eLEARNING 2021 CONFERENCE

23 aprilie 2021 – Virtual event

DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL, Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTV.ro organizează conferința virtuală eLEARNING 2021 (Edu Tech – Formare – Recalificare – Transformare Digitală) pe 23 aprilie 2021, de Ziua Internațională a Cărții, a Drepturilor de Autor și a Bibliotecarului.

Care sunt provocările Educaţionale şi ale Formării Profesionale în România?


01. CUM CREĂM STRATEGIA DIGITALĂ ÎN EDUCAŢIE, PRIN PARTENERIAT PUBLIC-PRIVAT?

02. CÂT DE ACTUALE MAI SUNT LEGEA EDUCAȚIEI, LEGEA BIBLIOTECILOR ȘI LEGEA MUNCII ÎN PANDEMIE?

Legea MunciiMunca hibrid și telemunca sunt deja o practică globală
Legea EducațieiEducația online devine noua normalitate pandemică
Legea BibliotecilorInactuală, depășită de realități, a blocat sistemul bibliologic

03. AVEM O BIBLIOTECĂ DIGITALĂ?
ROLUL BIBLIOTECII VIRTUALE ÎN TRANSFORMAREA DIGITALĂ A EDUCAȚIEI
– NIVELUL ANALFABETISMULUI DIGITAL TREBUIE SĂ SCADĂ LA MAXIM 15% DE LA 40%
– A EXISTAT UN PLAN PENTRU TRANSFORMAREA EDUCAȚIEI OFFLINE ÎNTR-UNA ONLINE?
– FINANȚAREA EDUCAȚIEI ÎN ULTIMUL DECENIU – CEA MAI MICĂ DIN ULTIMII 30 ANI, RAPORTATĂ LA PIB

04. BILANȚUL EDUCAȚIEI ONLINE PRIN PLATFORME DEDICATE, LA UN AN DE PANDEMIE

05. SMART EDU, ÎNTRE TRANSFORMAREA DIGITALĂ A EDUCAȚIEI, ROMÂNIA EDUCATĂ ȘI PNRR. CE FACEM CU CELE 780 MILIOANE EURO PENTRU ACEST PROIECT ESENȚIAL?

06. POATE CEREREA COMPANIILOR PENTRU MESERIILE VIITORULUI SĂ DETERMINE OFERTA ŞCOLII, UNUL DINTRE CELE MAI CONSERVATOARE SISTEME DIN ROMÂNIA?

07. CUNOAȘTEREA DE TOP SE MUTĂ DINSPRE UNIVERSITĂȚI CĂTRE COMPANII.

08. ȘCOALA ARE NEVOIE DE PROFESORI INVITAȚI DE LA CELE MAI PERFORMANTE COMPANII.

09. EDUCATION TECHNOLOGISTSACCELERATOARELE ANTREPRENORIALE MOTOARE ALE TRANSFORMĂRII DIGITALE ÎN EDUCAȚIE

10. DATA SCIENTISTS ERA: CÂT DE PREGĂTIȚI SUNTEM PENTRU NOUA REALITATE VIRTUALĂ ȘI AUGMENTATĂ, PENTRU 5G, MACHINE LEARNING ȘI ROBOT PROCESS AUTOMATION?

11. RECALIFICAREA ȘI SUPRA-CALIFICAREA, PROVOCĂRILE HR-ULUI POST PANDEMIC

12. ÎNTRE ANALOGIC ȘI DIGITAL, DE LA CUNOAȘTEREA NATURALĂ LA INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ

Svetlana GOMBOŞDirector  GeneralMINISTERUL INVESTIŢIILOR ŞI PROIECTELOR EUROPENE
Marian  MURGULEŢex CIO GuvernGUVERNUL ROMÂNIEI
Jean  BADEAex Subsecretar de StatMINISTERUL EDUCAŢIEI
Doina  BANCIUPreşedinte Consiliul ŞtiinţificICI BUCUREŞTI
NicoletaMACOVEIDirector GeneralS&T ROMÂNIA
Marius  PRODANAeLearning Product ManagerSIMAVI
Mihail  MIHAILOVICIChief Commercial OfficerHYPERMEDIA
Mireille  RĂDOIDirector GeneralBIBLIOTECA CENTRALĂ UNIVERSITARĂ “CAROL I”
Sorina  STANCADirectorBIBLIOTECA JUDEŢEANĂ “OCTAVIAN GOGA” CLUJ
Dragoş  NEAGUDirectorBIBLIOTECA JUDEŢEANĂ “PANAIT ISTRATI” BRĂILA
Silviu  BORŞManagerBIBLIOTECA JUDEŢEANĂ ASTRA SIBIU
Costel  POSTOLACHEDirector GeneralEDITURA INTEGRAL
RoxanaONEARedactor ȘefRevista COMUNICAȚII MOBILE
IonVACIUPreşedinte & ModeratorDIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL

Educație și formare profesională în viziunea Parlamentului European

În conformitate cu principiul subsidiarității, responsabilitatea principală pentru politicile de educație și de formare profesională le revine statelor membre, Uniunea Europeană având doar un rol de sprijin. Anumite provocări care necesită un răspuns sunt, cu toate acestea, comune tuturor statelor membre – spre exemplu societățile în curs de îmbătrânire, deficitul de competențe al forței de muncă, concurența la nivel global și educația preșcolară – astfel încât este nevoie de reacții comune și ca țările să conlucreze și să învețe unele de la altele.

Educatie-si-Formare-profesionala-la-PE

Monitorul anual al educației și formării: Raportul pentru România

Comisia Europeană a publicat, pe 12 noiembrie 2020, Monitorul anual al educației și formării. Monitorul analizează evoluţia educației și formării în UE și în statele sale membre.

În ceea ce privește România: 

  • S-au depus unele eforturi pentru îmbunătățirea calității educației și a îngrijirii preșcolarilor și pentru consolidarea formării inițiale a cadrelor didactice.
  • În pofida mai multor inițiative, este necesară îmbunătățirea competențelor digitale ale profesorilor, ale instructorilor și ale elevilor/studenților și este necesară asigurarea unei mai bune dotări a școlilor cu echipamente digitale.
  • Un procent ridicat de tineri au un nivel inadecvat în ceea ce privește competențele de bază. Asigurarea educației și formării de calitate și relevante pentru piața muncii reprezintă în continuare o provocare majoră.
  • Contextul socioeconomic afectează în mod semnificativ performanțele elevilor/studenților, limitând rolul pe care îl poate juca educația ca garant al egalității de șanse. În pofida măsurilor de atenuare a impactului pe care îl are COVID-19 asupra educației, trecerea la învățământul la distanță riscă să agraveze inegalitățile deja mari.

Raportul de țară privind România este disponibil aici

Monitorul din 2020 se axează în special pe predarea și învățarea în era digitală. Criza provocată de coronavirus a demonstrat importanța soluțiilor digitale pentru predare și învățare și a evidențiat punctele slabe existente. Raportul a fost prezentat în cadrul evenimentului Digital Education Hackathon (Hackatonul educației digitale).

Comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel, a declarat: „Sunt încântată de faptul că educația digitală este tema principală a Monitorului educației și formării din acest an, raportul emblematic al Comisiei privind educația în Europa. Considerăm că este necesar să aducem schimbări profunde în educația digitală și ne angajăm să sporim alfabetizarea digitală în Europa. Recent, Comisia a propus un pachet de inițiative, inclusiv noul Plan de acțiune pentru educația digitală 2021-2027, care va consolida contribuția educației și formării la redresarea UE în urma crizei provocate de coronavirus și va contribui la construirea unei Europe digitale și ecologice.”

În pofida investițiilor pe care statele membre le-au făcut în ultimii ani în infrastructura digitală dedicată educației și formării, persistă disparități mari, atât între țări, cât și în interiorul acestora. Contrar opiniei larg răspândite conform căreia tinerii de astăzi reprezintă o generație de „nativi ai erei digitale”, rezultatele sondajului indică faptul că mulți dintre ei nu-și dezvoltă competențele digitale la un nivel suficient. În toate țările care au făcut obiectul anchetei, peste 15 % din populația de elevi dispun de competențe digitale insuficiente. În plus, dovezile furnizate de OCDE indică faptul că profesorii din învățământul secundar inferior din țările UE beneficiază rareori de formare privind utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) pentru predare și că profesorii își exprimă nevoia puternică de dezvoltare profesională în utilizarea competențelor TIC pentru predare.

În evaluarea sa anuală a modului în care sistemele educaționale din Uniunea Europeană abordează principalele provocări în materie de educație, Comisia subliniază progresele înregistrate în reducerea părăsirii timpurii a școlii și creșterea participării în toate sectoarele educației, începând de la vârsta preșcolară și până la învățământul terțiar.

Cu toate acestea, Monitorul evidențiază provocarea pe care o reprezintă dotarea tuturor tinerilor cu competențe de bază. Aproximativ o persoană din cinci, în vârstă de 15 ani, demonstrează un nivel de competență la citire, matematică și științe care este insuficient pentru participarea deplină la mersul societății. Având în vedere impactul contextului socioeconomic asupra performanței elevilor în ceea ce privește competențele de bază și digitale, este esențial să se abordeze dezavantajele în materie de educație și formare și să se reducă decalajul digital dintre elevi.

Recunoscând faptul că investițiile corespunzătoare în educație contribuie la creșterea economică și la incluziunea socială, statele membre ale UE au menținut cheltuielile publice pentru educație la aproximativ 10 % din totalul cheltuielilor publice, conform celor mai recente date ale Monitorului.

Contextul educaţional şi al formării în UE
Monitorul educației și formării analizează principalele provocări cu care se confruntă sistemele de educație europene și prezintă politicile care pot îmbunătăți capacitatea de reacție a acestora față de nevoile societale și ale pieței forței de muncă. Raportul cuprinde o comparație între țări, prezentând și 27 de rapoarte de țară aprofundate.

Educația ocupă în continuare un loc important pe agenda politică a UE. La 30 septembrie, Comisia a adoptat două inițiative care vor consolida contribuția educației și formării la redresarea UE în urma crizei provocate de coronavirus. Creionând o viziune asupra Spațiului european al educației care va prinde formă până în 2025, Comisia a propus noi inițiative, mai multe investiții și o cooperare mai strânsă între statele membre pentru a-i ajuta pe toți europenii, de toate vârstele, să beneficieze de oferta bogată pusă la dispoziție de UE în materie de educație și formare. Comisia a adoptat, de asemenea, un nou Plan de acțiune pentru educația digitală, care reflectă învățămintele desprinse din criza provocată de coronavirus și schițează planul unui ecosistem educațional digital de înaltă performanță, cu competențe digitale dezvoltate pentru transformarea digitală.

Informații suplimentare

Site-ul web al Monitorului educației și formării.

Educație și instruire în 2020

Au fost definite 8 repere UE pentru 2020:

1. În medie, cel puțin 15% dintre adulți ar trebui să participe la învățarea pe tot parcursul vieții.

2. Ponderea copiilor de 15 ani cu rezultate slabe la lectură, matematică și știință ar trebui să fie mai mică de 15%.

3. Ponderea copiilor cu vârste cuprinse între 30 și 34 de ani cu studii superioare ar trebui să fie de cel puțin 40%.

4. Ponderea părăsirii timpurii a educației și formării ar trebui să fie mai mică de 10%.

5. Cel puțin 95% dintre copiii cu vârsta între 4 ani și vârsta pentru începerea învățământului primar obligatoriu ar trebui să participe la educația timpurie.

6. Ponderea absolvenților angajați (20-34 ani) care au părăsit educația și formarea cu 1-3 ani înainte de anul de referință ar trebui să fie de cel puțin 82%.

7. O medie a UE de cel puțin 20% dintre absolvenții învățământului superior ar fi trebuit să aibă o perioadă de studii sau formare în domeniul învățământului superior (inclusiv stagii de muncă) în străinătate, reprezentând un minim de 15 credite ECTS sau o durată de minimum trei luni.

8. O medie a UE de cel puțin 6% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani cu o calificare inițială de educație și formare profesională (IVET) ar fi trebuit să aibă o perioadă de studiu sau formare profesională (inclusiv stagii de muncă) în străinătate care să aibă o durată de cel puțin două săptămâni, sau mai puțin dacă este documentat de Europass.

Sunt disponibile date parțiale pentru etalonul referitor la mobilitatea învățării în învățământul superior. Primele estimări ale valorii de referință pot fi găsite în raportul tehnic al Centrului Comun de Cercetare (CCR). Nu există date disponibile pentru etalonul referitor la mobilitatea învățării în educația și formarea profesională inițială (IVET).

Repere – Politica educațională a UE

2010: Consiliul European adoptă strategia Europa 2020. Doi indicatori referitori la educație se numără printre cei 8 indicatori principali.

2009: Cadrul strategic pentru cooperarea UE în educație și formare („ET 2020”).

„Educație și formare 2020” (ET 2020) este un cadru strategic pentru cooperarea europeană în educație și formare care se bazează pe predecesorul său, programul de lucru ET 2010. ET 2020 oferă obiective strategice comune pentru țările membre ale UE, inclusiv un set de principii pentru realizarea acestor obiective, precum și metode de lucru comune.

2007: Consiliul pentru educație adoptă 16 indicatori de bază pentru monitorizarea progresului în direcția obiectivelor de la Lisabona în educație și formare.

2002: adoptarea programului de lucru ET 2010; S-a înființat Grupul permanent pentru indicatori și etaloane.

2001: Miniștrii educației publică un raport privind obiectivele educației și formării care urmează să fie atinse până în 2010.

Platformă europeană cu acces liber pentru publicarea lucrărilor științifice

Comisia Europeană a lansat, pe 24 martie, „Open Research Europe”, o platformă pentru publicarea lucrărilor științifice care va fi accesibilă tuturor. Platforma va prezenta rezultatele activităților de cercetare finanțate de Orizont Europa, programul UE pentru cercetare și inovare pentru perioada 2021-2027, și de precursorul acestuia, programul Orizont 2020.

Acces gratuit la cele mai recente descoperiri științifice
Platforma „Open Research Europe” le va oferi tuturor, indiferent dacă sunt cercetători sau simpli cetățeni, acces gratuit la cele mai recente descoperiri științifice. Ea abordează în mod direct dificultățile majore asociate adesea cu publicarea rezultatelor științifice, inclusiv termenele de reutilizare a rezultatelor, obstacolele din calea reutilizării și costurile ridicate. Platforma este un serviciu opțional pentru beneficiarii programelor Orizont Europa și Orizont 2020, care vor putea astfel să își îndeplinească, fără niciun fel de costuri, obligațiile în materie de acces liber imediat prevăzute în contractele de finanțare.

Aproximativ 40 de lucrări științifice din diverse domenii ale cercetării au fost deja publicate și sunt disponibile pentru a fi citite și evaluate de comunitatea științifică.

Open-Research-Europe_Publishing-Platform

Trebuie să accelerăm descoperirile științifice prin practici de cercetare mai colaborative și mai deschise. Ajutând cercetătorii să publice în regim de acces liber, platforma „Open Research Europe” elimină barierele din calea fluxurilor de cunoștințe și încurajează dezbaterea științifică. Acesta este doar începutul. Treptat, vom consolida reputația platformei ca loc predilect de publicare pentru cercetătorii beneficiari ai programelor Orizont 2020 și Orizont Europa și ne vom asigura că aceasta devine parte integrantă a Spațiului european de cercetare.”, susţine Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

Sprijinirea științei deschise și a transparenței procesului de publicare științifică
În comunicarea intitulată „Un nou SEC pentru cercetare și inovare”, Comisia introduce „Open Research Europe” ca platformă de publicare cu acces liber pentru difuzarea rezultatelor cercetării finanțate de programele Orizont Europa și Orizont 2020 în toate domeniile științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii, precum și în domeniul științelor sociale, al artelor și al disciplinelor umaniste.

Pe lângă faptul că va facilita publicarea liberă, rapidă și rentabilă a lucrărilor științifice, platforma „Open Research Europe” îi va ajuta pe beneficiarii programelor Orizont 2020 și Orizont Europa să-și îndeplinească obligațiile relevante în materie de acces liber stipulate în contractele lor de finanțare: accesul liber imediat, prevăzut de programul Orizont Europa, și înscrierea automată într-un registru general (prin comparație, programul Orizont 2020 permitea o perioadă de embargo de 6 – 12 luni). Platforma „Open Research Europe” va oferi cercetătorilor un spațiu de publicare în care să-și poată împărtăși rapid rezultatele și analizele și care să faciliteze dezbateri deschise și constructive pe teme de cercetare. Platforma oferă o gamă largă de indicatori pentru cuantificarea impactului științific și social al articolelor și pentru furnizarea de informații cu privire la utilizarea și reutilizarea acestora.

Comisia intenționează să conducă prin puterea exemplului, asumându-și o nouă sarcină, și anume aceea de a sprijini activ practicile științifice deschise și de a promova transparența procesului de publicare. Scopul său este de a-i inspira și pe alți finanțatori, în special pe cei de la nivel național, să facă același lucru. Prin integrarea platformei „Open Research Europe” în programele Orizont 2020 și Orizont Europa, Comisia aduce inovarea în domeniul comunicării academice la următorul nivel.

Contextul comunitar pentru publicaţiile ştiinţifice
În prezent, 91% din toate publicațiile și 95% din toate publicațiile evaluate inter pares finanțate de Orizont 2020 sunt cu acces liber, ceea ce reprezintă un procentaj extrem de ridicat la nivel mondial. Cu toate acestea, Comisia are ambiția de a asigura accesul liber la toate publicațiile academice rezultate din activitățile de cercetare pe care le finanțează. În special, scopul programului Orizont Europa este ca publicațiile să fie liber accesibile din momentul publicării lor, iar platforma permite acest lucru.

Știința deschisă este o abordare bazată pe cooperarea deschisă și pe partajarea sistematică a cunoștințelor și a instrumentelor cât mai devreme și mai larg posibil pe parcursul procesului de cercetare. Acest demers sporește eficiența și creativitatea sistemelor de cercetare și de inovare, consolidând excelența și încrederea societății în știință. Mai exact, deschiderea și partajarea rezultatelor și a datelor de cercetare, posibilitatea de reutilizare și reproducere a acestora, precum și accesul la infrastructurile de cercetare oferă baza pentru controlul inter pares și pentru dezbaterea academică, ceea ce asigură calitatea și eficiența în aprofundarea reflecțiilor, a analizei și a inovării în domeniul cercetării.

Răspunsul UE la pandemia de coronavirus a demonstrat potențialul științei deschise de a spori nivelul de colaborare, ilustrând modul în care accesul liber imediat la publicații și date a fost crucial pentru a ajuta cercetătorii să găsească noi tratamente, diagnostice și vaccinuri. Platforma „Open Research Europe” reprezintă următoarea etapă a acestui proces.

Comisia a scos serviciul la licitație și a angajat un contractor experimentat, F1000 Research.

Informații suplimentare
1. Platforma de publicare Open Research Europe
2. Infografic
3. Dosarul de licitație
4. F1000 Research
5. Un nou SEC pentru cercetare și inovare
6. Platforma europeană de date privind COVID-19

Lansarea Consiliului European pentru Inovare, unic în lume, pentru transformarea ideilor științifice în inovații revoluționare

Pe 18 martie, în cadrul unui eveniment online, Comisia Europeană a lansat Consiliul European pentru Inovare (CEI), cu un buget de peste 10 miliarde EUR (în prețuri curente) pentru perioada 2021-2027, în scopul dezvoltării și al extinderii inovațiilor revoluționare.

Construit pe un program-pilot de succes derulat în cadrul programului Orizont 2020, CEI nu este doar o noutate a programului Orizont Europa, ci este unic în lume: el combină cercetarea în domeniul tehnologiilor emergente cu un program de accelerare și cu un fond de investiții special, Fondul Consiliului European pentru Inovare, și are ca scop extinderea firmelor nou-înființate și a IMM-urilor inovatoare. Aproximativ 3 miliarde EUR din bugetul CEI vor fi transferați în Fondul CEI.

De asemenea, a fost publicat şi primul program de lucru anual al CEI, care deschide oportunități de finanțare în valoare de peste 1,5 miliarde EUR, în 2021. Totodată, au început înscrierile pentru două premii, și anume premiul pentru femeile inovatoare și cel pentru Capitala europeană a inovării.

„Dispunem în prezent de un fond care ne va permite să sprijinim întreprinderile mici și mijlocii care produc inovații revoluționare, să facilităm accesul la capitaluri proprii și să accelerăm dezvoltarea întreprinderilor nou-înființate inovatoare. Astfel vom putea transforma rezultatele cercetării în oportunități de afaceri și vom putea elabora viziuni pentru realizarea de progrese majore în domeniul tehnologiei și inovării.”, susţine Margrethe Vestager, vicepreședinta executivă pentru „O Europă pregătită pentru era digitală”.

La rândul său, Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat: „Consiliul European pentru Inovare este cea mai ambițioasă inițiativă europeană de sprijinire a inovațiilor revoluționare de care are nevoie Europa pentru a se redresa în urma crizei economice și pentru a accelera tranziția către o economie verde și digitală. Grație investițiilor în cercetare vizionară si în companii inovatoare, această inițiativă va consolida suveranitatea tehnologică europeană, va permite extinderea a sute de întreprinderi nou-înființate dintre cele mai promițătoare din Europa și va pregăti calea pentru crearea viitorului spațiu european al inovării.”

Consiliul European pentru Inovare valorifică experiența și rezultatele obținute în cursul etapei sale pilot din perioada 2018-2021. Dotat cu un buget de 3,5 miliarde EUR, acesta a sprijinit peste 5.000 de IMM-uri și de întreprinderi nou-înființate, precum și peste 330 de proiecte de cercetare.

Principalele noutăți ale CEI
Consiliul European pentru Inovare prezintă o serie de particularități și un mod de a sprijini inițiative și proiecte de pionierat care îl fac unic în lume.

  • Instrumentul Accelerator al CEI oferă sprijin IMM-urilor, în special întreprinderilor nou-înființate și companiilor spin-out, pentru dezvoltarea și extinderea unor inovații revoluționare. Instrumentul Accelerator al CEI include un nou sistem inovator de depunere a cererilor, care permite întreprinderilor nou-înființate și IMM-urilor să solicite finanțare în orice moment prin intermediul unui proces simplificat.
  • O echipă de administratori ai programelor CEI va fi responsabilă cu elaborarea viziunilor pentru realizarea de progrese majore în domeniul tehnologiei și al inovării (cum ar fi terapia celulară și genică, hidrogenul verde și instrumentele pentru tratarea bolilor cerebrale), cu gestionarea portofoliilor de proiecte ale CEI și cu reunirea părților interesate pentru a pune în practică aceste viziuni.
  • Un nou program al CEI de finanțare a tranziției va contribui la transformarea rezultatelor cercetării (obținute cu sprijinul instrumentului Pathfinder al CEI și al Consiliului European pentru Cercetare) în inovații (companii spin-out, parteneriate comerciale etc.).
  • Sunt introduse noi măsuri de susținere a femeilor inovatoare, printre care și un program de leadership feminin. În parteneriat cu Rețeaua întreprinderilor europene, atât femeile inovatoare talentate, cât și toate IMM-urile inovatoare din regiunile mai puțin cunoscute vor beneficia de sprijin pentru a putea solicita finanțare, ceea ce va contribui la eliminarea decalajului în materie de inovare.

Consiliul consultativ al CEI, format din inovatori de prim plan, elaborează strategia Consiliului European pentru Inovare și oferă consultanță cu privire la implementarea acesteia (a se vedea declarația Consiliului consultativ al CEI).

Photo Credit @ EC

Oportunități de finanțare în 2021
Oportunitățile de finanțare anunțate în primul program de lucru al Consiliului European pentru Inovare includ:

  • Finanțare prin intermediul instrumentului Accelerator al CEI, în valoare de 1 miliard EUR, pentru întreprinderile nou-înființate și IMM-uri în vederea dezvoltării și a extinderii unor inovații cu impact ridicat care au potențialul de a crea piețe noi sau de a le perturba pe cele existente. Acest instrument oferă un tip unic de finanțare mixtă, care combină capitalul propriu (sau cvasicapitalul, de exemplu creditele convertibile) cu o valoare între 0,5 și 15 milioane EUR din Fondul CEI, cu granturi în valoare de până la 2,5 milioane EUR. Din totalul de 1 miliard EUR, 495 de milioane EUR se alocă pentru inovații revoluționare în contextul Pactului verde european și în domeniul tehnologiilor digitale și medicale strategice.
  • Finanțare prin intermediul instrumentului Pathfinder al CEI, dedicat echipelor multidisciplinare de cercetare, în valoare de 300 de milioane EUR, pentru proiecte de cercetare care au potențialul de a conduce la inovații revoluționare. Echipele de cercetare pot solicita granturi de până la 4 milioane EUR. Cea mai mare parte a finanțării se acordă prin intermediul unor cereri deschise de propuneri fără priorități tematice predefinite, iar 132 de milioane EUR se alocă pentru proiecte care abordează cinci provocări evidențiate de Pathfinder: inteligența artificială (IA) conștientă, instrumente pentru măsurarea activității cerebrale, terapia celulară și genică, hidrogenul verde și materialele vii modificate.
  • Finanțare prin intermediul programului CEI de finanțare a tranziției , în valoare de 100 de milioane EUR, pentru transformarea rezultatelor cercetării în oportunități de inovare. Prima cerere de propuneri lansată în cadrul acestui program se va axa pe rezultatele generate în cadrul proiectelor pilot sprijinite de instrumentul Pathfinder al CEI și al proiectelor de validare a conceptului realizate sub egida Consiliului European pentru Cercetare, cu scopul de a aduce la maturitate tehnologiile și de a elabora un model de afaceri pentru aplicații specifice.

Toate proiectele Consiliului European pentru Inovare au acces la serviciile de accelerare a dezvoltării de întreprinderi, care pun la dispoziție instructori, mentori și expertiză, oferă oportunități de parteneriate cu corporații, investitori și alte părți interesate, dar și o serie de servicii și evenimente.

Premiile Consiliului European pentru Inovare
Consiliul European pentru inovare acordă mai multe premii pentru a-i onora pe cei care modelează viitorul inovării în Europa.

  • Premiul UE pentru femeile inovatoare le recompensează pe cele mai talentate femei antreprenoare din UE și din țările asociate la programul Orizont Europa, care au creat companii de succes și au introdus inovații pe piață.
  • Premiul pentru Capitala europeană a inovării (iCapital) recunoaște importanța orașelor în modelarea ecosistemului local de inovare și promovează inovarea revoluționară. Anul acesta s-a introdus o nouă categorie, Cel mai inovator oraș european (The European Rising Innovative City), care se adresează orașelor cu o populație de peste 50.000, dar mai mică de 250 000 de locuitori.
  • Concursul european pentru inovare socială are drept scop stimularea, sprijinirea și recompensarea inovațiilor din domeniul social care vor ajuta cetățenii și organizațiile să identifice, să dezvolte și să consolideze competențele de care vor avea nevoie pentru a se adapta și a prospera într-o lume în schimbare.
  • Premiile pentru achizițiile publice europene pentru inovare au drept scop recunoașterea eforturilor achizitorilor publici și privați din întreaga Europă de a promova achizițiile pentru inovare, recompensând totodată modalitățile inovatoare de achiziționare.

Începând din 18 martie s-au deschis înscrierile pentru Premiul UE pentru femeile inovatoare și pentru Capitala europeană a inovării; în cazul celorlalte două concursuri, înscrierile se vor deschide mai târziu în cursul acestui an.

Contextul comunitar
Proiectul-pilot privind Consiliul European pentru Inovare, cu un buget de 3,5 miliarde EUR, a fost lansat de Comisie în 2018, în cadrul programului Orizont 2020, pentru a-i sprijini pe cei mai talentați inovatori europeni să dezvolte rapid și cu eficacitate inovații revoluționare și disruptive. Pentru informații suplimentare în legătură cu proiectul-pilot privind Consiliul European pentru Inovare, consultați Raportul de impact.

După lansarea din 18 martie a urmat Ziua Candidaților, un eveniment ce a avut loc pe19 martie și al cărui scop a fost de a furniza informații privind modul de funcționare a Consiliului European pentru Inovare, modalitatea de depunere a cererilor și criteriile de eligibilitate. În cadrul sesiunilor au fost prezentate, printre altele, informații referitoare la oportunitățile de finanțare pentru echipele de cercetare, întreprinderile nou-înființate, IMM-uri și investitori.

Photo Credit @ EC

Informații suplimentare vizând CEI
1. Fișă informativă: Consiliul European pentru Inovare în cadrul programului Orizont Europa

2. Consiliul European pentru Inovare

3. Eveniment de lansare – Consiliul European pentru Inovare

4. Orizont Europa

Primul plan strategic al programului Orizont Europa pentru perioada 2021-2024:

Comisia stabilește prioritățile în materie de cercetare și inovare pentru un viitor durabil

Comisia Europeană a adoptat, pe 15 martie, primul plan strategic pentru Orizont Europa, noul program de cercetare și inovare al UE în valoare de 95,5 miliarde EUR în prețuri curente. Planul strategic reprezintă o noutate în cadrul programului Orizont Europa și stabilește orientările strategice pentru direcționarea investițiilor în primii patru ani ai programului.

Acesta asigură faptul că acțiunile UE în materie de cercetare și inovare contribuie la prioritățile UE, printre care se numără o Europă verde și neutră din punct de vedere climatic, o Europă pregătită pentru era digitală și o economie în serviciul cetățenilor.

Photo Credit @ EC

Margrethe Vestager, vicepreședinta executivă pentru O Europă pregătită pentru era digitală, a declarat: „Acest plan oferă un cadru pentru cercetarea și inovarea de înaltă calitate, bazate pe excelență, care urmează să fie realizate prin programul de lucru Orizont Europa. Prin această orientare strategică, ne asigurăm că investițiile în cercetare și inovare pot contribui la un proces de redresare bazat pe dubla tranziție verde și digitală, pe reziliență și pe autonomia strategică deschisă.”

Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat: „Orientările planului strategic vor garanta că prioritățile noastre comune de politică a UE beneficiază de noi cunoștințe, idei și inovații.. Această nouă abordare reprezintă o altă modalitate de a ne asigura că cercetarea și inovarea finanțate de UE vor aborda provocările cu care se confruntă europenii.”

Photo Credit @ EC

Un plan ambițios pentru un program ambițios
Planul strategic stabilește patru orientări strategice pentru investițiile în cercetare și inovare în cadrul programului Orizont Europa pentru următorii patru ani:

  • Promovarea unei autonomii strategice deschise prin orientarea dezvoltării tehnologiilor, sectoarelor și lanțurilor valorice digitale, generice și emergente esențiale;
  • Refacerea ecosistemelor și a biodiversității Europei și gestionarea durabilă a resurselor naturale;
  • Transformarea Europei în prima economie digitală circulară, neutră din punct de vedere climatic și sustenabilă;
  • Crearea unei societăți europene mai reziliente, mai favorabile incluziunii și mai democratice.

Cooperarea internațională stă la baza tuturor celor patru orientări, deoarece este esențială pentru abordarea multor provocări globale.

Planul strategic identifică, de asemenea, parteneriatele europene cofinanțate și programate în comun, precum și misiunile UE care urmează să fie sprijinite prin intermediul programului Orizont Europa. Parteneriatele vor acoperi domenii critice precum energia, transporturile, biodiversitatea, sănătatea, alimentația și circularitatea și vor completa cele zece parteneriate europene instituționalizate propuse de Comisie în februarie. Misiunile UE vor aborda provocările globale care ne afectează viața de zi cu zi prin stabilirea unor obiective ambițioase și inspiraționale, dar realizabile, cum ar fi lupta împotriva cancerului, adaptarea la schimbările climatice, protejarea oceanelor, ecologizarea orașelor și asigurarea sănătății solului și a alimentelor. Utilizând un portofoliu amplu de instrumente în diverse discipline și domenii de politică, misiunile UE vor aborda aspecte complexe prin proiecte de cercetare, măsuri de politică sau chiar inițiative legislative.

Orientările planului abordează, de asemenea, o serie de aspecte orizontale, cum ar fi problemele legate de gen. Integrarea dimensiunii de gen va constitui o cerință implicită în conținutul cercetării și inovării în întregul program, cu excepția cazului în care se specifică faptul că sexul sau genul ar putea să nu fie relevant pentru subiectul în cauză.

Photo Credit @ EC

Etapele următoare
Prioritățile stabilite în planul strategic al Orizont Europa vor fi puse în aplicare prin intermediul programului de lucru Orizont Europa. Acesta stabilește oportunități de finanțare pentru activitățile de cercetare și inovare prin cereri tematice de propuneri și teme. Primele cereri de propuneri vor fi lansate în primăvara anului 2021 și vor fi prezentate în cadrul Zilelor europene ale cercetării și inovării din 23-24 iunie.

Contextul comunitar
În urma acordului politic privind programul Orizont Europa din perioada martie-aprilie 2019, Comisia a inițiat un proces de planificare strategică. Rezultatele sunt prezentate în planul strategic.

Planul strategic a fost elaborat în urma unui amplu proces de co-proiectare la care au participat Parlamentul European, statele membre, părțile interesate și publicul larg. Peste 8000 de contribuții au fost prezentate în diferite etape ale procesului de planificare strategică. Procesul de co-proiectare incluzivă urmărește să asigure o asumare cât mai largă posibil și să optimizeze impactul global al programului Orizont Europa.

Informații suplimentare

1. Fișă informativă: Planul strategic Orizont Europa
2. Planul strategic Orizont Europa
3. Orizont Europa
4. Misiunile UE
5. Parteneriate europene
6. Consultați cererile de propuneri și solicitați finanțare

Fondul Consiliului European pentru Inovare:
primele investiții de capital în valoare de 178 de milioane EUR în inovații radicale

Comisia a anunțat, pe 6 ianuarie, prima serie de investiții directe de capital, efectuate prin intermediul noului Fond al Consiliului European pentru Inovare (CEI). În ansamblu, 42 de întreprinderi nou-înființate și întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) foarte inovatoare vor beneficia de finanțare prin capitaluri proprii de circa 178 de milioane EUR pentru a dezvolta și a extinde inovații radicale în domenii printre care se numără sănătatea, economia circulară și tehnologia avansată de producție. Printre acestea se numără și întreprinderea franceză CorWave (link is external), prima întreprindere din UE în care investește Fondul CEI.

Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat: „Europa are multe întreprinderi nou-înființate inovatoare și talentate, însă mult prea adesea acestea rămân de dimensiuni reduse sau își relocalizează activitatea în afara Uniunii. Această nouă formă de finanțare – care combină granturile și capitalurile proprii – este specifică doar Consiliului European pentru Inovare. Ea va acoperi deficitul de finanțare cu care se confruntă întreprinderile foarte inovatoare, va debloca investiții private suplimentare și va permite acestor întreprinderi să se dezvolte în Europa.”

Investițiile de capital, cu o valoare cuprinsă între 500.000 EUR și 15 milioane EUR pentru fiecare beneficiar, completează finanțarea prin granturi, care a fost deja furnizată prin intermediul instrumentului-pilot Accelerator al CEI pentru ca întreprinderile să se poată dezvolta mai rapid. Este prima dată când Comisia a efectuat investiții directe de capital sau cvasicapital, și anume investiții de capital combinate cu un grant, în întreprinderi nou-înființate, conform estimărilor participațiile urmând să fie cuprinse între 10 % și 25 %.

Începând din decembrie 2019, în cadrul instrumentului Accelerator al CEI au fost deja selectate, în total, 293 de întreprinderi pentru a beneficia de finanțare prin granturi în valoare de peste 563 de milioane EUR. Dintre acestea, 159 de întreprinderi au fost selectate pentru a beneficia în plus de noile investiții de capital din Fondul CEI. Cele 42 de întreprinderi anunțate astăzi sunt primele din cadrul acestui grup care au trecut cu succes de procesul de evaluare și de diligență. Alte 117 întreprinderi urmează să beneficieze de investiții, dacă vor trece cu succes de procesele relevante în curs.

CorWave: prima firmă din UE care a semnat un acord de investiții cu Fondul CEI
 CorWave, o companie franceză foarte inovatoare, a fost prima beneficiară a unei investiții directe de capital. Misiunea CorWave este de a oferi un nou standard de îngrijire pacienților cu insuficiență cardiacă severă. În valoare de 15 milioane EUR, investiția din Fondul CEI a jucat un rol esențial prin mobilizarea altor investitori care să susțină IMM-ul francez, ceea ce a condus la investiții în valoare de 35 de milioane EUR în cea de a patra etapă a finanțării inițiale acordate CorWave.

Datorită acestei inițiative ambițioase, CorWave va reuși să introducă pe piață și să extindă soluția sa medicală inovatoare, și anume un dispozitiv de asistență a ventriculului stâng (Left Ventricular Assist Device, LVAD), care va îmbunătăți în mod semnificativ viața persoanelor cu insuficiență cardiacă severă, reducând la jumătate complicațiile grave și nevoia de respitalizare, ameliorând totodată în mod substanțial calitatea vieții acestor persoane. Potențialul ridicat de creștere al întreprinderii CorWave va conduce și la crearea de locuri de muncă de înaltă calitate în UE.

Următoarele etape pentru beneficiari
În prezent, acordurile de investiții cu celelalte întreprinderi-țintă sunt în curs de finalizare și vor fi anunțate în curând. Iată câteva exemple de întreprinderi beneficiare ale acestei prime serii de investiții:

  • Hiber (Țările de Jos): întreprindere internațională cu activități în sectoarele sateliților și comunicațiilor care furnizează conectivitate mondială și la prețuri accesibile pentru internetul obiectelor;
  • XSUN (Franța): întreprindere cu activități în sectorul aeronavelor solare care proiectează drone independente din punct de vedere energetic, concepute să fie complet autonome și să poată funcționa fără nicio intervenție umană;
  • GEOWOX LIMITED (Irlanda): întreprindere cu activități în sectorul tehnologiei care furnizează evaluări imobiliare automatizate, pe baza unor date deschise de înaltă calitate și a unor modele de învățare automată;
  • EPI-ENDO PHARMACEUTICALS EHF (Islanda): întreprindere cu activități în sectorul farmaceutic, axată pe dezvoltarea unui portofoliu exclusiv de medicamente pentru tratarea bolilor respiratorii cronice, un flagel mondial.

Aceste prime investiții au urmat unei evaluări aprofundate efectuate de experți externi, unui proces de diligență supravegheat de practicieni externi și de investitori în cadrul Comitetului pentru investiții al Fondului CEI, precum și unei decizii finale a Consiliului de administrație al Fondului CEI.

Photo Credit @EC

Contextul comunitar
Înființat în iunie 2020, Fondul Consiliului European pentru Inovare (CEI) este o inițiativă radicală a Comisiei care vizează efectuarea de investiții directe de capital și cvasicapital (cu o valoare cuprinsă între 500 000 EUR și 15 milioane EUR) în capitalul unor întreprinderi nou-înființate și al unor IMM-uri. Este prima intervenție a UE sub forma unor investiții directe de capital. În etapa actuală, UE efectuează astfel de investiții, în combinație cu granturi, ca parte a finanțării mixte din cadrul instrumentului-pilot Accelerator al CEI. Finanțarea maximă alocată (granturi și capitaluri proprii) poate ajunge la 17,5 milioane EUR.

Photo Credit @EC

Fondul CEI este menit să acopere un deficit de finanțare critic cu care se confruntă întreprinderile inovatoare atunci când tehnologiile lor trec de la nivelurile ridicate de maturitate tehnologică la etapa de comercializare. Fondul va contribui la acoperirea acestui deficit de finanțare în faza de pornire a întreprinderilor, fază în care piața capitalului de risc din UE continuă să aibă rezultate slabe în comparație cu piața mondială. Scopul său principal nu este de a maximiza randamentul investițiilor, ci de a avea un impact puternic, însoțind în creșterea lor întreprinderile care dezvoltă tehnologii revoluționare și disruptive, printr-un aport de „capital răbdător”.

Fondul urmărește să sprijine egalitatea și echilibrul de gen și să contribuie în mod semnificativ la durabilitate, acordând o atenție specială sănătății, rezilienței, precum și tranziției verzi și celei digitale. Rolul său a devenit și mai important astăzi, dat fiind faptul că criza provocată de pandemia de COVID-19 a avut un impact foarte puternic asupra multor IMM-uri din UE, inclusiv asupra multor întreprinderi nou-înființate inovatoare.

Informații suplimentare
1. Consiliul European pentru Inovare – oportunități de investiții
2. Site-ul web al Consiliului European pentru Inovare
3. Comunicatul de presă din 6 ianuarie 2021  al firmei CorWave

O Europă pregătită pentru era digitală:
Comisia Europeană propune norme noi pentru platformele digitale

Comisia Europeană (CE) a propus, pe 15 decembrie 2020, o reformă ambițioasă a spațiului digital și un set cuprinzător de norme noi pentru toate tipurile de servicii digitale, printre care platformele de comunicare socială, piețele online și alte platforme online care operează în Uniunea Europeană prin Actul legislativ privind serviciile digitale și Actul legislativ privind piețele digitale.
Valorile europene se află în centrul ambelor propuneri comunitare
Noile norme vor proteja mai bine consumatorii și drepturile lor fundamentale online și vor duce la piețe digitale mai echitabile și mai deschise pentru toți. Un cadru de reglementare modern la nivelul pieței unice va stimula inovarea, creșterea economică și competitivitatea și va oferi utilizatorilor servicii online noi, mai bune și fiabile. Acesta va sprijini, de asemenea, extinderea platformelor mai mici, a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor nou-înființate, oferindu-le un acces facil la clienții de pe întreaga piață unică și reducând, în același timp, costurile de asigurare a conformității. În plus, noile norme vor interzice condițiile inechitabile impuse de platformele online care au devenit sau se preconizează că vor deveni controlorii fluxului de informație ai pieței unice. Cele două propuneri sunt elementele centrale în ceea ce privește ambiția Comisiei de a face din următorii ani deceniul digital al Europei.

Photo Credit @EC

„Cele două propuneri servesc unui singur scop: să ne asigurăm că, în calitate de utilizatori, avem acces la o gamă largă de produse și servicii online sigure și că întreprinderile care își desfășoară activitatea în Europa pot concura online în mod liber și echitabil, la fel ca și offline. Aceasta este o lume unică. Ar trebui să putem face cumpărături în condiții de siguranță și să avem încredere în știrile pe care le citim, deoarece ceea ce este ilegal offline este ilegal și online, susţine Margrethe Vestager, vicepreședinta executivă pentru O Europă pregătită pentru era digitală.

La rândul său, Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a declarat: „Numeroase platforme online au ajuns să joace un rol central în viața cetățenilor și a întreprinderilor noastre și chiar în societate și în ceea ce privește democrația în general. Prin propunerile de astăzi, organizăm spațiul nostru digital pentru următoarele decenii. Prin norme armonizate, obligații ex ante, o mai bună supraveghere, o aplicare rapidă a legii și sancțiuni disuasive, ne vom asigura că orice persoană care oferă și utilizează servicii digitale în Europa beneficiază de securitate, încredere, inovare și oportunități de afaceri.”

Actul legislativ privind serviciile digitale
Peisajul serviciilor digitale este în prezent cu mult mai diferit față de cel de acum 20 de ani, când a fost adoptată Directiva privind comerțul electronic. Intermediarii online au devenit actori cruciali în transformarea digitală. Platformele online, în special, au generat beneficii importante pentru consumatori și pentru inovare, au facilitat comerțul transfrontalier în interiorul și în afara Uniunii și au deschis noi oportunități pentru o gamă largă de întreprinderi și comercianți europeni. În același timp, acestea pot fi utilizate ca mijloc de diseminare de conținut ilegal sau de vânzare online de bunuri sau de servicii ilegale. Unii actori foarte mari au apărut ca spații cvasi-publice pentru schimbul de informații și comerțul online. Acestea au dobândit un caracter sistemic și prezintă riscuri deosebite pentru drepturile utilizatorilor, fluxurile de informație și participarea publicului.

În temeiul Actului legislativ privind serviciile digitale, se vor institui obligații juridice la nivelul UE pentru toate serviciile digitale care conectează consumatorii la bunuri, servicii sau conținut, inclusiv noi proceduri pentru eliminarea mai rapidă a conținutului ilegal, precum și o protecție cuprinzătoare a drepturilor fundamentale ale utilizatorilor online. Noul cadru va reechilibra drepturile și responsabilitățile utilizatorilor, ale platformelor intermediare și ale autorităților publice și are la bază valorile europene – printre care respectarea drepturilor omului, a libertății, a democrației, a egalității și a statului de drept. Propunerea completează Planul de acțiune pentru democrația europeană, care vizează sporirea rezilienței democrațiilor.

Concret, Actul legislativ privind serviciile digitale va introduce o serie de obligații noi, armonizate la nivelul UE pentru serviciile digitale, calibrate cu atenție în funcție de dimensiunea și impactul acestor servicii, cum ar fi:

  • norme privind eliminarea bunurilor, serviciilor sau a conținuturilor ilegale online;
  • garanții pentru utilizatorii al căror conținut a fost eliminat în mod eronat de către platforme;
  • noi obligații pentru platformele foarte mari de a lua măsuri bazate pe riscuri pentru a preveni utilizarea abuzivă a sistemelor lor;
  • măsuri ample de asigurare a transparenței, inclusiv în ceea ce privește publicitatea online și algoritmii utilizați pentru a recomanda conținuturi utilizatorilor;
  • noi competențe de examinare a modului de funcționare a platformelor, inclusiv prin facilitarea accesului cercetătorilor la datele platformelor-cheie;
  • noi norme privind trasabilitatea utilizatorilor profesionali pe piețele online, pentru a contribui la identificarea vânzătorilor de bunuri sau de servicii ilegale;
  • un proces inovator de cooperare între autoritățile publice pentru a asigura o aplicare eficace a legislației în întreaga piață unică.

Platformele care ajung la peste 10 % din populația UE (45 de milioane de utilizatori) sunt considerate a avea un caracter sistemic și pentru ele se instituie nu doar obligații specifice de a-și controla propriile riscuri, dar și o nouă structură de supraveghere. Acest nou cadru de responsabilitate va consta dintr-un consiliu de coordonatori naționali pentru servicii digitale, Comisia având competențe speciale în privinţa  supravegherii platformelor foarte mari, inclusiv posibilitatea de a le sancționa în mod direct.

Actul legislativ privind piețele digitale
Actul legislativ privind piețele digitale abordează consecințele negative al anumitor comportamente ale platformelor care acționează ca niște „controlori digitali ai fluxului de informație” pe piața unică. Acestea sunt platforme care au un impact semnificativ asupra pieței interne, care servesc drept punct de acces important utilizatorilor profesionali pentru a ajunge la clienții lor și care se bucură sau se vor bucura, în mod previzibil, de o poziție solidă și durabilă. Acest lucru le poate da puterea de a acționa ca entități private de reglementare și de a constitui blocaje între întreprinderi și consumatori. Uneori, astfel de societăți dețin controlul asupra unor ecosisteme întregi de platforme. Atunci când un controlor al fluxului de informație se angajează în practici comerciale neloiale, acesta poate împiedica sau încetini accesul la consumator al serviciilor valoroase și inovatoare ale utilizatorilor săi profesionali și ale concurenților. Printre exemplele de astfel de practici se numără utilizarea neloială a datelor de la întreprinderile care operează pe aceste platforme sau situațiile în care utilizatorii sunt blocați într-un anumit serviciu și au opțiuni limitate de trecere la un altul.

Actul legislativ privind piețele digitale se bazează pe Regulamentul privind relațiile dintre platforme și întreprinderiCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedent, pe Observatorul privind economia platformelor onlineCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedent și pe vasta experiență a CE privind asigurarea respectării legislației în materie de concurență de către piețele online. În special, acesta stabilește norme armonizate care definesc și interzic aceste practici neloiale ale controlorilor fluxului de informație și oferă un mecanism de asigurare a respectării normelor bazat pe investigații de piață. Același mecanism va garanta că obligațiile prevăzute în regulament sunt actualizate în permanență în contextul unei evoluții constante a realității digitale.

Ce cuprinde Actul legislativ privind piețele digitale

  • se aplică numai furnizorilor principali de servicii de platformă centrală care sunt cei mai predispuși la practici neloiale, cum ar fi motoarele de căutare, rețelele sociale sau serviciile de intermediere online, și care îndeplinesc criteriile legislative obiective pentru a fi desemnați drept „controlori ai fluxului de informație”;
  • stabilește praguri cantitative ca bază pentru identificarea presupușilor controlori ai fluxului de informație. Comisia va avea, de asemenea, competența de a desemna societăți drept controlori ai fluxului de informație în urma unei investigații de piață;
  • interzice o serie de practici care sunt în mod clar inechitabile, cum ar fi blocarea utilizatorilor de a dezinstala orice program informatic sau aplicație preinstalată;
  • va impune controlorilor fluxului de informație să instituie în mod proactiv anumite măsuri, cum ar fi măsuri specifice care permit programelor informatice ale părților terțe să funcționeze în mod corespunzător și să interacționeze cu serviciile lor;
  • va impune sancțiuni pentru neconformitate, care ar putea include amenzi de până la 10 % din cifra de afaceri la nivel mondial a controlorului fluxului de informație, pentru a asigura eficacitatea noilor norme. În cazul contravenienților recurenți, aceste sancțiuni pot implica, de asemenea, obligația de a lua măsuri structurale, care ar putea fi extinse la cedarea anumitor activități, în cazul în care nu este disponibilă nicio altă măsură alternativă la fel de eficace care să asigure conformitatea;
  • îi va permite Comisiei să efectueze investigații de piață specifice pentru a evalua dacă este necesar ca la aceste norme să se adauge noi practici și servicii de control al fluxului de informație, pentru a se asigura că noile norme de control al fluxului de informație țin pasul cu ritmul rapid al evoluției piețelor digitale.

Care sunt etapele următoare
Parlamentul European și statele membre vor discuta propunerile CE în cadrul procedurii legislative ordinare. În cazul în care va fi adoptat, textul final va fi direct aplicabil în întreaga Uniune Europeană.

Contextul comunitar
Actul legislativ privind serviciile digitale și Actul legislativ privind piețele digitale reprezintă răspunsul european la procesul de reflecție profundă în care Comisia, statele membre ale UE și multe alte jurisdicții s-au angajat în ultimii ani pentru a înțelege efectele pe care digitalizarea — în special platformele online — le are asupra drepturilor fundamentale, asupra concurenței și, în general, asupra societăților și economiilor noastre.

Comisia a consultat o gamă largă de părți interesate în timpul pregătirii acestui pachet legislativ. În vara anului 2020, Comisia a consultat părțile interesate pentru a sprijini în continuare activitatea de analizare și colectare de date pentru delimitarea aspectelor specifice care ar putea necesita o intervenție la nivelul UE în contextul Actului legislativ privind serviciile digitale și al noului instrument în domeniul concurenței, care au servit drept bază pentru propunerea referitoare la Actul legislativ privind piețele digitale. În urma consultărilor publice deschise în vederea pregătirii pachetului de astăzi, care s-au desfășurat în perioada iunie 2020 – septembrie 2020, s-au primit peste 3 000 de răspunsuri de la întregul spectru al economiei digitale și din întreaga lume. 

Mai multe Informații

1. Situația de fapt: Actul legislativ privind piețele digitale
2. Rezultatele consultării publice referitoare la Actul legislativ privind serviciile digitale
3. Rezultatele consultării publice privind un nou instrument în domeniul concurenței
4. Site-ul web privind procedurile antitrust
5. Planul de acțiune pentru democrația europeană
6. Orientările politice ale președintei von der Leyen
7. Broșura intitulată „Care este rolul platformelor online în viața de zi cu zi și în economie?” (How do online platforms shape our lives and businesses?)

Un cercetător român câștigă un grant de aproape 1,5 milioane de euro din partea CEC

Consiliul European pentru Cercetare (CEC) a anunțat, pe 9 decembrie 2020, câștigătorii celui mai recent concurs de granturi, „Consolidator Grant”, destinat cercetătorilor aflați la mijlocul carierei. Printre aceștia, cercetătorul român Andrei Terian-Dan, de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu (LBUS), a câștigat un grant în valoare de 1,45 milioane EUR pentru proiectul „O istorie transnațională a literaturii române (TRANSHIROL)”.



Finanțarea face parte din actualul program de cercetare și inovare al UE, Orizont 2020, în valoare totală de 655 de milioane de euro. Cu acest sprijin, noii beneficiari de granturi vor putea să își consolideze echipele și să aibă un impact considerabil.

Cu această ocazie, comisarul europeană pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel, a declarat: Felicitări tuturor laureaților grantului „Consolidator” al CEC din acest an — toți selectați exclusiv pe criterii de excelență. Deși încă mai sunt progrese de făcut la nivel mondial în vederea obținerii echilibrului de gen, sunt încântată să constat că există o tendință ascendentă în rândul femeilor care candidează pentru această schemă a CEC. De asemenea, putem observa că, în cadrul acestui concurs CEC, procentul de femei candidate care au reușit să obțină finanțare este cel mai mare procent atins vreodată — mai mare decât cel al candidaților de sex masculin.

Profesorul Jean-Pierre Bourguignon, președintele CEC, a declarat: Finanțarea nu numai că le permite minților strălucite din întreaga Europă să își urmeze ideile cele mai ambițioase într-o etapă critică a carierei lor, ci contribuie și la formarea celei mai tinere generații de cercetători în calitatea lor de membri ai echipelor CEC. Pentru a se pregăti pentru provocările viitoare, Europa trebuie să mențină viziunea de a investi în cercetarea de frontieră, care și-a dovedit de fiecare dată valoarea adăugată crucială. De aceea, atât de mulți contează pe faptul că liderii Europei vor acorda pilonului „excelență științifică” al programului Orizont Europa resursele esențiale pentru consolidarea Europei în ansamblu.

O istorie transnațională a literaturii române
Ipoteza de lucru a proiectului TRANSHIROL — și unul dintre elementele sale inovatoare — este aceea că o literatură „națională” nu ar trebui considerată în primul rând un sistem, ci mai degrabă o rețea definită de comunitățile transnaționale în care este integrată. Andrei Terian-Dan și echipa sa și-au propus să documenteze istoria de cinci secole a literaturii române și creșterea progresivă globală a rețelei acesteia. Istoria transnațională a literaturii române care rezultă din acest demers încearcă să devină, în cele din urmă, o istorie a literaturii mondiale scrisă dintr-o perspectivă românească.

Proiectul va reuni nu numai un set de orientări de ultimă generație în materie de studii literare și în domeniul mai larg al teoriei culturii, ci și o serie de aspecte interdisciplinare, de la sociologie și imagologie și până la studii digitale și cantitative. Fiind expert în literatura română, pe parcursul carierei sale, profesorul Terian-Dan a fost cercetător invitat în Regatul Unit, Spania și Slovenia și își desfășoară în prezent activitatea la universitatea pe care a absolvit-o, și anume Universitatea Lucian Blaga din Sibiu.

Cercetătoarele câștigă teren
37 % dintre granturi au fost acordate cercetătoarelor, cea mai mare proporție de la începutul schemei „Consolidator Grant”. Per ansamblu, rata de succes în rândul femeilor a fost de 14,5 %, iar în rândul bărbaților, de 12,6 %. De asemenea, au existat modificări ale ratelor de succes în privința a două dintre cele trei domenii în care sunt împărțite proiectele în scopul evaluării. În domeniul științelor fizice și al ingineriei, rata de succes în rândul femeilor a depășit-o pe cea din rândul bărbaților: 16,9 % pentru femei, comparativ cu 12 % pentru bărbați. În domeniul științelor vieții, femeile au câștigat 15 %, iar bărbații au câștigat 12,9 % din granturi.

Proiecte de cercetare în 23 de țări
Beneficiarii granturilor își vor desfășura proiectele în cadrul unor universități, centre de cercetare și companii din 23 de țări din întreaga Europă, în principal din Germania (cu 50 de granturi), Regatul Unit (50), Franța (34) și Țările de Jos (29). Pentru prima dată, un proiect care se va desfășura în Ucraina, o țară „asociată” la programul Orizont 2020, va fi finanțat, de asemenea, printr-un grant de tip „Consolidator”.

Aproape 40 de naționalități diferite
În cadrul acestei cereri de propuneri, cercetători de 39 de naționalități au primit granturi „Consolidator”: cei mai numeroși au fost italieni (47 de granturi), germani (45), francezi (27) și britanici (24).

Ce urmăresc cercetătorii să descopere?
Proiectele de cercetare propuse de noii beneficiari de granturi acoperă o gamă largă de subiecte din domeniul științelor fizice și inginerești, al științelor vieții, precum și al științelor sociale și umaniste.

Rezultatele detaliate
În 2020, CEC a primit 2.506 propuneri de cercetare pentru granturi „Consolidator”, dintre care vor fi finanțate aproximativ 13 %.

Se preconizează că această nouă rundă de subvenții va crea peste 2.000 de locuri de muncă pentru bursieri postdoctorali, doctoranzi și alte categorii de personal care fac parte din echipele de cercetare ale beneficiarilor de granturi.

Lista cercetătorilor selectați pentru finanțare:

În ciuda faptului că debutul procesului de evaluare a cererilor de finanțare prin granturi „Consolidator” ale CEC a coincis cu primul val al pandemiei de COVID-19, selecția a fost finalizată la timp și exclusiv online și a inclus interviuri la distanță cu peste 850 de cercetători.

Contextul comunitar
Granturile de tip „Consolidator” ale CEC se acordă cercetătorilor care dau dovadă de excelență, de orice naționalitate și vârstă, cu o experiență de cel puțin șapte până la doisprezece ani de după încheierea doctoratului și cu un bilanț științific foarte promițător. Cercetarea trebuie efectuată într-o organizație de cercetare publică sau privată situată într-unul dintre statele membre ale UE sau în una dintre țările „asociate”. Finanțarea – de până la 2 milioane de euro per grant, plus, în unele cazuri, o sumă suplimentară de 1 milion de euro pentru costuri de înființare — se oferă pentru o perioadă de până la cinci ani și acoperă în principal angajarea de cercetători și alți membri ai personalului cu scopul de a consolida echipele beneficiarilor de granturi.

Mai multe informații
1. Website-ul CEC
2. Orizont 2020

Un nou instrument de finanțare al UE, în valoare de până la 150 de milioane de euro, pentru sprijinirea companiilor europene din domeniul inteligenței artificiale

Recent, la Summitul Web de la Lisabona, Banca Europeană de Investiții (BEI) și Fondul European de Investiții  (FEI) au lansat un nou instrument de finanțare, sub forma unui mecanism de coinvestiții în valoare de până la 150 de milioane de euro, pentru a sprijini companiile din domeniul inteligenței artificiale din întreaga Europă.

Inițiativa, care face parte din sprijinul global pe care UE îl acordă ecosistemului european de excelență și încredere în IA  și din Strategia digitală europeană a Comisiei, va viza în principal companii aflate într-un stadiu incipient sau în creștere, investind în dezvoltarea de aplicații IA și tehnologii revoluționare care completează în mod direct IA, cum ar fi tehnologia blockchain, internetul obiectelor și robotica.

Aceasta completează și se bazează pe expertiza BEI și FEI în sectorul respectiv, dezvoltată prin intermediul actualului proiect-pilot privind inteligența artificială/tehnologia blockchain în valoare de 100 de milioane EUR din cadrul InnovFin pentru capitaluri proprii și al finanțării directe de către BEI pentru companiile din domeniul IA prin intermediul instrumentului său de tip venture debt.

Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a declarat: „Europa are tot ceea ce este necesar pentru a deveni un centru al dezvoltării de tehnologii de vârf în domeniul inteligenței artificiale. Dispunem de talente și de o multitudine de date industriale — ambele elemente ne vor oferi un avantaj comparativ important în IA, dacă le utilizăm cu înțelepciune. Suntem în curs de elaborare a unui cadru pentru a ne valorifica punctele forte și a consolida încrederea — inclusiv prin norme clare și previzibile. Mecanismul de coinvestiții anunțat astăzi va sprijini în continuare companiile, astfel încât acestea să se poată dezvolta în UE datorită conceperii și implementării de inteligență artificială fiabilă.”

Prin colaborarea cu investitori privați, Banca Europeană de Investiții preconizează că va sprijini aproximativ 20-30 de întreprinderi mici și mijlocii. Noile fonduri vor fi disponibile în UE și în țările asociate la programul Orizont 2020 și se preconizează că vor fi utilizate în următorii patru ani. Informații suplimentare privind mecanismul de coinvestiții pot fi găsite în acest comunicat de presă al BEI.


Comisia adoptă Planul de acțiune privind proprietatea intelectuală pentru a consolida reziliența și redresarea economică a UE

Comisia a publicat, pe 25 noiembrie, un nou plan de acțiune privind proprietatea intelectuală, pentru a ajuta întreprinderile, în special întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), să profite la maximum de invențiile și de creațiile lor și pentru a asigura faptul că acestea pot aduce beneficii economiei și societății noastre.

Proprietatea intelectuală este un factor determinant esențial pentru creșterea economică, deoarece ajută întreprinderile să își valorifice activele necorporale. Planul de acțiune urmărește să permită industriei creative și inovatoare din Europa să rămână un lider mondial și, de asemenea, urmărește să accelereze dubla tranziție verde și digitală a Europei. În special, planul de acțiune stabilește pașii esențiali pentru a îmbunătăți protecția proprietății intelectuale, pentru a spori gradul de utilizare a proprietății intelectuale de către IMM-uri, pentru a facilita partajarea proprietății intelectuale în vederea sporirii gradului de adoptare a tehnologiilor în cadrul industriei, pentru a combate contrafacerea și a îmbunătăți asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală, precum și pentru a promova condiții de concurență echitabile la nivel mondial. De asemenea, criza provocată de coronavirus a evidențiat anumite tipuri de dependență de inovare și de tehnologii; prin urmare, planul de acțiune abordează aceste provocări, asigurând în același timp faptul că proprietatea intelectuală critică poate fi pusă la dispoziție în momente de criză.

Activele necorporale, precum mărcile, desenele și modelele industriale, brevetele și datele, sunt din ce în ce mai importante în economia bazată pe cunoaștere din ziua de astăzi. Sectoarele industriale care utilizează intensiv proprietatea intelectuală reprezintă 45 % din totalul PIB-ului și 93 % din totalul exporturilor UE, iar valoarea adăugată a proprietății intelectuale este în creștere în majoritatea ecosistemelor industriale europene. La nivel mondial, cererile de protejare a proprietății intelectuale sunt în creștere, deoarece activele necorporale joacă un rol din ce în ce mai important în cursa mondială pentru poziția de lider tehnologic. Planul de acțiune se bazează pe punctele forte ale cadrului european privind proprietatea intelectuală, pentru a asigura faptul că sprijină redresarea și reziliența noastră economică în domenii esențiale ale economiei.

Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a declarat: „Europa găzduiește unele dintre inovațiile de prim rang din lume, însă întreprinderile nu sunt încă pe deplin capabile să își protejeze invențiile și să își valorifice proprietatea intelectuală. Astăzi, propunem revizuirea sistemului nostru de proprietate intelectuală pentru a consolida capacitatea Europei de a dezvolta tehnologii de nouă generație și de a reflecta progresele în domeniul datelor și al inteligenței artificiale, pentru a permite întreprinderilor să își pună rapid în comun cunoștințele în momente de criză și pentru a sprijini Europa pe calea sa către redresarea economică și către tranziția verde.”

Planul de acțiune publicat anunță măsuri în 5 domenii esențiale:

  • Îmbunătățirea protecției proprietății intelectuale

Planul de acțiune propune modernizarea unei serii de instrumente existente privind proprietatea intelectuală și adaptarea lor la era digitală, inclusiv îmbunătățirea certificatelor suplimentare de protecție (CSP) pentru produsele medicinale și de protecție a plantelor brevetate și modernizarea protecției desenelor și modelelor industriale în UE. El urmărește să consolideze protecția indicațiilor geografice agricole, analizând și fezabilitatea unui sistem de protecție a indicațiilor geografice pentru produsele neagricole la nivelul UE. De asemenea, Comisia lansează un dialog la nivel de industrie pentru a aborda impactul noilor tehnologii (cum ar fi inteligența artificială și blockchain) asupra sistemului de proprietate intelectuală. Pentru a asigura faptul că întreprinderile au acces la instrumente de protecție rapide, eficace și accesibile ca preț și pentru a reduce fragmentarea și complexitatea care persistă în sistemul actual, planul de acțiune invită statele membre să introducă rapid sistemul de brevete unitare în vederea creării unui ghișeu unic pentru protecția brevetelor și pentru asigurarea respectării acestora în UE.

  • Stimularea adoptării proprietății intelectuale de către întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri)

Deseori, inovatorii și creatorii europeni, în special IMM-urile, nu sunt conștienți de beneficiile integrării proprietății intelectuale în strategia lor de afaceri. De exemplu, numai 9 % din IMM-uri depun cereri de protejare a proprietății intelectuale. Pentru a ajuta întreprinderile mai mici să își valorifice activele necorporale, Comisia propune măsuri de îmbunătățire a informării și consilierii. Aceasta va ajuta IMM-urile afectate de criza provocată de coronavirus să își gestioneze mai bine și să își valorifice portofoliile de proprietate intelectuală, printr-o nouă schemă de asistență financiară cu un buget de 20 de milioane EUR, furnizate din fondurile EUIPO pentru primul an. De asemenea, Comisia va pune la dispoziția tuturor participanților la programele de cercetare și inovare finanțate de UE consiliere și asistență privind proprietatea intelectuală și va colabora cu toate părțile interesate pentru a îmbunătăți valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală în întreaga comunitate a cercetării și inovării. În plus, Comisia ia măsuri pentru a facilita utilizarea proprietății intelectuale ca mijloc de stimulare a accesului la finanțare.

  • Facilitarea partajării proprietății intelectuale

Planul de acțiune urmărește să protejeze activele necorporale, dar și să îmbunătățească accesul la activele necorporale esențiale de care depind economia și societatea noastră. Recunoscând rolul important pe care îl poate juca sistemul de proprietate intelectuală în abordarea situațiilor de urgență din domeniul sănătății, precum actuala pandemie de coronavirus, Comisia propune măsuri de facilitare a partajării proprietății intelectuale critice în momente de criză, asigurând în același timp randamentul investițiilor. De asemenea, Comisia va lucra la o infrastructură îmbunătățită pentru drepturile de autor și va lua măsuri pentru o mai bună mobilizare a datelor protejate de proprietatea intelectuală. În plus, ea va propune modalități de ameliorare a transparenței și a previzibilității în ceea ce privește acordarea licențelor pentru brevetele esențiale pentru standarde (BES-uri), deoarece acestea sunt elemente importante pentru transformarea digitală a industriei europene, precum introducerea autovehiculelor conectate și a altor produse conectate la internetul obiectelor.

  • Combaterea contrafacerii și îmbunătățirea aplicării drepturilor de proprietate intelectuală

Importul de mărfuri contrafăcute și piratate se ridică la 6,8 % din PIB-ul UE. Comisia va îmbunătăți aplicarea eficace și echilibrată a drepturilor de proprietate intelectuală. De exemplu, în completarea viitorului pachet legislativ privind serviciile digitale, Comisia va crea un set de instrumente ale UE pentru combaterea contrafacerilor, în vederea promovării și a facilitării unei cooperări eficace între titularii drepturilor de proprietate intelectuală, intermediari (cum ar fi piețele online) și autoritățile de aplicare a legii, precum și în vederea integrării celor mai bune practici și a utilizării de instrumente adecvate și de noi tehnologii. 

  • Promovarea unor condiții de concurență echitabile la nivel mondial

Deși sectoarele industriale care utilizează intensiv drepturile de proprietate intelectuală reprezintă 93 % din exporturile de mărfuri ale UE, întreprinderile noastre se confruntă în continuare cu provocări majore atunci când își desfășoară activitatea în țări terțe. Pentru a aborda aceste provocări, Comisia își propune să consolideze poziția UE ca entitate care stabilește standarde la nivel mondial în domeniul proprietății intelectuale. De asemenea, ea va intensifica răspunsul UE la practicile neloiale ale actorilor din țări terțe, precum spionajul industrial sau încercările de a deturna drepturile de proprietate intelectuală în contextul cooperării în domeniul cercetării și dezvoltării.

Contextul comunitar
Noua strategie industrială a UE, adoptată pe 10 martie 2020, a recunoscut necesitatea ca politica UE în domeniul proprietății intelectuale să contribuie la susținerea și la consolidarea suveranității tehnologice a Europei, precum și la promovarea unor condiții de concurență echitabile la nivel mondial, și a anunțat adoptarea planului de acțiune. La data de 10 noiembrie, Consiliul de Miniștri a invitat Comisia să prezinte propuneri pentru viitoarea politică a UE în domeniul proprietății intelectuale.

Activele necorporale, precum cercetarea și dezvoltarea, invențiile, creațiile artistice și culturale, mărcile, software-ul, know-how-ul, datele și procesele comerciale, reprezintă pietrele de temelie ale economiei bazate pe cunoaștere de astăzi. În ultimele două decenii, volumul investițiilor anuale în „activele de proprietate intelectuală” a crescut cu 87 % în UE, în timp ce volumul investițiilor în active corporale (nerezidențiale) a crescut cu numai 30 %. De asemenea, investițiile în active necorporale au fost afectate într-o măsură semnificativ mai mică de criza economică anterioară (care a început în 2008).

Sectoarele industriale care utilizează intensiv proprietatea intelectuală joacă un rol esențial în economia UE și oferă societății locuri de muncă durabile și de calitate. În prezent, sectoarele industriale care utilizează intensiv drepturile de proprietate intelectuală reprezintă aproape 45 % din PIB-ul Europei și contribuie în mod direct la crearea a aproximativ 30 % din totalul locurilor de muncă. Multe dintre ecosistemele europene nu pot prospera fără o protecție eficace a proprietății intelectuale și fără instrumente eficace de comercializare a activelor necorporale.

Informații suplimentare 
01. Întrebări și răspunsuri
02. Fișă informativă referitoare la Planul de acțiune privind proprietatea intelectuală
03. Planul de acțiune privind proprietatea intelectuală „Valorificarea la maximum a potențialului inovator al UE – un plan de acțiune privind proprietatea intelectuală care să sprijine redresarea și reziliența UE”
04.
Raport de evaluare a legislației privind certificatele suplimentare de protecție
05. Studiu de ansamblu privind brevetele potențial esențiale care au fost prezentate ETSI
06. Raport de evaluare privind Observatorul Încălcărilor Drepturilor de Proprietate Intelectuală
07. Studiu-pilot referitor la evaluarea caracterului esențial al brevetelor esențiale pentru standarde (BES-uri)
08. Studiu privind tendințele și evoluțiile din domeniul inteligenței artificiale
09. Raport de studiu privind fezabilitatea și analiza „Inițiativei de acordare a licențelor de impact” pentru accesul la tehnologie în timpul unei crize sanitare
10. Evaluări inițiale ale impactului referitoare la legislația privind desenele și modelele industriale
11. Evaluare inițială a impactului referitoare la protecția indicațiilor geografice pentru produsele neagricole

CE propune măsuri de stimulare a schimbului de date și de sprijinire a spațiilor europene ale datelor

Pentru a exploata mai bine potențialul datelor aflate în continuă creștere în contextul unui cadru european de încredere, Comisia  Europeană a propus, pe 25 noiembrie 2020, noi norme privind guvernanța datelor. Regulamentul va facilita schimbul de date în întreaga UE și între sectoare pentru a crea bunăstare pentru societate, pentru a spori controlul și încrederea, atât pentru cetățeni, cât și pentru întreprinderi, în ceea ce privește datele lor, precum și pentru a pune la dispoziție un model european alternativ pentru practica în materie de tratare a datelor utilizată de principalele platforme tehnologice.

Volumul de date generate de organismele publice, de întreprinderi și de cetățeni este în continuă expansiune. Se așteaptă ca acesta să crească de cinci ori între 2018 și 2025. Aceste noi norme vor permite valorificarea datelor și vor deschide calea pentru spații europene sectoriale ale datelor, în beneficiul societății, al cetățenilor și al întreprinderilor. În strategia privind datele adoptată de Comisie în luna februarie din 2020, au fost propuse nouă astfel de spații ale datelor în domenii diferite, de la industrie la energie și de la sănătate la Pactul verde european. Acestea vor contribui, de exemplu, la tranziția verde, prin îmbunătățirea gestionării consumului de energie, vor transforma medicina personalizată în realitate și vor facilita accesul la serviciile publice.

Margrethe Vestager, vicepreședintă executivă și comisar responsabil cu o Europă pregătită pentru era digitală, a declarat: „Nu sunteți obligați să puneți la dispoziție toate datele, dar dacă faceți acest lucru, iar datele respective sunt sensibile, ar trebui să puteți proceda într-un mod care să asigure faptul că datele sunt protejate și inspiră încredere. Dorim să le oferim întreprinderilor și cetățenilor instrumentele care să le permită să mențină controlul asupra datelor și să consolideze încrederea în faptul că datele sunt tratate conform valorilor europene și drepturilor fundamentale.”

Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a declarat: „Definim astăzi o abordare cu adevărat europeană în ceea ce privește schimbul de date. Noul nostru regulament va permite asigurarea încrederii în date și va facilita circulația acestora între sectoare și între statele membre, punându-i la cârma acestui proces chiar pe cei care generează datele. Dat fiind rolul tot mai important pe care îl joacă datele industriale în economia noastră, Europa are nevoie de o piață unică a datelor care să fie deschisă, dar suverană. Însoțit de investițiile și de infrastructurile-cheie adecvate, acest regulament va ajuta Europa să devină continentul numărul unu în lume în materie de date.”

Regulamentul, care dă curs planurilor anunțate în strategia privind datele, va pune bazele unui nou mod european de guvernanță a datelor, care să fie în concordanță cu valorile și principiile UE, precum protecția datelor cu caracter personal (RGPD), protecția consumatorilor și normele în materie de concurență. Acesta oferă un model alternativ pentru practicile de tratare a datelor utilizate de platformele tehnologice mari, care pot dobândi multă putere pe piață datorită modelelor lor de afaceri, care presupun controlul unor volume mari de date. Noua abordare propune un model bazat pe neutralitatea și transparența intermediarilor de date, care organizează schimburile de date sau punerea în comun a datelor, în vederea consolidării încrederii. Pentru a se asigura această neutralitate, intermediarii care facilitează schimbul de date nu pot utiliza datele pe cont propriu (de exemplu, prin vânzarea datelor către o altă întreprindere sau utilizarea acestora pentru a dezvolta produse proprii bazate pe datele respective) și vor trebui să respecte cerințe stricte.

Regulamentul include:

  • o serie de măsuri de consolidare a încrederii în schimburile de date, întrucât lipsa încrederii constituie în prezent un obstacol major și generează costuri ridicate;
  • crearea unor noi norme la nivelul UE în materie de neutralitate, care să le permită noilor intermediari de date să funcționeze ca organizatori demni de încredere ai schimburilor de date.
  • măsuri de facilitare a reutilizării anumitor date deținute de sectorul public; de exemplu, reutilizarea datelor privind sănătatea ar putea sprijini cercetarea în vederea găsirii unor tratamente pentru bolile rare sau bolile cronice;
  • mijloacele necesare pentru a le oferi europenilor controlul asupra utilizării datelor pe care le generează, prin introducerea unor modalități mai ușoare și mai sigure prin care întreprinderile și persoanele fizice să își poată pune la dispoziție datele în mod voluntar, pentru binele public, în condiții clare.

Contextul comunitar
Propunerea prezentată este primul rezultat al strategiei europene privind datele, care vizează valorificarea potențialului economic și social al datelor și al tehnologiilor precum inteligența artificială, respectând în același timp normele și valorile UE (de exemplu, în domeniul protecției datelor și al respectării drepturilor de proprietate intelectuală și a secretelor comerciale). Strategia se va baza pe dimensiunea pieței unice, ca spațiu în care datele pot circula în interiorul UE și în toate sectoarele conform unor norme clare, practice și echitabile în materie de acces și de reutilizare. Propunerea de astăzi sprijină, totodată, schimbul de date mai extins, la nivel internațional, în condiții care să asigure respectarea intereselor publice europene și a intereselor legitime ale furnizorilor de date.

Se preconizează că în 2021 vor urma mai multe propuneri dedicate spațiilor datelor, completate de un act privind datele care să încurajeze schimbul de date între întreprinderi, precum și între întreprinderi și guverne.

Informații suplimentare
1. Întrebări și răspunsuri
2. Fișă informativă
3. Strategia privind datele din 19 februarie 2020