Page 12 - Revista 130

Dosar | Conferinţa TechInvest 2015

Carmen BOTEANU, Director General Adjunct, Direcția Dezvoltare Rurală AM PNDR

Sprijinirea IMM-urilor și a infrastructurii broadband

prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală

“Programul Naţional de Dezvolta- denumită Leader, care se referă la grupurile

re Rurală finanţează nu doar sec- de acţiune locală, și care implică finanţarea

torul agricol, fermele, industria unor strategii de dezvoltare locală elaborate
alimentară, ci şi sectorul non- de parteneriate public - privat unde sunt
agricol unde IMM-urile sunt identificate nevoile teritoriului respectiv.
Aici vorbim de o structură a parteneriatului

reprezentative în România. preponderent privată, astfel încât banii să nu

fie direcţionaţi către administraţia publică.

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală De aceea, regulamentul european propune

2014-2020 este primul program transmis un procent minim de 50% pentru sectorul

oficial la Bruxelles, fiind deocamdată în faza privat și societatea civilă în structura acestui

de negociere întrucât spre deosebire de pro- parteneriat, iar în cadrul strategiilor pot fi

gramele operaţionale, este un document dezvoltate diferite tipuri de proiecte fără a se

mult mai stufos prin perspectiva regulamen- impune o listă standard ca în cadrul progra-

10 telor. Vorbim de politica agricolă comună, iar melor operaţionale sau PNDR.
în cadrul acestui program se negociază inclu- Practic, pe baza nevoilor identificate la nive-

siv valorile proiectelor, intensităţile pe fiecare categorie de proiect, lul acelui teritoriu pot fi dezvoltate proiecte mici, de maxim

ceea ce face mult mai complexă elaborarea acestui document. 200.000 euro, tot cu intensităţi propuse de noi de 90% pentru

Noi estimăm că în primul trimestru al acestui an, respectiv în luna proiectele generatoare de venit şi 100% pentru proiectele negenera-

martie, să avem o aprobare, cel puţin informală, pe acest program. toare de venit. Aici nu vorbim exclusiv de mediul rural, ci și de

Vom da drumul la finanţări chiar imediat după ce agreăm informal unități administrativ teritoriale, comune şi oraşe mici cu maxim

cu reprezentanţii Comisiei Europene, deoarece, pe răspunderea 20.000 locuitori.

statului membru, există posibilitatea lansării apelurilor chiar şi în Astfel, IMM-urile pot dezvolta proiecte şi în oraşele mici în cadrul

absenţa aprobării oficiale. Așadar, noi vom pune pe piaţă foarte acestei măsuri Leader, atâta timp cât tipul respectiv de proiecte este

curând banii disponibili pentru perioada 2014-2020. identificat în această strategie de dezvoltare locală.

Programul beneficiază de fonduri de peste 9 miliarde de euro. Pe viitor, infrastructura broadband, în spaţiul rural și în oraşe mi-

Pentru că în perioada 2007-2013 s-a constatat, la nivel național, dar ci, poate fi finanţată prin Axa Leader, prin Măsura Leader, pentru

și european, că start-up-urile au avut o problemă evidentă de fi- care există un buget estimativ menţionat şi în acordul de parteneriat

nanţare, a apărut o sub-măsură în cadrul PNDR, denumită Sub- şi suplimentat la cererea Digi Connect cu încă 10 milioane de euro,

măsura 6.2 - Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în bani care nu au fost consumaţi în perioada actuală. Iniţial, noi am

zonele rurale, dedicată exclusiv start-up-urilor non-agricole din me- alocat 25 milioane de euro, dar la solicitarea Digi Connect suma a

diul rural unde finanţarea este de tip falt rate, adică vorbim de un fost majorată la 35 milioane de euro în cadrul acestei Măsuri

grant de intensitate 100% , cu sume ce variază între 50.000 euro şi Leader. Diferenţele faţă de finanţările anterioare pe broadband o

70.000 euro pentru activităţi productive care necesită un efort in- dau în special parametrii, pentru că vorbim de viteze mult mai

vestiţional în fază de start-up mult mai semnificativ decât în partea mari. Dacă în exerciţiul anterior am beneficiat de 20 de milioane de

de servicii. Pe partea de servicii am propus 70.000 euro pentru ser- euro, condiţia pentru structura de broadband fiind viteza între 1 - 4

vicii medicale și pentru agroturismul specific mediului rural. Mbps, acum viteza obligatorie ce trebuie asigurată este de peste 30

Pornim de la un plan de afaceri pe baza căruia se va primi finan- Mbps. Am prioritizat în selecţie proiectele care deja ofereau o viteză

ţarea, iar după semnarea deciziei de finanţare se va primi 70% din mai mare, pentru a asigura premisele îndeplinirii condiţionalităţii

această sumă, urmând ca în maximum 5 ani, pe baza implemen- existente pe acest domeniu.

tării planului de afaceri şi a atingerii obiectivelor asumate, să se Vom avea proiecte de maxim 200.000 euro cu o intensitate pro-

primească diferenţa de 30%. pusă de 90% pentru operatorii privaţi, exclusiv pentru zonele albe.

Când vorbim de IMM-uri nu ne referim doar la start-up-uri, ci şi la Şi, aici, noutatea este că suntem în proces de elaborare pentru noua

IMM-urile existente care au nevoie de dezvoltare sau extindere pe hartă a zonelor albe pe noii parametri, aşa cum am procedat şi în

alte domenii de activitate. Aici avem o măsură în oglindă, pe secto- exerciţiul anterior. Împreună cu Ministerul pentru Societatea Infor-

rul non-agricol, valoarea proiectului fiind de maximum 200.000 de maţioanală şi cu ANCOM am definitivat această hartă a zonelor

euro. Intensitatea pe care am propus-o este de 70%, putând creşte albe şi am reușit să ne încadrăm în graficul Comisiei Europene. A

până la 90% în condiţiile în care beneficiarul este un fermier care îşi trebuit să ne demarcăm de proiectul RONET și să arătăm

diversifică activitatea și dacă trece de la activitatea agricolă spre non- Comisiei Europene unde se intervine prin cele două tipuri de pro-

agricol, pentru a putea deveni mai competitiv. iecte. Așteptăm ca cel târziu în luna aprilie să avem noua hartă a

O altă măsură cu o valoare semnificativă în cadrul PNDR este cea zonelor albe pe infrastructură broadband.”

februarie-martie 2015, ComunIC@ȚII mobile