VIDEO Conferința eLEARNING 2021: Sorin ION, Secretar de Stat | Ministerul Educației: Ne propunem ca 100.000 de cadre didactice să fie formate pe competențe de pedagogie digitală, prin PNRR.

Sorin ION, Secretar de stat învăţământ preuniversitar – MINISTERUL EDUCAŢIEI @ eLEARNING CONFERENCE 2021 (Edu Tech – Formare – Recalificare – Transformare Digitală), organizată de DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL, Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTV.ro pe 23 aprilie 2021, de Ziua Internațională a Cărții, a Drepturilor de Autor și de Ziua Bibliotecarului din România.

Le transmit “La mulți ani” bibliotecarilor astăzi, pe 23 aprilie, de Ziua Bibliotecarului, cu toate că au avut un an foarte dificil, bibliotecile școlare fiind închise în mod oficial.

Pentru a face un bilanț al educației online prin platforme dedicate, la un an de pandemie, am putea să comparăm cumva ultimul an cu perioada de pregătire a acestei conferințe, cu mesaje de genul “deschideți camera”, deschideți microfonul”, “vedeți că nu v-ați conectat”. 

Cam așa a funcționat învățământul românesc de la debutul pandemiei, în martie 2020. Înmulțiți această perioadă de pregătire cu o 100.000 și ceva de clase de elevi care s-au conectat zilnic la învățământul online și veți avea o imagine plastică a ceea ce s-a întâmplat. Începând cu martie 2020, fiecare profesor s-a trezit că trece de la sistemul clasic într-unul exclusiv online, lucru care nu a fost ușor.

Sondajul Ministerului din 2020: aproape 40% din școli nu foloseau o platformă digitală de învățare

Ministerul Educației a făcut un sondaj în peste 4.000 de școli din România în luna august a anului 2020 și a rezultat că aproape 40% din școli nu foloseau o platformă digitală de învățare. La acest moment, lucrurile stau mai bine, nu cred că mai există școli care nu utilizează o asemenea platformă. Din acest punct de vedere, este un progres.

Dacă analizăm calitatea învățământului românesc în perioada pandemiei, aici părerile sunt împărțite, de la tragedie națională la păreri mai rezonabile. Aduc în discuție un argument încurajator, respectiv simulările naționale, o metodă de măsurare a calității, care nu este perfectă.

În urma analizei rezultatelor acestor simulări, am constatat că lucrurile nu stau atât de tragic, așa cum le prezintă unii. Cu alte cuvinte, învățământul online a funcționat într-un sistem care nu a fost pregătit, trebuie să recunoaștem. Analiza a scos în evidență anumite puncte slabe ale învățământului românesc în ceea ce privește evaluarea și autoevaluarea profesorilor din punct de vedere al competențelor digitale.

În martie 2020, aproape toți profesorii din România aveau o hârtie pe care scria că respectivul deține competențe digitale. A fost clar că între hârtia respectivă și folosirea efectivă a competențelor digitale dobândite distanța este destul de mare și ne-am trezit cumva, ca într-un duș rece, că nu tot ce scrie pe hârtia respectivă înseamnă că știm să facem și în realitate.

În ultimii ani, în învățământul românesc s-a manifestat o adevărată dosariadă, o goană după dobândirea de hârtii care să ateste că posesorii acestora dețin competențe într-un domeniu sau altul. Practic, oamenii n-au făcut decât să se adapteze la mediu.

Trăgând linie, în prezent stăm mult mai bine. Școlile au intrat într-o rutină a utilizării platformelor online. Ministerul Educației nu a impus utilizarea unei anumite platforme. Cele existente funcționează și nu funcționează rău.

Din păcate, există în țară zone izolate tehnologic. Chiar dacă școala respectivă își propune să utilizeze o tehnologie, aceasta nu are acces la internet.

Photo: Sorin ION, Secretar de stat | Învăţământ preuniversitar | MINISTERUL EDUCAŢIEI

Prin digitalizarea eucaţiei NU înțelegem doar numărarea tabletelor distribuite elevilor

De-a lungul ultimului an, percepția opiniei publice a fost că prin digitalizare înțelegem numărarea tabletelor distribuite elevilor. Da, este un scop important asigurarea unui dispozitiv de conectare la internet și la o platformă de învățământ online. Totuși, învățământul clasic trebuie completat cu învățământul online, nu să facem un scop în sine transformarea învățământului clasic în unul online. Este un concept periculos să ne gândim la transformarea învățământului clasic într-unul online, să-i punem elevului ochelari VR și tot procesul de educației să aibă loc online.

Legat de suma de 780 milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), direcțiile de acțiune ale Ministerului Educației vizează segmentarea în trei categorii: actualizarea cadrului legislativ național, program de formare competențe digitale pentru profesori și program de dotare a școlilor, a profesorilor și a elevilor cu echipamente IT.

Pentru ultima direcție, Ministerul Educației a făcut o serie de pași, cum ar fi distribuirea de tablete.

În privința actualizării cadrului legislativ național, ne gândim la ce înseamnă evaluarea activităților derulate în mediul online, apoi reglementări cadru la nivel național de evaluare performanțelor elevilor. Este nevoie de un cadru legislativ pentru a asigura anumite standarde de echipare a școlilor cu echipamente tehnologice și resurse pentru scopul educațional online.

Dacă discutăm despre formarea profesorilor, Ministerul Educației și-a propus ca 100.000 de cadre didactice să fie formate pe competențe de pedagogie digitală, un obiectiv ambițios, pe care urmărim să-l atingem pe parcursul derulării PNRR.

În mod normal, ar trebui să urmărim ca toți profesorii, circa 200.000 în sistemul preuniversitar, să treacă prin acest program. Totuși, o bună parte dintre ei sunt deja formați, prin proiectul CRED, circa 55.000, și până la 80.000 sunt formați pe alte proiecte.

Pandemia a avut și părți bune, ne-a învățat lucruri bune, cum ar fi conceptul de școală virtuală, pentru elevii care nu pot să ajungă fizic la cursuri din motive neimputabile lor.

Strategia privind digitalizarea educației din România

Un ultim subiect pe care vreau să-l abordez se referă la strategia privind digitalizarea educației din România. Aceasta nu a fost abandonată, dar nu am făcut pași vizibili după consultarea publică dintr-un motiv foarte simplu: strategia trebuie să se lege de ceea ce putem obține prin PNRR, trebuie compatibilizată și cu proiectul “România educată” și la final să avem un document unic, nu să avem mai multe documente, care să creeze confuzie sau dublarea unor acțiuni.