Page 6 - Revista 130

Dosar | Conferinţa TechInvest 2015

TechInvest 2015 Semestrul european, instrumentul
guvernanței economice, merge pe o
Guvernanța economică: gamă mai largă de reforme struc-
turale, ca factor cheie pentru con-
solidarea stabilității macroecono-
mice pe termen mediu și lung și
pentru stimularea creșterii econo-
mice. Semestrul european are 3
mari elemente: politica macroeco-
nomică (supraveghere macroecono-
mică), politică bugetară și fiscală
(pactul de stabilitate și creștere) și
reforme strucurale (Europa 2020).

Politici naționale coordonate la nivel european

Primele 2 elemente au existat şi înainte de criza economică, însă Cât privește procedura

4 din cauza crizei au fost puse împreună şi ulterior li s-a adăugat de deficit excesiv (EDP),
elementul de coordonare macroeconomică, întrucât s-a observat inclusă în pactul de sta-

că un dezechilibru apărut într-o anumită ţară are efecte și în a- bilitate și creștere reîntă-

fara graniţelor. Exemplul tipic e zona euro, unde putem vorbi rit, vorbim de un defici-

de existența aceleiași monede, dar nu și de cererea la nivel fiscal. tul bugetar mai mare de

Reformele structurale nu sunt o simplă creaţie a Comisiei Europene 3% din PIB sau datoria Angela FILOTE, Șefa Reprezentanței
(CE), întrucât ele reprezintă o viziune împărtăşită de statele mem- publică mai mare de Comisiei Europene în România
bre cu privire la starea Europei în anul 2020. Astfel, cele 5 obiective 60% din PIB.

europene pentru 2020 vizează forța de muncă, cercetarea-dezvolta- România a ieșit de sub procedura de deficit excesiv în anul 2013,

rea, clima& energia, educația și sărăcia. Se dorește o rată de ocupare cu 1,8% din PIB deficit bugetar. Deficitul structural sau obiectivul

a forţei de muncă de 75% pentru populația între 20 şi 64 de ani, pe termen mediu este de sub 0,5% din PIB sau 1% pentru statele

de 3% din PIB alocat pentru cercetare-dezvoltare, de reducerea cu membre ale căror datorie publică este semnificativ mai mică față de

20% a emisiilor de gaze cu efect de serã, de creşterea ponderii sur- 60% din PIB. Deficitul structural este transpus în legislația

selor de energie regenerabile pânã la 20%, de creşterea cu 20% a națională. În România, vorbim de un deficit structural de 1% din

eficienţei energetice. În domeniul educației, ținta este de reducere PIB în anul 2015 și de o ajustare de + 0,25% pentru accelerarea

sub 10% a ratei de părăsire timpurie a şcolii și de creştere la peste absorbției fondurilor structurale. Supravegherea economică include

40% a ponderii absolvenţilor de studii superioare în rândul tinerilor prevenirea dezechilibrelor macroeconomice excesive, printr-un me-

de 30-34 de ani. Cât privește combatera sărăciei, CE urmărește re- canism de alertă bazat pe un tablou de bord cu 11 indicatori, prin

ducerea cu cel puţin 20 de milioane a numãrului persoanelor care analiza aprofundată în vederea identificării unui posibil dezechilibru

suferă sau se află la risc de sărăcie. excesiv. În cazul în care se identifică un asfel de dezechilibru, se

februarie-martie 2015, ComunIC@ȚII mobile