Page 12 - ePaper
P. 12
11
Trebuie, de asemenea, să aplicăm și să asigurăm cu fermitate respectarea noilor
noastre norme europene comune de sancționare a traficanților de persoane.
Infractorii care exploatează suferința și nevoile persoanelor aflate în situații dificile
sau care fac obiectul persecuțiilor trebuie să știe că Europa este vigilentă și îi va
deferi justiției de fiecare dată.
9. Un actor mai puternic pe plan mondial
În materie de politică externă, avem nevoie de o Europă mai puternică. Criza din
Ucraina și situația îngrijorătoare din Orientul Mijlociu arată cât de important este ca
Europa să fie unită pe plan extern. Mai sunt încă multe de făcut în acest sens.
În opinia mea, nu putem fi mulțumiți de modul în care funcționează în prezent politica
noastră externă comună. Trebuie să instituim mecanisme mai bune pentru a anticipa
din timp evenimentele și pentru a identifica rapid răspunsuri comune. Trebuie să fim
mai eficace în reunirea instrumentelor de acțiune externă ale Europei. Politica
noastră comercială, ajutorul pentru dezvoltare, participarea noastră în cadrul
instituțiilor financiare internaționale și politica noastră de vecinătate trebuie combinate
și activate conform unei logici unice.
Viitorul Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate a
Europei va trebui să fie un actor puternic și cu experiență care să combine
instrumentele naționale și europene, precum și toate instrumentele de care dispune
Comisia, într-un mod mai eficace decât în trecut. Acesta trebuie să acționeze
împreună cu comisarul european pentru comerț, cu cel pentru dezvoltare și ajutor
umanitar, precum și cu cel pentru politica de vecinătate. În acest sens, va fi necesar
ca Înaltul Reprezentant să joace un rol mai pregnant în cadrul colegiului comisarilor.
Pentru ca acest lucru să fie posibil, intenționez să încredințez altor comisari
responsabili de relațiile externe funcția de adjunct al Înaltului Reprezentant, atât în
cadrul colegiului, cât și pe scena internațională.
Consider, de asemenea, că trebuie să depunem eforturi pentru ca Europa să fie mai
puternică în materie de securitate și de apărare. Într-adevăr, Europa este în
principal o „putere necoercitivă”, dar chiar și cele mai capabile puteri „necoercitive”
nu vor putea face față pe termen lung fără cel puțin câteva capacități de apărare
integrate. Tratatul de la Lisabona prevede posibilitatea ca statele membre care
doresc acest lucru să își regrupeze capacitățile de apărare sub forma unei cooperări
structurate permanente. Aceasta înseamnă că statele membre care doresc se pot
implica în misiuni comune ale UE în zonele de criză, dacă este necesar, lucru care ar
fi fost necesar încă de la început în Mali sau în Sudanul de Sud. Statele membre ar
trebui, de asemenea, să creeze mai multe sinergii în ceea ce privește achizițiile
publice în materie de apărare. În perioade în care resursele sunt limitate, se impune
ca ambițiile noastre să dispună de resurse pe măsură, pentru a evita duplicarea
programelor. În prezent, peste 80 % din investițiile în echipamente de apărare din UE
sunt în continuare efectuate la nivel național. Consolidarea cooperării în ceea ce
privește achizițiile publice în domeniul apărării este, prin urmare, o prioritate, chiar și
numai din motive bugetare.
În ceea ce privește extinderea, recunosc din toată inima că acest subiect a
reprezentat un succes istoric, care a adus pace și stabilitate pe continentul nostru.
Trebuie, de asemenea, să aplicăm și să asigurăm cu fermitate respectarea noilor
noastre norme europene comune de sancționare a traficanților de persoane.
Infractorii care exploatează suferința și nevoile persoanelor aflate în situații dificile
sau care fac obiectul persecuțiilor trebuie să știe că Europa este vigilentă și îi va
deferi justiției de fiecare dată.
9. Un actor mai puternic pe plan mondial
În materie de politică externă, avem nevoie de o Europă mai puternică. Criza din
Ucraina și situația îngrijorătoare din Orientul Mijlociu arată cât de important este ca
Europa să fie unită pe plan extern. Mai sunt încă multe de făcut în acest sens.
În opinia mea, nu putem fi mulțumiți de modul în care funcționează în prezent politica
noastră externă comună. Trebuie să instituim mecanisme mai bune pentru a anticipa
din timp evenimentele și pentru a identifica rapid răspunsuri comune. Trebuie să fim
mai eficace în reunirea instrumentelor de acțiune externă ale Europei. Politica
noastră comercială, ajutorul pentru dezvoltare, participarea noastră în cadrul
instituțiilor financiare internaționale și politica noastră de vecinătate trebuie combinate
și activate conform unei logici unice.
Viitorul Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate a
Europei va trebui să fie un actor puternic și cu experiență care să combine
instrumentele naționale și europene, precum și toate instrumentele de care dispune
Comisia, într-un mod mai eficace decât în trecut. Acesta trebuie să acționeze
împreună cu comisarul european pentru comerț, cu cel pentru dezvoltare și ajutor
umanitar, precum și cu cel pentru politica de vecinătate. În acest sens, va fi necesar
ca Înaltul Reprezentant să joace un rol mai pregnant în cadrul colegiului comisarilor.
Pentru ca acest lucru să fie posibil, intenționez să încredințez altor comisari
responsabili de relațiile externe funcția de adjunct al Înaltului Reprezentant, atât în
cadrul colegiului, cât și pe scena internațională.
Consider, de asemenea, că trebuie să depunem eforturi pentru ca Europa să fie mai
puternică în materie de securitate și de apărare. Într-adevăr, Europa este în
principal o „putere necoercitivă”, dar chiar și cele mai capabile puteri „necoercitive”
nu vor putea face față pe termen lung fără cel puțin câteva capacități de apărare
integrate. Tratatul de la Lisabona prevede posibilitatea ca statele membre care
doresc acest lucru să își regrupeze capacitățile de apărare sub forma unei cooperări
structurate permanente. Aceasta înseamnă că statele membre care doresc se pot
implica în misiuni comune ale UE în zonele de criză, dacă este necesar, lucru care ar
fi fost necesar încă de la început în Mali sau în Sudanul de Sud. Statele membre ar
trebui, de asemenea, să creeze mai multe sinergii în ceea ce privește achizițiile
publice în materie de apărare. În perioade în care resursele sunt limitate, se impune
ca ambițiile noastre să dispună de resurse pe măsură, pentru a evita duplicarea
programelor. În prezent, peste 80 % din investițiile în echipamente de apărare din UE
sunt în continuare efectuate la nivel național. Consolidarea cooperării în ceea ce
privește achizițiile publice în domeniul apărării este, prin urmare, o prioritate, chiar și
numai din motive bugetare.
În ceea ce privește extinderea, recunosc din toată inima că acest subiect a
reprezentat un succes istoric, care a adus pace și stabilitate pe continentul nostru.