Page 7 - Revista 130

Dosar | Conferinţa TechInvest 2015

declanșează procedura de dezechilibru excesiv cu recomandări și un
plan de corectare, cu o monitorizare stransă din partea Comisie .

În esenţă, planul de investiţii urmăreşte relansarea investiţiilor prin

facilitarea deblocării lichidităţilor care există în bănci şi pe piaţă. Se

adresează atât investiţiilor mari de infrastructură, broadband, edu-

caţie, cercetare, cât şi IMM-urilor cu până la 3000 de angajaţi. Din

primele feedback-uri primite de la băncile de pe piața locală, planul

de investiții poate fi mai interesant pentru IMM-uri, pentru că în

România băncile percep IMM-urile ca având un risc ridicat pentru

finanţare. Astfel, planul de investiții poate asigura deblocarea finan-

ţării împrumuturilor, din moment ce Comisia Europeană şi Banca

Europeană de Investiţii preiau o parte din risc asupra lor.

Investiţiile mari sunt legate de reforme structurale. Vorbim de par- finanţeze sectoare esenţiale, precum educaţia, sănătatea sau
cercetarea ştiinţifică. O altă provocare majoră, nu doar pentru
teneriate public-privat, România, este piaţa muncii. Este o provocare globală, legată de
îmbătrânirea populaţiei, de creşterea numărului de persoane
planul merge pe partea vârstnice de care trebuie să aibă grijă din ce în ce mai puţine
persoane tinere. E un risc de sustenabilitate de lungă durată a
privată, dar aici statul sistemului de pensii, iar Comisia a propus şi statele membre au
implementat în legislaţia naţională, o măsură de egalizare a vârstei
are un cuvânt de spus de pensionare pentru femei şi bărbaţi, care în România nu este încă
adoptată. O altă provocare majoră este şomajul în rândul tinerilor,
şi sigur aceste reforme prezent în toată Europa datorită crizei economice. Problema pieţei
muncii e legată, de asemenea, de educaţie. Pentru ca economia să ia
se pot desfăşura într-un avânt e nevoie de specialişti în domeniile cerute de piaţă la diferite
niveluri, iar aici se vede rolul firmelor private.
cadru fiscal în care sta- De asemenea, tangenţial şi pe planul de investiţii, observăm că în
România avem multe firme high tech, dar din analiza Comisiei,
tul are suficiente înca- acestea nu alocă aproape nimic pentru cercetare-dezvoltare și sun- 5
tem printre puţinele ţări din Europa care nu sunt focalizate pe ser-
sări la bugete şi respon- vicii. În Statele Unite, de exemplu, unde se fac investiţii, vorbim
practic de reindustrializarea țării.
sabilitatea fiscală este Cât priveşte independenţa energetică, România se situează într-o
poziţie foarte bună faţă de alte ţări europene, dar desigur e nevoie
asigurată. de reforme pentru a valoriza mai bine acest potenţial, iar noul plan
de investiţii al Comisiei ar putea face diferenţa în acest sens.
În luna noiembrie a În concluzie, planul de investiţii e modalitatea naturală de coordo-
nare a politicilor naţionale economice în Europa.
Carmen MĂRCUȘ, Ofiter Semestru European, fiecărui an, comisia
Reprezentanța Comisiei Europene în România publică analiză creşterii februarie-martie 2015, ComunIC@ȚII mobile
economice care

lansează semestrul european şi stabileşte priorităţi economice

orizontal pentru toată Europa. Analiza creşterii vine împreună cu

mecanismul de alertă în procedura de identificare a posibilelor

dezechilibre macro-economice. Ulterior, pe 24 februarie, Comisia

publică Raportul de ţară, care vizează atât reformele structurale, cât

şi componenta micro în context macroeconomic.

În jurul datei de 15 aprilie, statele membre trimit la Comisie pro-

gramele naţionale de reformă, iar în perioada mai-iunie Comisia

vine cu recomandări specifice de ţară pe partea structurală şi fiscală.

Această imagine se completează în zona euro cu planurile bugetare

care sunt trimise la Bruxelles de statele din

zona euro, undeva în luna octombrie, iar

Comisia formulează o opinie asupra lor în

luna noiembre.

Analiza creşterii publicată în luna noiembrie

2015 este integrată cu 3 elemente. Între 2012

- 2014, această analiză a avut întotdeauna 2

elemente: consolidarea fiscală şi reformele

structurale. Din acest an s-a adăugat partea de

investiţii, care se referă efectiv la planul de

investiţii.

Recomandările specifice de ţară vizează politica

bugetară şi impozitarea, sănătatea, educaţia,

piaţa muncii, combaterea sărăciei, energia şi

transportul.

Politica fiscală este esențială pentru alte refor-

me structurale, pentru că dacă statul nu are

suficiente resurse financiare, nu colectează

suficienţi bani de pe piață și nu are cum să