locale. Sunt multe firme locale care au ajuns să aibă prezență globală și să exporte pe multe alte piețe.

Nu cred că din punct de vedere IT&C avem vreo limită în privința piețelor de desfacere. Tehnologia ne-a ajutat să sărim aceste etape, să fim eficienți, să avem soluții mai bune, iar inteligența românească, credem noi, și văzând noile generații de ingineri, este la un nivel de top și avem toate condițiile să vedem un viitor pozitiv din acest punct de vedere.

Vrem să devenim un brand și mai cunoscut la nivel european prin performanțele noastre.

În Portugalia, suntem în faza de dezvoltare a rețelelor fixe și mobile și aceste rețele le vom dezvolta într-un ritm accelerat, astfel încât să lansăm în curând serviciile. 

Urmează Belgia, unde am câștigat spectru în vara anului 2022. Suntem în pregătirea preliminară a începerii lucrărilor de construcție a rețelei. 

Ca operator telecom, este foarte important să ai o rețea bună. Fără o rețea bună, nu vei avea un loc bun în viitor. 

Calitatea rețelei îți va aduce cotă de piață și clienți, așa cum se vede în România. Creșterea noastră pe internet fix și mobil din ultima perioadă a fost efectul investițiilor în rețele, în oameni, în conectivitate. 

Pe măsură ce rețelele au ajuns la cât mai mulți cetățeni, cu o calitate foarte bună, bazată pe ultima tehnologie, și rezultatele pentru noi și pentru societate în ansamblu au fost bune.

Compania noastră a investit în tehnologia GPON, care este tehnologia de bază acum pentru orice serviciu prezent și viitor de conectivitate rezidențială și de business. Tehnologia GPON a ajuns la viteză de 10 Gbps și se testează viteze de 50 Gpbs. 

Investiția noastră în GPON se vede și în evoluția de țară și de conectivitate în România.

La conectivitatea 5G, România nu este în urmă, credem că și licitația ANCOM a fost făcută la momentul potrivit, pentru că această tehnologie are niște etape de dezvoltare.

Prima etapă este cea de conectivitate de broadband extinsă, enhanced mobile broadband în limbajul industriei. 

În prezent, în România acoperirea 4G este foarte bună la toți operatorii, avem servicii 4G pentru mai mult de 99% din populație, stăm foarte bine și la extinderea acoperirii de capacitate și viteză bună pentru toți clienții de date mobile din România, pentru toți cetățenii.

În schimb, 5G, ca enhanced mobile broadband, este o tehnologie care vine să completeze 4G și datorită adopției de terminale 5G, care la nivel european este undeva la 15%, vom vedea anul viitor progrese semnificative.

Nu suntem în urmă cu 5G pe partea de tehnologie, suntem la momentul potrivit și vom vedea o adopție în creștere a serviciilor bazate pe această tehnologie.

În privința scumpirilor, suntem printre puținii operatori din piață care nu au crescut prețurile, deocamdată, și încercăm să menținem cheltuielile cu energia electrică sub control, astfel încât costul per client să-l controlăm cât mai bine. 

Atâta timp cât vom reuși să menținem această situație, nu vom modifica tarifele aplicate clienților. Facem eforturi în optimizarea proceselor interne ale companiei pentru a rămâne eficienți în continuare.

Privind în trecut, cred că cea mai importantă etapă a dezvoltării rețelelor de telecomunicații din România a fost perioada când s-a investit în fibră optică, atât în urban, cât și rural. N-am fi ajuns aici dacă n-am fi creat rețele, dacă n-am fi dezvoltat infrastructură. Fără infrastructură, nu poți să lansezi servicii noi.

Investitorii privați au făcut eforturi mari în dezvoltarea rețelelor actuale, ne-a ajutat și statul prin furnizarea de spectru.

Telecomul are o foarte mare legătură cu partea de construcții și cu verticala de integrare a livrării de servicii.

Doina BANCIU, ICI București @ GALA 30 de ani de Internet .RO: Când am preluat conducerea ICI, numărul domeniilor „.ro” era de circa 600, iar la finalul mandatului, peste 16 ani, se depășise pragul de 600.000

ICI București a avut un rol extrem de important în dezvoltarea conectivității, poate nu atât a internetului în sine, pentru că internetul a fost dezvoltat și de alte entități, dar în dezvoltarea conectivității.

Rețeaua națională de calculatoare a fost grefată pe ICI București în anii 1993-1995 și prima conectare între două computere a fost realizată de către ICI cu Universitatea de la Pitești, în urma inițiativei a două minți luminate, academicianul Mihai Drăgănescu, care a fost și directorul general al ICI și președintele Academiei Române, și Gheorghe Barbu, decanul și rectorul Universității de la Pitești.

Aceasta a fost prima conectare de calculatoare din România și de atunci s-au conectat și alte universități și a apărut rețeaua națională de calculatoare.

În 2005, această rețea națională a trecut de la ICI la Ministerul Educației, administrarea ei revenind Universității Politehnica București.

Cred că domeniile web au avut un rol extrem de important în dezvoltarea internetului și tot ce înseamnă azi economia bazată pe platforme. Noi trăiam într-o economie bazată pe platforme.

Domeniile „.ro” au început cu ilustrul nostru coleg Eugenie Stăicuț, care a avut un rol fundamental în inițierea zonei de domenii „.ro”. El venea atunci după o bursă în Japonia și știa ce înseamnă internetul.

În 1995-1996, eu am beneficiat de o bursă în SUA și am vizitat Internet Society, unde câteva minți luminate mi-au povestit ce înseamnă conectivitatea, ce înseamnă internetul, o mulțime de lucruri interesante, pe unele le știam parțial, pe altele nu le știam deloc. Am venit la ICI și am vorbit cu directorul din vremea respectivă, pentru a-i spune că acesta va fi viitorul societății.

Din păcate, ICI traversa o perioadă mai puțin fastă, nu plătea salariile către angajați, aveau întârzieri la plata utilităților. Directorul respectiv nici nu a vrut să vorbească cu mine.

Când am ajuns la conducerea ICI, la începutul anului 2001, am zis că aceasta va fi direcția de dezvoltare a instituției.

Când am preluat conducerea ICI, numărul domeniilor „.ro” era de circa 600. După ce am plecat de la conducerea ICI, peste 16 ani, numărul domeniilor „.ro” depășea pragul de 600.000.

În perioada respectivă, ICI a organizat primul ICANN în România, care nu fusese niciodată în țările din estul Europei. Eugen Stăicuț a avut un rol important în organizarea ICANN.

Domeniile „.ro” au fost marea teroare în timpul șefiei mele la ICI. Toate lumea dorea aceste domenii, motivele fiind de toate soiurile.

Cel mai complicat a fost în anul 2008, când toată infrastructura pentru domeniile „.ro”, creată din fondurile ICI, urma să plece la altă entitate. 

N-am avut sprijin la minister. A apărut rapid o hotărâre de Guvern și, de azi pe mâine, activitatea de administrare a domeniilor „.ro” urma să fie mutată în altă parte. M-am dus peste tot, inclusiv la actualul președinte al ANCOM, domnul Valeriu Zgonea, care era atunci președintele Camerei Deputaților.

Am prezentat argumente juridice, respinse de o doamnă care ulterior a ajuns subsecretar de stat în Guvernul Cioloș. 

În disperare de cauză, am vorbit cu toate structurile văzute și nevăzute de pe lumea asta și am dat în judecată în contencios administrativ. În acest mod am reușit să aducem la ICI domeniile „.ro”, cu toate că ele nu au plecat niciodată de la ICI.

Important de reținut este faptul că de-a lungul timpului colectivul de la ICI, format din specialiști tineri, alături și de alți specialiști și instituții, a avut un rol semnificativ în dezvoltarea internetului în România.

Victor Vevera, ICI București @ GALA 30 de ani de Internet .RO: Suntem activi în zona de cyber diplomacy, blockchain, cu lansarea primului marketplace instituțional din lume în care se tranzacționează active digitale, cât și în zona Web 3.0

O plăcere să fiu prezent la un eveniment aniversar, 30 de ani de Internet în România, o tehnologie care ne-a schimbat viața și care continuă să ne schimbe viața. 

Internetul nu mai este ceea ce a fost în urmă cu 30 ani, deja se îndreaptă spre alte lucruri. O să-i dau dreptate domnului ambasador Dan Mihalache în discursul prezentat în cadrul acestei Gale, întrucât și eu sunt optimist în privința a ceea ce putem face. Este corect și ceea ce spunea domnul Mihai Daraban, președinte CCIR, că industria IT poate aduce un suport foarte mare în ceea ce înseamnă PIB și venituri.

În cadrul ICI București, unde a fost realizată prima conexiune de Internet printr-un domeniu „.ro”, nu am stat pe loc în acești ultimi 30 de ani.

Voi face referire doar la trei direcții pe care am mers, ca să vedeți că Internetul nu mai este ce a fost. 

Noi am mers în cadrul rețelei Colegiului European de Securitate și Apărare, unde ICI București este partener. Am propus un proiect pilot și suntem în al treilea an de implementare a cursului de cyber diplomacy, pentru că tehnologiile schimbă societatea, schimbă modul de relaționare între oameni și entități și la nivel diplomatic.

Suntem prezenți și în zona de tehnologii distribuite, în principiu blockchain. În cursul lunii aprilie 2023 a avut loc lansarea primului marketplace instituțional, este primul din Europa și din lume, un marketplace în care se tranzacționează active digitale, fostele NFT. Detalii AICI

O altă direcție este implementarea Web 3.0. Internetul a modificat lumea, a creat bunăstare, a creat punți, a creat soluții la probleme, dar în același timp trebuie să-l facem mai sigur.

Fondator Intercomp, George RUSU @ GALA 30 de ani de Internet .RO: În afară de cei 30 de ani de internet, eu mai pun 30 de ani de când am făcut primul program pe un CIFA, primul computer românesc

Pentru mine este important că, în afară de cei 30 de ani de internet, mai pun 30 de ani de când am făcut primul program pe un CIFA 3 *. Asta se întâmpla în anul 1963. Era un calculator care, în sfârșit, mergea, făcut de români, de românii de la Institutul de Fizică Atomică, coordonați de domnul Toma Victor. 

Calculatorul avea 3 metri. Primele două variante, CIFA 1 și CIFA 2, nu au funcționat.

Cineva m-a întrebat în urmă cu o lună dacă rușii erau tari în calculatoare la vremea respectivă. 

I-am răspuns că rușii luaseră un IBM și l-au dus la institutul lor de fizică nucleară pentru cercetări nucleare.

Victor Toma a fost student la Moscova și instruit pentru partea de calculatoare. I s-au dat planurile acelui calculator IBM. Se întâmpla în anul 1957. În toamna anului 1962, calculatorul CIFA a fost dat în funcțiune. Avea vreo 500 de tuburi electronice, iar fiecare tub reprezenta un bit. Primul program a calculat niște factoriale.

L-am avut profesor pe domnul Moisil, care mă aprecia foarte mult, am fost un fel de secund al dânsului, tot timpul îmi dădea materiale noi.

Pentru lucrarea mea de diplomă, mi-a dat niște materiale ale lui John von Neumann, ale cărui scheme pentru calculatoare au rămas în picioare și în prezent.

Când a murit John von Neumann, el lucra la volumul 3 al operei sale. Eu am primit acest volum neterminat și mi s-a cerut să-i dau un final. Despre ce era vorba? Despre creierul uman. John von Neumann a vrut să facă un model al creierului uman. Lucrarea mea de diplomă s-a numit Eroarea în creierul uman. A trebuit să fac o încercare de model. Profesorul Moisil era profesor de logică, nu de matematică. Mulți confundă logica cu matematica.

Profesorul Moisil este unul dintre creatorii logicii plurivalente. Acest tip de logică se folosește acum în inteligența artificială.

Internetul a apărut în SUA, după cum știți. Universitățile primeau fonduri de la stat, dar unii au început să utilizeze acești bani și să facă bani prin furnizarea de servicii, însă fiscul american s-a prins. De ce vă spun asta? Eram în SUA și un american mi-a spus că internetul este viitorul.

Eu mi-am dorit să fac bani din internet și am reușit. Am mizat pe protocolul TCP/IP.

Prin anii ’70, mă interesa problematica creierului artificial, era o provocare să faci un model al creierului uman.

În 1966 a apărut primul neuron artificial în SUA, denumit perceptron, iar în 1970 am luat câteva brevete de invenție, făcând text to speech. Am luat 1.600 lei pentru un brevet, care s-a vândut în Franța sau SUA.

În 1995, am adus în România prima placă VoIP. În 1998, am adus primul Wi-Fi, l-am instalat și am început să vând.

Prima rețea de fibră optică a fost instalată la Dacia de o echipă condusă de mine.

În urmă cu 10 ani, am făcut un curs postuniversitar la Stanford de doi ani pe machine learning și am trecut pe inteligență artificială (AI).

Vreau să dau un răspuns la problema oamenilor analfabeți funcționali. Nu doar România se confruntă cu problema asta, ci și alte țări. Americanii habar nu au de geografie, de exemplu. Lumea se îndreaptă spre chestia asta, nu mai vrea să citească o carte.

Problema de identificare vizuală pe inteligență artificială este rezolvată. În schimb, rămâne problema de recunoaștere și înțelegere a vocii.

Noi am trecut prin prima fază, care s-a întins pe 40 ani, și am lucrat cu calculatoarele prin comenzi scrise.

A doua fază a fost interfața grafică. 

A treia fază a interfeței om-calculator va fi vocea. Sunt 2 miliarde de oameni care nu știu să scrie și să citească și nici să utilizeze calculatorul. Tocmai de aceea caut o soluţie la această problemă.

* CIFA este acronimul pentru „Calculatorul Institutului de Fizică Atomică”, primul computer din România, construit în 1957 sub îndrumarea lui Victor Toma. Modelul experimental CIFA-1, din generația I, a fost reprodus în regim de microproducție atât în varianta originală cu tuburi electronice cât și în două variante tranzistorizate: CIFA-10X și CET 500. Proiectul logic al calculatorului CIFA-1, început în 1953, a fost prezentat la Simpozionul Internațional de la Dresda (1955) și apoi prototipul echipat cu 1500 de tuburi electronice, memorie pe cilindru magnetic și cu programare în cod mașină, a fost pus în funcțiune în anul 1957. Au urmat: CIFA-2 cu 800 de tuburi electronice în 1959, CIFA-3 pentru Centrul de calcul al Universității din București în 1961 și CIFA-4 în 1962. În perioada 1962-1963, pe baza Acordului cultural dintre Academia Română și Academia Bulgară de Științe a fost construit la Sofia un calculator similar cu CIFA-3, denumit VITOSHA. A fost prezentat la Expoziția națională bulgară din Moscova (1963) drept primul calculator electronic numeric realizat în Bulgaria. (conf. Wikipedia).

Fondator EUnet România, Liviu IONESCU @ GALA 30 de ani de Internet .RO: Primele transmisiuni Internet le-am început în 1992 prin UUCP, un protocol care funcționa pe linii dial-up. Înainte de primele transmisii ale EUnet, Nini Popovici, mentorul meu, a realizat la Politehnică primele legături de e-mail

M-am întâlnit cu UNIX-ul în anul 1985, dar la vremea respectivă UNIX era un fel de cutie neagră, nu avea niciun fel de fire, niciun fel de conectivitate cu nimeni. Citeam despre fel și fel de protocoale, dar n-am avut în anii aceia nicio oportunitate de a pune în aplicare așa ceva.

În anii 1990 – 1991, am lucrat în Austria la o firmă din Salzburg și, pentru că m-au văzut interesat de aceste chestiuni, m-au pus să le pun în practică. Am avut acces la internet, e-mail, de toate.

Când am revenit în țară, mi-au lipsit „jucăriile” acestea. Împreună cu Alexandru Rotaru, care pornise grupul de UNIX, am tot discutat cum să facem. El era de părere să facem ceva prin asociație. Pe cei de la EUnet i-am cunoscut la Viena și, pentru că se îndreptau spre comercial, am decis să facem o chestie comercială.

Toată treaba asta a durat ceva timp. Primele transmisiuni le-am început în 1992 prin UUCP (Unix to Unix Copy), un protocol care funcționa pe linii dial-up. Tot în perioada aceea și Fundația Soros a început să fie interesată de o legătură de e-mail și am acceptat să le oferim conectivitate.

În anii aceia, 1992 – 1993, aveam deja o rețea care comunica prin linii telefonice prin protocolul UUCP și ne-am pus problema unei conectivități prin protocolul TCP/IP. Totul a durat ceva mai mult decât am sperat noi. 

În vara anului 1993 am reușit să înființăm EUnet Romania și atunci am putut să obțin linii mai multe și linii analogice de date. Am avut o legătură prin X25, prin Paris dacă îmi aduc bine aminte, apoi am trecut la linii de viteză mai mare, prin satelit.

Linia cu Parisul s-a blocat într-o noapte ca urmare a unei bucle de e-mailuri și aveam de plătit 8.000 de dolari la Transpac. În noaptea aceea, între 24.00 și 3 dimineaţa, am lucrat pentru a pune niște filtre, apelând la cartea Send e-mail a lui Eric Altman.

La acea vreme, traficul se plătea la kilobyte, trimis/recepționat. Nu conta direcția, ci volumul. Evident că mesajele recepționate intrau la socoteală și era o mare problemă să le explicăm utilizatorilor să-i convingă pe partenerii lor din străinătate să se limiteze la mesaje mai scurte. Până la urmă, am scos mufa de la router, dar traficul nu s-a oprit. În final, am blocat calculatorul din SUA, discutând cu niște oameni din Puerto Rico. Ulterior, s-a dovedit că acea buclă a fost de vină.

Voiam să reamintesc faptul că, înainte de primele transmisii ale EUnet-ului, Nini Popovici, care nu mai este printre noi, a realizat la Politehnica primele legături de e-mail. El a fost un mentor pentru mine în domeniul ăsta. Ne-am întâlnit de mai multe ori și mi-a arătat cum se configurează și cum funcționează e-mailul.

Firma EUnet a funcționat cu acest nume până în anul 2000, după care a fost redenumită KPNQwest, după care a fost integrată în grupul GTS Telecom, care a fost cumpărată de Deutsche Telekom în 2014.

Fondator PCNet & Rol.ro, Mihai BĂTRÎNEANU @ GALA 30 de ani de Internet .RO: Dincolo de partea de business, am rămas cu bucuria de a dărui tinerilor de la Palatul Pionierilor o educație tehnică, pe mulți i-am învățat să programeze, să fie administratori de sistem și au ajuns bine

Mă bucur că vă revăd, că suntem sănătoși, iată şi acum după ce au trecut 30 de ani de la apariția internetului în România. Dacă nu eram noi cei care am făcut primii paşi, ar fi fost alții, sunt convins de acest lucru.

Aș vrea să menționez câțiva dintre pionierii internetului. Mă gândesc la Sorin Marpozan, un bun prieten de-al meu. El a venit în 1990 în România și a făcut o expoziție la Hotel București cu PC-uri.

Era o perioadă destul de delicată la Palatul Pionierilor (n.r. actual Palatul Naţional al Copiilor), care fusese o instituție politică. După Revoluție, foarte mulți voiau să ia Palatul Pionierilor.

Am avut șansa cu un prieten, respectiv Dan Iosif, și doamna Riana Calotă, care avea o relație specială cu Ion Iliescu.

Riana Calotă a fost numită director la Palatul Pionierilor și cu ajutorul ei și cu mari eforturi s-a reușit ca palatul să le rămână copiilor.

Îi mulțumesc tatălui meu, Niculai Bătrîneanu, unul dintre primii radioamatori din România. Am ajuns profesor de informatică în 1987 la Palatul Pionierilor.

De asemenea, îi mulțumesc domnului profesor Nicolae Țăpuș, domnului Stelian Niculescu, niște oameni extraordinari, care ne-au călăuzit în vremurile acelea.

Sorin Marpozan, după expoziție, își căuta sediu și i-am spus să vină la Palatul Pionierilor. I-am spus să vină pentru că aveam spații administrative.

Primul sediul Logic Computers a fost la Palatul Pionierilor. Acolo l-am cunoscut pe Andrei Nădejde, un om foarte priceput.

Sorin Marpozan plătea chiria prin calculatoare aduse din SUA la mâna a doua și am reușit să înființăm 5 laboratoare cu câte 10 calculatoare.

În aceste laboratoare se pregăteau copiii, învățau să programeze.

La un moment dat, a apărut internetul la ICI. Am vorbit cu domnul Eugen Stăicuț, i-am povestit ce facem la Palatul Pionierilor și mi-a dat în chirie prima linie, apoi încă una și încă una.

În anul 1994 a venit Linus Torvalds la Palatul Pionierilor. O mie de oameni l-au ascultat pe Linus în sala Palatului Pionierilor.

Un alt promotor al internetului a fost Ovidiu Crișan, un om vizionar. El a făcut primele legături broadband pe cablu coaxial și a creat portalul Kappa, vândut ulterior către Astral Telecom.

Când am trecut pe business, din prima lună am încasat 30.000 de dolari de la 10.000 de clienți, în condițiile în care un apartament în Centrul Civic costa 10.000 dolari.

Dincolo de partea de business, am rămas cu bucuria de a dărui tinerilor o educație tehnică, pe mulți i-am învățat să programeze, să fie administratori de sistem și au ajuns bine.

Radu JUGUREANU, Profesor, fondator al laboratorului Internet de la Liceul Cantemir din Bucureşti şi al altor laboratoare din mediul gimnazial la nivelul întregii ţări @ GALA 30 de ani de Internet .RO: Ceea ce ne-a adus internetul a fost o nouă teorie, care se numește DQ, inteligență digitală. În acest moment, nu contează cine spune adevărul, contează cine lansează primul informația, aici suntem.

Sunetul specific unei conexiuni dial-up l-am auzit pentru prima dată când eram profesor de matematică la Liceul Cantemir din Capitală. Aveam un laborator foarte bine dotat la acea vreme, plătit de Fundația Soros.

https://youtube.com/watch?v=nqAV8AueWos%3Ffeature%3Doembed

Liceul Cantemir avea o tradiție pe partea de calculatoare. Primul HC 85 în România, construit de regretatul profesor Adrian Petrescu, a fost testat în Liceul Cantemir. Încă am acest calculator.

Prima pagina web am văzut-o la Liviu Ionescu, era ceva despre Vatican și eram cu toții înnebuniți de această noutate.

M-am bucurat de apariția internetului și am început să-l utilizez, mai ales noaptea, că era mai ieftin, după care au început să vină facturile acasă și la liceu.

Factura venită la liceu reprezenta bugetul instituției noastre pe următorii 5 ani, în întregime, cu tot cu cretă, cu femei de serviciu, cu tot.

Am avut norocul că unul dintre copiii care învăța în liceu avea un părinte șef mare la Romtelecom. N-am plătit nici factura de acasă, nici cea de la liceu. O recunosc acum, cred că s-a prescris.

De ce a funcționat la Liceul Cantemir acel laborator? A funcționat pentru că am avut trei entități în jurul liceului. 

Prima entitate a fost mediul universitar, obicei care s-a pierdut. Relația între mediul universitar și preuniversitar s-a pierdut, s-a dus. Nu știu de ce, habar nu am, cu toate că a fost atât de bine.

A doua entitate a fost mediul de business, care a acordat finanțare pentru funcționarea laboratoarelor de la Liceul Cantemir și apoi pentru alte 368 de licee.

Soros a avut un vis cu Liceul Cantemir. A plătit 40.000 de dolari pentru dotarea liceului cu un laborator și a venit să-l vadă.

Soros venise cu o echipă de filmare de la TV5.

Toți copiii prezenți în filmarea realizată atunci sunt hiperspecialiști în România sau în lume.

Făceam soft educațional cu copiii, învățasem să fac programare.

I-am prezentat lui Soros un dosar cu e-mailuri tipărite și i-am arătat ce înseamnă internet. După 30 de minute, Soros anunță la TV5 că va finanța România cu 4 milioane de dolari pentru conexiune la internet și, astfel, a fost creată rețeaua DNT.

A treia entitate a fost mediul ONG.

A fost un succes, care a ținut 10 ani, după care ministerul (Educației – n.r.) s-a gândit că nu e bine. Devenisem prima academie Cisco din România, apoi academie regională.

În 2003, Ministerul Educației s-a luat de cuvântul academie, că este un cuvânt rezervat. Am replicat că denumirea vine de la cel care a acordat finanțarea.

Apoi cineva mi-a zis că vrem să virusăm tânăra generație. Apărusem într-un ziar, România Mare, într-un articol foarte fain. Era o pânză de păianjen mare, pe toată revista, cu Soros în mijloc, iar eu eram pe un fir, cu mesajul „Pe mâna cui a încăput educația”.

Au fost mulți oameni atunci, cum a fost profesorul Crăciun, directorul Liceului Cantemir, care a ținut spatele la tot ceea ce întâmplat, ceea ce nu s-a întâmplat în Cluj, unde era Funar, blocându-se astfel accesarea fondurilor oferite de Soros.

Singura mea contribuție la acest proiect a fost să deschid laboratorul din Liceul Cantemir 24 de ore din 24, 7 zile din 7. Am lăsat cheia la copii, ei știu mai bine ce vor. Profesorul Malița a spus la un moment dat că „alergăm după nevoia de cunoaștere a copiilor”.

În prezent stăm bine la graficele telecom, dar la firul ierbii e altceva. Conduc proiectul ROSE (Romania Secondary Education Project), care se ocupă de licee cu rezultate slabe la bacalaureat, respectiv 900 dintr-un total de 1.400.

În timpul pandemiei, 34% din elevii din clasa a XII-a nu au avut niciun fel de acces la tehnologie, niciun fel de internet, niciun fel de conectivitate pentru a se pregăti la bacalaureat. Câți dintre noi ar fi reușit orice examen din viața noastră nepregătindu-ne timp de trei luni de zile înainte de examenul respectiv?

M-am întâlnit cu câţiva profesori din Târgu-Jiu și mi-au spus că în timpul pandemiei online-ul a fost microbuzul școlii.

Eu cred cu tărie că oamenii cu vârsta cuprinsă între 45 și 55 ani și care au avut realizări au fost în filmul pe care l-am prezentat anterior, ei sunt rezultatele inițiativei prezentate în film. De aici au plecat Dănuț Damian, unul dintre cei mai mari specialiști în cloud computing, Alexandru Coșbuc, creator de proiecte e-learning sau Ștefan Morcov, unul dintre cei mai mari specialiști de la Bruxelles.

Fiecare procent în plus de absolvenți de bac înseamnă o scădere cu 70 milioane de dolari din criminalitate pe an în România. Acest lucru se face prin finanțarea educației și cu asumarea finanțării, cu asumarea cuvântului educației. 

În legea educației scrie că se alocă 6% din PIB pentru acest domeniu. Anul acesta am avut 2%. Niciun ministru al Educației din 2011 și până în prezent nu a fost în legalitate. În schimb, dacă dvs. depășiți viteza sau traversați pe roșu, veți fi sancționat cu amendă.

Ceea ce ne-a adus internetul a fost o nouă teorie, care se numește DQ, inteligență digitală. În acest moment, nu contează cine spune adevărul, contează cine lansează primul informația, aici suntem.

Tot ceea ce înseamnă fake news și gândire critică în mediul digital este o disciplină în sine, care îmi lipsește și mie ca profesor, lipsește și copiilor mei, pentru că ea nu este nicăieri.

Vorbim de IQ, vorbim de EQ, dar de DQ nu vorbim nimic, nu vorbim despre amprentă digitală, nu vorbim despre bullying online, despre istoria digitală pe care o lași și copiii sunt victime. Nu ne gândeam la aceste lucruri în urmă cu 30 ani, în niciun caz.

Cred că trebuie reluată legătura între mediul preuniversitar și cel universitar.

Fondator Kappa, Ovidiu CRIŞAN @ GALA 30 de ani de Internet .RO: Am participat la perioada romantică a internetului, prin dezvoltarea primei rețele de CATV din Europa şi liderul pieţei din România din anii ’90 până în 2000. În procesul de construire a rețelei CATV am constatat că aveam o bandă neutilizată în cablurile de televiziune pe care le întindeam și am decis să băgăm date.

În afaceri, tot timpul am luat partea romantică a lucrurilor, aşa încât nu mă definesc ca fiind un om de afaceri. Prin parte romantică înțeleg partea de construcție a unui proiect și până la lansarea acestuia, când începe să funcționeze și trebuie să se autosusțină. Ulterior, începe rutina, încep problemele legislative.

Am participat la perioada romantică a internetului. Am ajuns la internet prin dezvoltarea primei rețele de CATV din Europa, mai era una prin Canada, Rogers.

În procesul de construire a rețelei CATV am constatat că avem o bandă neutilizată în cablurile de televiziune pe care le întindeam. Și am decis să băgăm date. Aveam o bandă de 4 MB liberă pentru clienții de date.

Într-o primă fază, oamenii m-au refuzat, spuneau că le ajunge ce le oferă conexiunea dial-up. Dumitru Tinu, de la Adevărul, a fost vizionar și a decis să pună ziarul pe internet.

Preocuparea mea a fost să aduc informația pe autostrada de 4MB, să aduc vehicule.

Ulterior am făcut un internet exchange cu Mihai Bătrîneanu.

Zoltán Teszári a plecat de la mine în 1996 și a format RCS și a făcut-o foarte bine, devenindu-mi concurent, aşa au evoluat lucrurile.

Marian VELICU @ GALA 30 de ani de Internet .RO: Vodafone, care tocmai cumpărase Connex în martie 2005 a obţinut licența 3G în aceeaşi lună, iar imediat, pe 15 aprilie, spre surpriza Orange, a lansat serviciile 3G, cel mai important pas care a condus la penetrarea rapidă a internetului în România, la nivel de masă, telefonul mobil devenind astfel primul instrument care a permis multor utilizatori să acceseze internetul

În 1999, pentru că toată lumea vorbea de conectivitate prin dial-up, Connex s-a gândit să ofere clienților de telefonie mobilă ceea ce își doreau foarte mult, respectiv acces la internet. Din păcate, la acea vreme se putea face numai prin dial-up și aşa am lansat XNet, care a devenit unul dintre principalii furnizori de servicii de internet prin dial-up. După un an de zile, XNet a ajuns la 100.000 de utilizatori, devenind principalul furnizor de acces la internet pe piața de telecomunicații din România.

Această situație nu a fost pe placul celorlalți competitori pentru că ceea ce am făcut noi atunci a fost să popularizăm accesul la internet. Utilizatorii noștri nu plăteau abonament. Practic, Connex acoperea toate costurile acestui abonament.

Acesta a fost pasul important care a condus la penetrarea accesului la internet în România, nu am fost singuri în acest proces, au ajutat și ceilalți competitori.

Cred că un pas important pentru dezvoltarea internetului și a transmisiilor de date în România a reprezentant ceea ce a însemnat trecerea Connex de la un furnizor de servicii de telefonie mobilă la un furnizor complet de servicii de telecomunicații, moment în care noi ne-am decis să intrăm pe piața de furnizare de date și internet către companii.

Dificultatea era cum conectăm clienții. Nu existau decât soluțiile de la Romtelecom, care nu dorea să ne pună la dispoziție conexiuni ADSL la un preț competitiv pentru a oferi mai departe clienților noștri servicii la un preț adecvat. 

Din acest motiv, am făcut un pas important pe piața de telecomunicații din România, fiind primii care am accesat licențe punct-multipunct și astfel am reușit să conectăm clienții independent de rețeaua Romtelecom și să oferim viteze de acces la internet de mare viteză.

A urmat licențierea 3G, pe fondul dorinței guvernanților de a încasa bani frumoși din vânzarea spectrului, așteptările fiind de ordinul sutelor de milioane de euro sau chiar miliarde de euro, cum s-a întâmplat în vestul Europei. 

Am fost pe partea cealaltă a baricadei și a trebuit să conving reprezentanții statului că România are nevoie mai mare de o dezvoltare a serviciilor de acces la internet și a tehnologiei și că, dacă operatorii vor plăti acele taxe, practic va fi o piedică semnificativă în dezvoltarea ulterioară a rețelelor.

Șansa a fost că, pe lângă argumentele prezentate, am avut și interlocutorul care m-a ascultat și care a înțeles că este șansa României să aibă o rețea 3G. Astfel, ministrul Dan Nica, în urma discuțiilor din cadrul Guvernului, a luat decizia ca nivelul taxelor să fie mult mai modic, undeva la 50 milioane de euro, dar cu angajamentul că vom lansa rapid servicii 3G.

Angajamentul a fost transpus în realitate. Licența 3G am luat-o în martie și pe 15 aprilie 2005, în același an, spre surpriza Orange, am lansat serviciile 3G.

Acesta a fost pasul cel mai important care a condus la penetrarea în ritm rapid a internetului. Să ne aducem aminte că la vremea respectivă laptopurile erau scumpe, PC-urile nu penetraseră peste tot, și atunci telefonul a devenit primul instrument care a permis multor utilizatori să acceseze internetul.

Am avut șansa să lucrez într-un colectiv de oameni care m-a ajutat și să am alături de mine investitorii care au pus bazele companiei Connex. Este foarte dificil într-o corporație mare, care este pe o creștere exponențială pe principalul segment de business, s-o convingi să se mai ducă și către altceva. La acea vreme, se spunea că rețelele fixe sunt perimate, că nu mai are rost să investim în rețele fixe, dar decizia de atunci a contat foarte mult în hotărârea Vodafone de a cumpăra Connex. Pentru ei, era o situaţie inedită să existe un operator pe o piață est-europeană care oferă tot pachetul de servicii de telecomunicații.

Răzvan BOLOGA, ASE @ GALA 30 de ani de Internet .RO: România este, în acest moment, în grupul foarte select al primelor 10 state din lume cu o infrastructură de inteligență artificială în toate cele 5.400 de școli gimnaziale

Vreau să vă vorbesc despre un proiect educațional de foarte mare succes și am să prezint câteva idei despre societatea românească în general și care sunt perspectivele ei în viitor.

În România, în acest moment, în toate școlile gimnaziale se distribuie plăcuțe programabile. În aceste plăcuțe programabile se află un mic univers cognitiv. Copiii de astăzi au nevoie să învețe tehnologiile zilei de mâine.

Domnul Mihai Daraban, Președintele CCIR, a afirmat în cadrul acestui eveniment că România este o țară de lohniști. Da, este. Putea fi altfel? Părerea mea este că nu.

România nu a avut niciodată un sistem educațional care să educe mai mult decât niște lohniști.

Sistemul educațional românesc s-a bazat pe câteva vârfuri, pe câțiva olimpici, iar restul au fost lăsați la nivelul industriei de lohn. E cazul ca această situație să se schimbe, dar pentru ca lucrurile să se schimbe avem nevoie de tehnologie.

Sistemul de lohniști nu a performat atât de rău. Să ne uităm la o analiză comparativă cum era România în urma cu 30 de ani, respectiv țara cu cel mai mic PIB din regiune, mai mic decât cel al Ungariei, Greciei sau Ucrainei.

În prezent, România are cel mai mare PIB pe locuitor din regiune, a depășit Ungaria. E prima dată în ultimii 700 de ani când regiunile românești au un PIB pe locuitor mai mare decât al regiunilor vestice ale fostului Imperiu Austro-Ungar.

Prin urmare, toate aceste lucruri au fost posibile datorită unei infuzii de tehnologie și datorită faptului că românii s-au priceput destul de bine la acest lohn.

AI (Inteligența Artificială) va face ca industria de outsourcing, unde intră și lohn-ul, să dispară.

Nu există viitor pentru această industrie. Prin urmare, este necesar să se facă cât mai rapid schimbări și sistemul educațional să fie modernizat astfel încât să ajungă 30-40% din tineri la nivelul la care pot să fie inovatori, pot să lucreze în industrii cu valoare adăugată ridicată, respectiv industria semiconductorilor și industria AI.

Este școala românească, cea cu 30-40% de analfabeți funcționali, pregătită pentru acest salt? Răspunsul meu este afirmativ. Este primul sistem educațional din regiune care a distribuit semiconductori în școlile gimnaziale.

216.000 de plăcuțe programabile au fost proiectate la București, produse la Timișoara cu ajutorul companiei americane Microchip și sunt în acest moment distribuite. O mare parte dintre școli le-au primit.

216.000 de plăcuțe vor ajunge la aproximativ 800.000 de elevi, care vor învăța pentru altă societate, pentru altă lume.

Proiectul a fost posibil datorită faptului că au conlucrat cu succes universități, instituții financiare și mediul guvernamental.

Un proiect de o asemenea anvergură nu a trecut neobservat, Serbia și-a manifestat interesul să discute cu noi, Bulgaria la fel, plus alte state din regiune.

Ce vor face copiii cu aceste plăcuțe programabile? Ei vor învăța pentru viitor, vor învăța despre semiconductori, despre spațiul cibernetic, despre multe alte lucruri.

Există profesori pentru acest demers? Există, dar probabil că nu suficienți. Din acest motiv, plăcuțele programabile se livrează cu o infrastructură de inteligență artificială. Este vorba de un sistem AI, cu un asistent virtual de învățare, care lucrează cu elevii și ajută profesorii obișnuiți să predea lecții avansate.

Această infrastructură a fost pilotată cu sprijinul BCR, Dacia Renault, Fundației Globalworth și ASUS.

În urmă cu câțiva ani, a fost un proiect pilot și a avut un mare succes, au intrat peste 60.000 de copii.

Am condus acest proiect semnificativ și de succes, care a fost posibil datorită unei conlucrări eficiente între diverși actori.

Există proiecte similare în SUA, Marea Britanie, Irlanda, China, India și Israel. România este, în acest moment, în grupul foarte select al primelor 10 state din lume care are o infrastructură de inteligență artificială în toate cele 5.400 de școli gimnaziale.

Acest proiect ne va permite să depășim stadiul de lohniști, care trebuie să continue.

Sistemul AI din cadrul acestui proiect are și un mecanism de detectare timpurie a cazurilor de analfabetism funcțional. Odată aplicat, n-ar mai trebui să existe niciun copil din România care să sufere de analfabetism funcțional.

E.S. Dan MIHALACHE, Ambasador @ GALA 30 de ani de Internet .RO: Cred foarte mult în performanța IT-ului românesc. Poate că suntem insuficient de convinși că ne putem promova și că în materie de IT putem noi să „mentorăm” alte state

Optimismul este o premisă importantă a succesului. Îmi aduc aminte unde era România în urmă cu 30 de ani, când foloseam modemul pentru conectarea pe o linie telefonică la internet și măsuram viteza de transmisie a informației și ascultam acel sunet care arată că modemul a făcut conexiune cu furnizorul de internet. Cred că din acest punct de vedere internetul mi-a marcat cam toată existența.

Mai cred că România nu stă rău în ceea ce privește serviciile de telecomunicații, serviciile de internet. Am petrecut 5 ani ca ambasador la Londra și doi ani în Cipru și vă spun că în materie de viteză a internetului cred că stăm foarte bine în raport cu Europa, în raport cu statele în care mi-am desfășurat activitatea ca ambasador.

Mai cred foarte mult în performanța IT-ului românesc. Poate că suntem insuficient de convinși că ne putem promova și că în materie de IT putem noi să „mentorăm” alte state.

O firmă românească a câștigat în 2022 un program important de informatizare a Ministerului Educației din Cipru. Este foarte bine. Vreau să vă spun că nu avem de ce să ignorăm o piață care, desigur, nu este foarte mare, nu este foarte atractivă și s-o lăsăm în exclusivitate firmelor din Grecia sau Marea Britanie, care apoi pentru servicii vin, cumva, spre zona românească.

Sunt foarte multe lucruri care s-ar putea spune la un asemenea moment aniversar, unele care țin de perspectivă, altele care țin de transformarea pe care internetul a determinat-o nu doar în ceea ce privește comportamentele individuale, sociale, deprinderile, ci și abordările în general.

Diplomația este o componentă a oricărui Minister de Externe. Israelienii au un departament specializat pe partea de cyber.

Sunt zone în care adaptarea merge ceva mai greu, dar automat ești nevoit să înțelegi, de pildă, că internetul schimbă exercițiul diplomatic. 

În primul rând, viteza de circulație a informației, care nu se mai bazează pe discuții individuale, pe lectura presei zilnice. Acum vezi știrile în direct, informația circulă mult mai ușor. 

În al doilea rând, cantitatea de informație, care s-a multiplicat astfel încât selecția ei și capacitatea de sinteză și analiză au devenit mult mai importante decât mecanismul în sine de producere a informației.

Nu în ultimul rând, rețelele sociale au ajuns să joace un rol determinant în modelarea deciziei de politică externă. Percepțiile și ceea ce în această circulație a informației determină o anumită atitudine a publicului pot influența mai mult decizia de politică externă decât o făceau în trecut.

Mă gândeam la o poză care a schimbat percepția asupra unui eveniment. Este vorba de o poză din 2022, cu un tânăr din Gaza, care, circulată pe rețelele sociale, a modificat radical decizia guvernului israelian, fapt recunoscut chiar de diplomați ai Israelului. 

Ne mișcăm într-o lume din ce în ce mai complicată, din ce în ce mai transparentă și din ce în ce mai dominată de fake news, de cantități aruncate pe piață și trebuie să fim pregătiți pentru aceste situații.

România are date de plecare pentru abordare mai optimistă și mai agresivă.

Nicolae OACĂ @ GALA 30 de ani de Internet .RO: Astăzi, 17 mai, este Ziua internațională a telecomunicațiilor şi a societăţii informaţionale, dar în denumirea entităților din România nu mai găsim cuvintele „comunicații” și „telecomunicații”. Guvernanții au avut grijă să desființeze tot ce înseamnă telecomunicații.

„Aș vrea să fac o remarcă. Azi este Ziua internațională a telecomunicațiilor şi a societăţii informaţionale, dar în denumirea entităților din România nu mai găsim cuvintele „comunicații” și „telecomunicații”. Am avut Ministerul Comunicațiilor, a fost desființat. Am avut Institutul de Cercetări în Telecomunicații, a fost desființat. Guvernanții au avut grijă să desființeze tot ce înseamnă telecomunicații, probabil din lipsă de înțelegere.

Prezentarea mea este despre tehnologia 5G. Fiecare tehnologie anterioară, de la 2G la 4G, a adus îmbunătățiri în viteze, în latență, în eficiență. Și tehnologia 5G a adus astfel de îmbunătățiri, viteza poate ajunge la 10 Gbps, latența coboară sub o milisecundă, eficiența este foarte mare, se spune că 5G este tehnologia care transportă cel mai ieftin bit-ul de informație.

Ce a dus în plus tehnologia 5G? Dacă tehnologiile 2G-4G adresează oamenii și nevoile lor de comunicare, tehnologia 5G conectează obiectele create de om. Faptul că ai viteze mari și latențe mici, poți să conduci procese de la distanță. În sănătate, spre exemplu, poți să faci operații de la distanță.

Aplicabilitatea 5G aproape peste tot în industrie și societate este un pas important în procesul de transformare digitală. Digitalizarea este un capitol la care România stă foarte slab.

România este pe ultimul loc la cercetare-inovare, dar și la digitalizare. Ca o culme a ironiei, de când avem Ministerul Digitalizării, digitalizarea în România nu a crescut, ci a coborât de pe penultimul pe ultimul loc.

Ce-a făcut România pentru o tehnologie care putea să schimbe soarta economiei și a țării? Mai nimic. Licitația 5G a avut loc cu întârziere de câțiva ani din diverse motive.

Am fost șocat când am aflat, în februarie 2022, că fabricantului Nokia i-a fost respinsă cererea de a furniza tehnologie 5G. Nu știu cine a luat această decizie, dar Nokia deține vestitele Bell Laboratories. Fără cercetările efectuate la Bell Labs, n-am fi vorbit azi despre digitalizare.

Licitația 5G, care a avut loc în toamna anului 2022, n-a fost o licitație în adevăratul sens al cuvântului, motivul fiind lipsa combatanților. În plus, anul trecut a început războiul din Ucraina, care a adus o criză economică, a crescut inflația, prețurile la energie au crescut. Toate acestea s-au resimțit în buzunarele operatorilor, care și-au redus investițiile în 5G, spre exemplu.

După mine, tehnologia 5G este în impas. Conform ANCOM, penetrarea rețelelor 5G în România a ajuns la 3%, dar sunt state care au ajuns la 50% și nu întâmplător această penetrare mare se asociază unei industrii dezvoltate, unui PIB mare.

Legea 5G obligă fabricanții de echipamente să se autorizeze, scopul acestui demers fiind eliminarea fabricanților chinezi. Legea 5G are o serie de neclarități. Spre exemplu, obligă operatorii să scoată un echipament din rețea, care la vremea montării a fost bun, dar aceștia nu primesc despăgubiri.

După ieșirea fabricanților chinezi, competitivitatea pe piața furnizorilor 5G s-a redus, avem doar Nokia și Ericsson. Există și alți furnizori, dar nu de dimensiunea celor doi.

Sunt probleme și cu realizarea site-urilor pentru antene. Un operator a prezentat la un moment dat numărul şi implicit cantitatea de documente necesare pentru obținerea autorizației pentru o antenă pe care voia s-o monteze într-o comună. Ar fi trebui digitalizat acest proces de obținere a autorizației.

ANCOM a reușit să vândă 75% din spectrul oferit spre licitare, motivul fiind că un operator, fostul Cosmote, nu a participat la procedură.

Cauza eșecului 5G

În primul rând, numirea în funcții a unor persoane fără cunoștințe în domeniul telecom. Degringolada din telecomunicații a început în 2019, când Ministerul Comunicațiilor devine un departament în Ministerul Transporturilor, instituție care a reușit să ne pună pe ultimul loc în Europa la numărul de kilometri.

Normal că dacă pui IT&C, un domeniu extrem de dinamic, într-un context foarte gelatinos, în care nu te poți mișca, lucrurile nu puteau să meargă bine.

Lipsa specialiștilor a fost elementul determinant în stagnarea tehnologiei 5G. Miniștrii Lucian Bode, cel care a aprobat vânzarea fostului Romtelecom, Ciprian Teleman, Florin Roman, Marcel Boloș și Sebastian Burduja nu au nicio legătură cu telecomunicațiile, poate doar că utilizează telefonul sau internetul. 

Nici secretarii de stat nu au fost mari specialiști în telecomunicații. Mai mult, metoda asta se propagă și la ANCOM, instituție care acum este condusă de un președinte cu studii în transporturi. Înțeleg că noul președinte a avut studii aprofundate pe o perioadă de 8 ani. Marele merit al dânsului ar putea fi să decidă să nu se bage, pentru că la ANCOM există o echipă foarte bună de specialiști. Dacă vine la muncă și doar semnează condica, e perfect.

Când nu ai studii de specialitate, când nu te pricepi la domeniu, nu ai șanse să convingi Guvernul atunci când vrei să propui un proiect. Nu poți să lupți pentru o idee dacă nu o înțelegi. Ei știu că nu se pot pune contra șefului, pentru că ei au fost numiți nu pe merit, ci pe alte considerente. Ca atare, astfel de persoane nu sunt de bun augur industriei.

Guvernanții și actuala coaliție au puterea să miște lucrurile pe partea de autorizare a rețelelor 5G.

Statul ar trebui să despăgubească operatorii telecom care sunt obligați să elimine din rețea acele echipamente care au rămas fără autorizație. Așa se întâmplă în SUA. În Franța, operatorii au dat în judecată statul. Dacă operatorii vor primi despăgubiri, fondurile astfel obținute vor fi investite în echipamente autorizate și acest lucru va aduce beneficii pentru toată lumea, inclusiv tarife scăzute.

Piața telecomunicațiilor din România a depășit momentul în care competiția era în acoperire, așa cum se întâmplă în 1997.

În opinia mea, 5G poate fi motorul de dezvoltare a mai multor industrii, cu impact asupra dimensiunii și dinamicii PIB-ului. Tehnologia 5G este o șansă de dezvoltare a industriei României. Încă n-am auzit de astfel de proiecte în România.

Franța, spre exemplu, a finanțat 26 de proiecte cu o valoare totală de peste 100 milioane de euro.

În opinia mea, dezvoltarea domeniului telecomunicațiilor trebuie să se bazeze pe specialiști. În Italia, la conducerea domeniului a fost adus fostul CEO al Vodafone Group. El a condus grupul britanic timp de 10 ani, până în 2018.

Există și în România oameni cu experiență în domeniu, care ar trebui să conducă Ministerul Comunicațiilor și Digitalizării.”

Marius HÂNCU @ GALA 30 de ani de Internet .RO: „Free Unix for Romania” movement managed to associate people of great talents who forgot their personal interest in the interest of a modern Romania. In my opinion, the access to Internet in Romania is presently considerably faster than in the USA or Canada

Mesaj adresat de către Maris HÂNCU @ Gala Campionilor Internet – 30 de ani de Internet în România, organizată de Digital Transformation Council, în parteneriat cu Camera de Camera de Comerţ şi Industrie a României, alături de Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTV, la Palatul CCIR, pe 17 mai, cu prilejul Zilei Internaționale a Telecomunicațiilor și a Societății Informaționale, moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea.

FREE UNIX FOR ROMANIA – Working for the Programmer’s Freedom of Choice –

by Marius Hâncu

Let me first introduce myself. 

At the time I started Free Unix for Romania, I was working as an Advisor/Conseiller in the Parallel Architectures Group at the Centre de Recherche Informatique de Montreal, in Montreal, Canada. I had been formerly on the faculty at the University Politehnica of Bucharest, Romania. I also worked at the University of Toronto, Bell-Northern Research Ottawa, and Hitachi Central Research Laboratory, Tokyo, Japan.

It is my pleasure to address ”Gala premiilor 30 ani de Internet in Romania” and to thank the organizers, especially Alexandru Rotaru, the Chairman of GURU, to whom I am grateful for presenting my article, for inviting me to contribute this address as the initiator and coordinator of Free Unix for Romania. 

I will start with two mementos.

Memento I

We are standing on the shoulders of people who averred to be giants in one perspective or another. Also, and not to forget, this all has not come out of a vacuum, but of a deep felt need to affirm the true Romanian conscience. From those lost to time, I can only recall here the memories of five outstanding contributors: Professor Emeritus Irina Athanasiu from the Politehnica University of Bucharest, who fought as a lioness for each and every detail, Nini Popovici, who was really the backbone of the PUB communication center and of the Romanian academic network, Ted Lungu, from Caltech, who took over from me the leadership of Free Unix for Romania, Mircea Hâncu, my dear cousin, who managed the distribution in Timisoara, and Professor Emeritus Ioan Jurca from Politehnica University Timisoara, with many contributions there.

Memento II

I feel that The Soros Foundation for an Open Society made an important contribution to communications and networking in the Eastern Europe especially after 1994, as described in the following. Without trying to start any competition for priority here, I would mention my personal feeling that the force of the drive and the successes that Free Unix for Romania had scored in its first two years played an important role in changing the cap for the Soros Foundation itself.

The enthusiastic effort of Free Unix for Romania has been centered on sending public domain and/or freely distributable (as opposed to pirated) software to the Romanian universities, individual programmers and companies, accompanied by related computer science books.   

It has been started by me using as vehicles the electronic media: electronic mail, the newsgroup soc.culture.romanian on the Internet, and the mailgroup romanians@sep.stanford.edu (based at Stanford University, also on the Internet). The volume of work was considerable (over 2,000 messages as of today). I would like to thank one-time organizers/administrators of these groups, Nick Sandru and Alexander Mihai Popovici, for their silent, but active, cooperation. 

The main focus of Free Unix for Romania was on sending free varieties of the well-known operating system Unix, which is presently widely used in many universities, research facilities and other places, all over the world.   

The systems sent were complete with advanced programming environments, editors, compilers for multiple programming languages. etc. These varieties are known as Linux and 386BSD and were available without fee or authorization from hundreds of computers all over the world. However, they were not available in Romania before we started this action, mainly as a result of poor telecommunications equipment. 

Our decision to choose these systems was based on the fact that they were free and thus able to be distributed with no restrictions or copyright infringements all over Romania. They were also running on the 386/486 PCs, which were then and for the immediate future the most ubiquitous computing platforms in Romania, based on their cost.

– The 1993 Snapshot –

Let place ourselves back in 1993, after one year of frenetic activity, and consider the situation at that point in time.

Free Unix for Romania was initially born in the autumn of 1992, out of concern for some of our fellow Romanians which were confronted with employment problems in their process of immigrating to Canada and the United States. They were faced with programming environments and sets of tools, especially Unix and X windows, that were virtually unknown to the vast majority of them.   

As a parenthesis, I would like to mention that, as far as I know, Unix was introduced in Romania in the mid-eighties, by the work of teams at ITC. However, its penetration seems to have been small. Also, some of the universities were teaching UNIX as an operating system, but because of poor resources the students did not really get to know the system. I would like to pay my respects to these forerunners in the introduction of Unix to Romania, for it is them who planted the initial seeds of interest. 

In the process of trying to help my Romanian friends in Canada and United States, I became aware that two free varieties of Unix were under development by Bill Jolitz, formerly of the BSD project at the University of California, Berkeley, and Linus Torvalds, from the University of Helsinki. At that time, these systems are both perhaps two years old. The names of these free Unix derivations are 386BSD and Linux. Both are copyrighted by their authors, so strictly speaking they are not public domain software. But their copyrights are designed in a way that encourages the free and unlimited distribution, once the copyright (or „copyleft”) notice is kept together with the program code.   

Being free software, these systems borrowed heavily from the experience and products of the GNU project, founded by Richard M. Stallman, arguably the most famous programmer of the time, at MIT. All the source code of the GNU tools had been available for several years, thus what Bill Jolitz and Linus Torvalds, two other outstanding programmers (Linus was then only 23 years old and a student) did was to redesign from the ground up the kernel. 

As of this writing, myself and Adi Rotaru are working around the clock to ensure the participation by Mr. Stallman at your conference, via satellite. We just hope our efforts will prove fruitful. 

Also as of this writing,  I hope a presentation of Linux will be made at this conference by Professor Irina Athanasiu, whohas made a major contribution in its proliferation in Romania and to Free Unix for Romania in general. Irina, you have our heartfelt thanks for all you did! 

After using my friends in Canada and United States as beta testers, I decided that the systems were stable and powerful enough to be used successfully in Romania for the introduction of Unix at the grassroots level, with no cost involved in terms of software. Consequently, I started a massive campaign of advertising for help on the Romanian electronic groups mentioned above. This campaign was in 1993 still in full drive. 

In response to my appeals, volunteers from all over the world  contributed by:   

– obtaining public domain software, recording and shipping it to Romania (over 5,000 Mbytes)   

– donating diskettes, magnetic tapes, CD ROMs, terminals and other equipment   – making financial contributions wich have been used mainly for sending related computer science books to te universities of Romania   

– distributing, installing and testing the software in Romania   

– registering their names for Know-how for/from Romania, a wide-ranging data-base of specialists willing to be contacted by their colleagues in Romania for consultation on technical matters, bibliographical matters, etc., also started by me. 

Many of the initial donors, which have ftp-ed and shipped Linux and 386BSD to Romania, come to my mind when I think back at our starting moments: Romulus Vlasie and Viorel Negru, who took the first  copy  of SLS Linux to Romania (both from the University of Timisoara), Ted Lungu (from NASA), who sent several copies of the SLS Linux, Edward Nicolescu (from Cornell University), who did the same, Prof. Mihai Datcu (on leave from the Department of Electronics of the Politehnica University Bucharest) and Ivonne Nicolescu (from the Freie Universitaet Berlin) who shipped 386BSD, Dan Grecu (from the Worcester Polytechnic Institute). 

In Romania, an important contribution was made by the PC Report magazine, by publishing an article by Professor Irina Athanasiu, concerning the availability of free software sent by us, together with a list of distribution centers. The article on Linux by Eugen Rotariu was also quite instrumental in making the Romanian programming community aware of the features of Linux. Two companies, System Plus International (of Bucharest)  and Berg Computers (of Timisoara)  started to distribute freely Linux together with some of their systems. System Plus International also exhibited a Linux-based system at CERF’93, increasing the awareness. We would like to hope that other companies will support the distribution of free software in Romania. This can only increase the level of programming expertise, as many programmers prefer to work on their own systems, at home. From the very beginning, our belief was that free software must coexist with proprietary software in Romania. The growth of the software and systems market passess through the education of the users, at least in my view of things.   

Free Unix for Romania has also received coverage in the prestigious Communications of the Association for Computing Machinery, in the July 1993 issue, which included an appeal for help by Professor Irina Athanasiu on behalf of Romanian computer scientists. 

Presently, I was saying then, in 1993, as a result of these efforts, Linux and 386bsd are installed at over 90 locations in Romania, including universities, research institutes, private companies, individual computer scientists and students. And there is a tremendous request for related documentation and computer science books (especially describing the structure and operation of the Unix system). 

As a result of the donations (presently at the 3,000$ mark), we have been able to send a relatively comprehensive set of Unix books to the Politehnica University Bucharest (curator: Prof. Mircea Bodea) and to the Universities in Timisoara (curator: Mircea Hâncu, my cousin). 

At this point in time, I would like to express my deepest thanks to all who made financial contributions, from 20 to 200$, all very important. The list is too long, but I would like to sample several names: George Costache (University of Ottawa, Ludwig Galambos (Stanford University), Sorin and Octavia Cismas (LSI Logic), George & Cornelia Haber, Galina and Mihai Popovici, Alexandru Mitaru (Tektronix), Constantin Sevici, Mihai Dima (University of Colorado), Virgil and Elena Simplaceanu (of Carnegie-Mellon University).   

In principle, at that time, we had fulfilled our first target of making free, Unix-like, operating systems and full programming environments available to Romanian computer scientists, programmers and applications specialists. The next step was the coverage of the various application software domains. In this area, we have been quite successful too. 

Our intention was/is to create centers of excellence in the use, porting and distribution of free software. At the present time, we have in place several such  centers oriented on specialties. 

The center in the Department of Electronics of the Politehnica University Bucharest (Prof. M. Bodea), has installed many packages in VLSI design. Main contributors in this area were Viorica Simion from the Delft Institute of Technology, Radu Cotet from Namur University, Traian Mitrache from University of Southern California, Edward Nicolescu from Cornell University and myself. Some of the major packages that were installed are: magic, Caltech VLSI tools, Alliance VLSI design system, Ocean/Nelsis VLSI design system, the switch-level simulator ESIM, Isplice (high level simulator). Several of these tools are already used in teaching and research.  

At Timisoara, prof. Ioan Jivet was starting a similar center in free software for VLSI and hardware design (in the Department of Electronics). Prof. Petru Eles and Marius Minea have made ftp contributions to it, while being abroad at the Linkoping University.  

In terms of software engineering and parallel and distributed computing, a major center of free software testing and distribution has been implemented in the Department of Computer Science of the Politehnica University of Timisoara (led by future Professor emeritus Ioan Jurca, passed away in 2014). Some of the parallel packages already functional on a network of workstations are:  pvm/hence, mentat, paragraph. Many others are in testing. They are all state-of-the-art packages, barely appearing on the network. As major contributors I would like to mention again Edward Nicolescu from Cornell University, Ovidiu Sandor, Prof. Petru Eles, Marius Minea andmyself. With Timisoara we have the privilege of an active direct uucp connection provided by the Tempus project, which enabled us  to send massive amounts of software in email/uuencoded form. I would like toappreciate especially the degree of involvement of both Professor Jurca and Cristian Ionitoiu, the system administrator of the local node, inthe day-to-day operations, on many weekends too. This is what we expect, plainly speaking, as we do it ourselves. 

The Department of Computer Science of the Technical University of Timisoara had just benefited then from a major donation (12,000 DM) from Novell-Germany, arranged by our contributor Sanda Graetz, from the University of Duesseldorf. Being proprietary software, it could not be distributed, unfortunately, nonetheless I would like to underline it as being something very positive. We just hope more companies present or not at this conference will make such gestures. 

Further, Ion-Alexandru Neag and Stefan Gal, both on faculty staff in the Department of Electronics of the Technical University of Timisoara had made important contributions, by ftp-ing, while at the University of Dortmund, vast amounts of free software and references for the neural networks and fuzzy logic areas. Starting September, this software will be available at their respective locations for all interested parties in Romania, at no cost, as it proceeds at all centers. 

From the outset, we had a very good cooperation with GURU and its president, Alexandru Rotaru. GURU was another major distribution center for Linux and bsd related packages. A major help was provided in this respect by Daniel Dumitriu. I would like to address personal thanks to Adi Rotaru for his degree of personal involvement, for the many messages through which he kept us informed about the local developments and needs. Thanks, Adi, and keep going! 

In Cluj-Napoca, things had progressed, honestly speaking, a little bit slower, especially because of poor network connections. However, thanks to volunteer efforts spearheaded by Dan Grecu (of the Worcester Polytechnic Institute) and Daniel Marcu (of the University of Toronto), Linux was present as are many other free programs in CD ROM format, at Professors Letia Ioan and Kalman Pusztai, in the Department of Computers at the Technical University. We really hope that people in Cluj will try to benefit/copy more of the packages sent to other centers, until the networking conditions improve. 

At the present time, KNOW-HOW FOR/FROM ROMANIA is administered by Tiberiu Grigoriu, of Concordia University in Montreal. We were happy to report over 100 names on this list. As a special notice, the list had become bidirectional, including specialists not only from abroad, but also from Romania and Moldova. Thus, we were hoping to bridge a true exchange of information in various areas, from history and mathematics to computer-aided design, between the specialists in Romania and those temporarily or permanently abroad. 

In 1993, I had started the first international Romanian electronic courier, NEUROM, in the field of artificial intelligence, neural networks, fuzzy logic and connected domains. In this way, we were trying to keep the specialists in Romania informed on the latest news in this area. We hoped to establish, with the help of specialists listed on the Know-how list, several more such couriers / electronic lists in other areas. 

This, we concluded, will be the focus of our effort in the future, the expertise exchange and fostering the co-operation in the Romanian international community, as gradually more centers in Romania would have ftp facilities which would enable them to get the software themselves over the network.   

During all this time of feverish activity, a very important contribution to ensuring the flow of information was made by Nini Popovici, Eugen Staicut, , Cristian Ionitoiu and other system and network administrators which on many occasions had to contend with a large flow coming from me and other participants to this drive. Ivonne Nicolescu from Freie Universitaet Berlin constantly helped us with her practical expertise in the area of networking. Thanks, we are counting on you from now on too!   

I cannot end this part without providing the addresses of some of the free distribution centers at this time.   

Prof. Mircea Bodea, Prodecan, Facultatea de Electronica si Telecomunicatii University „Politehnica” Bucharest – is the custodian major Unix book collection sent by us 

Prof. Irina Athanasiu Facultatea de Calculatoare University „Politehnica” Bucharest 

GURU Romanian UNIX USER GROUP 21, Bucharest, Rotaru Alexandru and Togui Radu 

Ing. Mircea Hâncu Timisoara,  (my cousin) – the curator of books and Linux for Timisoara 

Prof. Ioan Jurca Professor Emeritus Prorector, Politehnica University, Timisoara 

ANDREI Paul & Andrei AXON International SRL IASI 

Prof. Letia Ioan Alfred Catedra de Calculatoare Facultatea de Automatizari-Calculatoare Universitatea Tehnica Cluj-Napoca 

Preparator ing. Costin Badica (in 2023 a professor at Craiova). Asist. ing. Mihai Mocanu (now a professor) Fac. Automatica, Catedra Calculatoare Craiova 

                              – The 1994 Snapshot –

Let us consider the situation again in 1994, after two years of activity.

During its first two years, Free Unix for Romania was coordinated by me. After September 21, 1994, it was being coordinated by Teodor (Ted) Lungu of Caltech. 

The initial purpose of Free Unix for Romania was shipping free software to Romanian universities, to individuals and companies, as well as books used in some of the best known universities of the world. However, at this point in time, it has reached areas and achievements considerably wider than those planned initially. 

The systems shipped are complete with programming environments, editors, compilers for various programming languages, etc. These systems are freely available for anonymous ftp on various computers all over the world. However,  they were not available previously in Romania, before the start of our drive, mainly as a result of  poor telecommunications equipment.    

At the time of this writing, myself, Alexandru Rotaru and Irina Athanasiu are working to ensure the participation of Richard Stallman and of Linus Torvalds at the ROSE’94 conference in the free software section. We just hope our efforts will prove fruitful. This would be a great event for the Romanian software community. 

The main base used for the activities of Free Unix for Romania was the Internet, via email and the Usenet newsgroups. A special note deserves the email list romanians@sep.stanford.edu (installed and administered by Alexander Mihai Popovici) as well as the newsgroup soc.culture.romanian (with Nick Sandru of Denmark having a decisive contribution to the its creation and archiving). 

Multiple activities and groups entered gradually under the umbrella of Free Unix for Romania. We would like to mention ‘Know-how for/from Romania’ (administered by Tiberiu Grigoriu, BNR, Ottawa, Canada), a list which includes specialists from Romania and Moldova which want to cooperate internationally, as well as specialists from the whole world, willing to help their colleagues from Romania. Another list is the email list for Romania (administered by myself, helped by others), covering all the academic and commercial networks which provide us with relevant data. We have created also several specialized lists: NEUROM (administered by Daniel Marcu, of University of Toronto and Gabriel Climescu of University of Neuchatel, Switzerland); FIZICA (administered by George Dobre, of Kent University, England); Rom-Unix (administered by Jean-Henry Berevoescu, Israel), which provides assistance in the Unix domain. 

Recently, Florin Radulescu has installed the first Romanian gopher at PUB, while Gabriel Climescu installed another gopher in Switzerland, at theUniversity of Neuchatel, which exchanges information with the one in Bucharest. These gophers contain information on Romania (on tourism, economy, etc). These servers can be accessed from anywhere in the world. Recently, Octavian Ureche from the Universite de Montreal has installed the first home page for Romania on the World Wide Web. Others have contributed information related to Romania for the World Wide Web.   

Gradually, we started to contribute to the establishment and the consolidation of the national computer networks in Romania (especially of the academic ones), via software, on-line help and advice,  and remote testing.    

It was not easy, but we have been helped by many generous people, who: – obtained free software, recorded it, transported it (many Gbytes have been sent in Romania) – donated diskettes, magnetic tapes, CD-ROMs, terminals, printers and other equipment – contributed financially (their contributions have been utilised maily for shipping computer books to the universities of Romania) – distributed, installed, and tested free software in Romania – registered their name on the Know-how for/from Romania list. 

It would be difficult to give a complete list of all contributors (only the donation list contains more than 200 persons), but we are deeply grateful to all of them. 

As one of the main successes, we would like to mention that Linux, onen of the Unix-like operating systems which we have continuously shipped, is presently installed in over 125 places in Romania and Moldova. 

Concerning the support base of Free Unix for Romania, we would like to emphasize that it was defined from the very beginning as a grassroots type of organization, relying on the enthusiasm of computer hobbyists and professionals. At this level, the success has been remarkable, as we managed in less than a year to practically cover the entire surface of Romania with free software distribution centers, of course of various sizes. 

Our appeal to private or government organizations, both in the West as well as in Romania, has not had the same success. We have sent information on our activities to the Romanian embassies in Washington and Paris, for example, without receiving any reply. We were received with understanding at the American and Canadian Embassies in Bucharest, but we have not had any concrete results in terms of donations (obtaining, however, a list of organizations which could be contacted in this respect). Several persons have contacted variousWestern foundations, using our presentations, in order to obtain support: we have not yet obtained any concrete results. 

In these circumstances, we have been extremely pleased and surprised with the approval of our application made to the Soros Foundation for an Open Society in Romania. A substantial grant of 10,000 US$ (the maximum allowed) was awarded to us in order to buy and ship Unix books to more than  a dozen universities in the whole country. The shipment was coordinated personally by myself and was  done by many enthusiastic volunteers of Romanian origin in Canada and the United States (PhD students or professionals). By the effort of the Soros Foundation and of GURU (the Romanian Group for Unix Users, chaired by Alexandru Rotaru) the free software which we are constantly sending has been distributed to over 25 high schools in Romania. Technical education camps were provided by the Soros Foundation and the GURU organization, where the high school students and their teachers were familiarized with free software products. 

We must underline here the exceptional efforts done by our collaborators in Romania, such as Prof. Irina Athanasiu, Prof. Mircea Bodea, Alexandru Rotaru, Prof. Viorel Negru, Prof. Ioan Jurca, Prof. Cristian Ionitoiu, Prof. Petru Eles, Daniel Dumitriu, Claudius Dan, Sorin Spanoche, Dragos and Mihai Manolescu, Andrei Pitis (AD 2023: a major factor and founder in capital investment in the Romanian software industry and the president of ANIS, the National Association of the Software and Services Industry), Tudor Hulubei (today, a senior software engineer with Google), Mihai Pop (AD 2023, a Professor and the Director of the University of Maryland Institute for Advanced Computer Studies), Matei Conovici, Eugen Rotariu and many more who have contributed to the spreading of our actions. Without their contribution, nothing could have been possible How great the quality of the contributors to our drive was is clearly pointed out by e.g. the current positions that Andrei Pitis, Tudor Hulubei and Mihai Pop (all three having developed under the care of Prof. Irina Athanasiu), or that Claudius Dan (developed by  Prof. Mircea Bodea) is a full professor at Politehnica University Bucharest.

Concerning the Romanian government organizations, we have not yet been able to start a real dialogue. It seems that their reaction speed does not match the rhythm of our drive. However, even if we have not had direct contacts with the CNI (the National Council on Informatics), we are in direct dialogue with many specialists from ICI (the Central Institute on Informatics), especially with Eugen Staicut, which, just like Nicolae (Nini) Popovici of the Politehnica University Bucharest, has had a capital contribution in the creation of the Romanian academic networks (ROERN and PUB). However, no official contacts have been established. 

Another example in the same line: the Ministry of Technology made an appeal last year for assistance, addressed to the Romanian specialists living abroad. At that point in time, the Know-how list was defined to a large extent. We informed the Ministry that the list existed, however we did not have any reply. 

However, in terms of institutional contacts, we have recorded some success in our contacts with CEPES (Centre Européen Pour l’Enseignement  Superieur) of Bucharest, with which we exchange information.   

For the time being, our strategy is based on personal contacts and the work of individuals. Should our results in contact with government organizations improve, we will change our strategy. 

Our choice for Linux as an operating system and programming environment has proven to be very inspired and fortunate. Presently, many communication servers in such large university centers as Cluj, Iasi, Sibiu, as well as on the large LAN of PUB are Linux-based, with very good performance. This avoided tremendous costs for the universities involved. Tens of university students and professors have also adopted Linux as their programming environment of choice on their PCs at home or work. The great effort of GURU (sponsored by the Soros Foundation) to make free software in general and Linux in particular popular in the Romanian high-schools seems to be a success, especially with students, which are of course our main target audience. The next step is to see many more programmers from Romania getting involved not only as consumers but also as authors, in the projects such as those carried by Free Software Foundation and the Linux project. We have tried to help GURU in this effort by providing at all times recent versions of such free software and have to underline the considerable help we have received in this respect from the international free software community (via shipments of Linux and GNU CD-ROMs, books, etc). 

As a result of these efforts, many university centers in Romania are really ‘1994 – up to date’ in terms of the date of their Unix  and Linux systems. However, problems still exist concerning the awareness of all potential users with respect to the large pool of free software already available in Romania, and of the sites and people involved, which can and do provide free assistance. Sometimes, old attitudes related to secrecy creep showing up … We at Free Unix for Romania have permanently and vigorously  fought against such manifestations and will continue to do so. 

We have to appreciate the interest the Romanian media have shown to our work. Initially, this was localized at the PC Report magazine in Targu Mures, which published several articles on our organization and free software (especially Linux). Lately however, several Romanian newspapers have email access and have described part of our activities. We would like to emphasize especially the work of Eugen Rotariu and U. Valureanu. In order to help the users in Romania follow up more closely the developments in the Linux world, we have also made subscriptions for several professors to the Linux Journal. 

In concluding, we have shown through Free Unix for Romania, that a coherent, decisive and efficient action is possible in the Romanian international community, if the necessary effort is used. At that point in time, for the Romanians on the Internet, without false modesty, Free Unix for Romania had become a model to follow. 

We hope that the technical progress in Romania will continue, and that it will accelerate. The introduction of academic and commercial networks in Romania also contributed to reducing the difference in terms of thes introduction and knowledge of Unix, which was considerable two years ago. Presently, several institutions in Romania can ftp directly, from the Internet, programs without our assistance (unfortunately, this isvalid only for medium sized programs). 

As of the autumn of 1994, we very much hope that the Romanian telecommunication networks will make progress. Presently, for example, Poland is using bit rates of 64Kbits/s or even 2Mbits/s, while the Romanian networks operate at 9.8Kbits/s. In our opinion, the quality of telecommunications will be the number one factor in the progress of theRomanian computer and telecommunication industry in the next decade. In this respect, we hope that more Romanian universities will follow the example of the Politehnica University of Bucharest, by connecting themselves to the Internet. And we also hope that the Romanian government and other national and international organizations will help the PUB to remain connected to the Internet. 

Now, after enough time to draw reasonable conclusions, in 2023, we can firmly state that the Free Unix for Romania movement managed to accumulate and radiate great amounts of goodwill and energy, to associate people of great talents who for a moment forgot their personal interest in the interest of a modern Romania.

And I will be closing on a personal note: significantly, the access to Internet in Romania is presently considerably faster than in the USA or Canada. That is enough of an Q.E.D. to me and many others.

ÎNSCRIERI ŞI PARTENERIATE

Pentru parteneriate cu instituţii, companii, propuneri de premiere şi VIP Speakers vă rugăm să ne contactați la:
Digital Transformation Council
–––––––––––––
Roxana ONEA | DirectorExecutiv
–––––––––––––
Mobil: +40.723.319.678
Email: roxana.onea@comunic.ro

* Taxa de participare şi solidaritate (persoane fizice): 250 lei + TVA
* Pentru persoanele juridice oferim 3 pachete de beneficii (Gold, Silver şi Bronze), disponibile la solicitarea celor interesaţi.

* Participarea personală este posibilă numai cu validarea din partea organizatorilor, după achitarea taxei de participare.