Page 7 - Revista 129
P. 7
Gala COMUNICAŢII Mobile 2014
administraţiei centrale. Cele mai multe fonduri implementate,
con trac tate, plăţi realizate atât către întreprinzătorii privaţi care
au avut fonduri pentru dezvoltarea afacerilor din acest dome -
niu, dar şi pro iecte guvernamentale. Din această perspectivă mă
declar mulţumit, având în vedere şi experienţa mea anteriroară, ace -
ea de a conduce echipa naţională, unitatea naţională de coor do nare
a fondurilor europene timp de un an şi cu foarte multe promi siuni
pentru a închide anul 2015 la un nivel de peste 95% plăţi.
Putem spune la finele anului viitor, având în vedere evoluţiile din
anul acesta că MSI va avea o rată de absorbţie ce va depăşi 95%,
ceea ce va plasa cel puţin instituţia noastră pe un loc deosebit de
interesant. Pe viitor, în perioada 2014 – 2020 ne vom concentra pe
lansarea instrumentelor structurale, fonduri structurale şi de inves -
tiţii din noua generaţie de fonduri europene.
Aici avem o alocare indicativă de aproximativ 500 milioane de eu -
ro, însă cel mai important este că pe lângă aceste fonduri pe care le
vom primi de la UE, fonduri nerambursabile, vom avea cofinan ţa -
ocupat de sănătate. Acest domeniu a beneficiat în ultimii ani de rea de la bugetul de stat, vom avea TVA-ul pentru instituţiile publi -
foar te multe fonduri de la bugetul de stat, serviciile însă în sănătate ce asigurat de la bugetul de stat, vom avea investiţii private colatera -
nu numai că nu au crescut în directă proporţionalitate în volumul le şi complementare acestor proiecte astfel încât noi estimăm numai
de fonduri realocat, dar observăm în schimb în anumite zone o scă - pe dimensiunea dată de Agenda Digitală şi reformele pe care le vom
dere a cali tă ţii acestor servicii. întreprinde în acest domeniu investiţii directe în economie ce vor
În anul 2013 şi în special în 2014 guvernul s-a axat pe alocarea de depăşi 1 miliarde de euro. 5
fonduri suplimentare, astfel încât să putem să avem la finalul imple - Nu întâmplător trebuie să menţionez dialogul şi colaborarea
mentării aceste proiecte, adică la finele anului 2015 să avem un sis - deosebită pe care o avem cu ANCOM şi cu preşedinte acesteia,
tem al economiei naţionale aproape complet informatizat, un con - Cătălin Marinescu, și aici aș vrea să lansez ideea investiţiilor în in -
trol mult mai bun al managementului fondurilor de la bugetul de fra structura de Broadband, de bandă largă, care sunt extrem de
stat, fonduri care să asigure toată gama de servicii. Prin urmare, noi importante pentru România şi în perioada imediat următoare. În
am dorit să încheiem acest an şi cu siguranţă îl vom încheia pe pri - acest moment avem proiectul RoNET, în valoare de 84 mil. euro,
mul loc într-un clasament al organismelor inter mediare la nivelul finanţat de Uniunea Europeană care va lega 74 de zone albe la in -
fra structura de internet. Ulterior anului 2014 vom încerca să sti mu -
lăm operatorii privaţi şi prin măsuri legislative şi fiscale să-i încu ra -
jăm să investească propriile fonduri în infrastruc tura de ban dă largă,
într-un efort complementar Guver nului cu fonduri de la bugetul de
stat sau cu fonduri euro pene.
În privința Agendei Digitale 2014 - 2020, avem în vedere lan sarea
studiilor pentru trecerea la 5G, studii de analiză, de oportunitate,
care să ne indice zonele şi perioada optimă prin care România va
trece la studii detaliate de fezabilitate şi oportu nitate privind aceste
licenţe. Vom lansa o colaborare strategică cu Agenţia Spaţială
Euro peană care deja a aprobat la nivel de consiliu o colaborare cu
MSI pentru lansarea unui program comun privind analiza de opor -
tu nitate a unui studiu privind primul satelit de comunicaţii pe care
România îl va realiza. Evident că cifrele statistice arată foarte bine la
finele acestui an, sectorul IT&C reprezentând al 3-lea mare contri -
bu abil ca segment economic la PIB-ul României. Deja avem o afa -
cere la nivel naţional IT&C ce se ridică la 15 miliarde de euro, un
efort semnificativ ce plasează această industrie pe locul 2 după in -
dus tria auto. Avem o creştere faţă de 2013, de 7%, pe tot ce în -
seam nă gestionarea afacerilor digitale în România.
Trebuie să avem predictibilitate, o strategie foarte clară şi proiecte pe
care întreprinzătorii privaţi să le poată accesa, plus o analiză foarte
detaliată la nivel fiscal şi legislativ prin care să menţinem acest dome -
niu atractiv pentru investiţiile străine. Com pe titivitatea economică și
sectorială pe care o avem trebuie men ţi nu tă, mai ales că alte state se
gândesc deja foarte serios la pa che te fiscale foarte atractive prin care
să încurajeze inves tiţi ile străine, dezvoltarea IMM-urilor şi prezența
marilor firme în statele lor. Trebuie să investim ca să creăm un me -
diu propice şi o fiscalitate care să permită investiţiile de acest tip.
decembrie 2014 - ianuarie 2015, COMUNIC@ȚII Mobile
administraţiei centrale. Cele mai multe fonduri implementate,
con trac tate, plăţi realizate atât către întreprinzătorii privaţi care
au avut fonduri pentru dezvoltarea afacerilor din acest dome -
niu, dar şi pro iecte guvernamentale. Din această perspectivă mă
declar mulţumit, având în vedere şi experienţa mea anteriroară, ace -
ea de a conduce echipa naţională, unitatea naţională de coor do nare
a fondurilor europene timp de un an şi cu foarte multe promi siuni
pentru a închide anul 2015 la un nivel de peste 95% plăţi.
Putem spune la finele anului viitor, având în vedere evoluţiile din
anul acesta că MSI va avea o rată de absorbţie ce va depăşi 95%,
ceea ce va plasa cel puţin instituţia noastră pe un loc deosebit de
interesant. Pe viitor, în perioada 2014 – 2020 ne vom concentra pe
lansarea instrumentelor structurale, fonduri structurale şi de inves -
tiţii din noua generaţie de fonduri europene.
Aici avem o alocare indicativă de aproximativ 500 milioane de eu -
ro, însă cel mai important este că pe lângă aceste fonduri pe care le
vom primi de la UE, fonduri nerambursabile, vom avea cofinan ţa -
ocupat de sănătate. Acest domeniu a beneficiat în ultimii ani de rea de la bugetul de stat, vom avea TVA-ul pentru instituţiile publi -
foar te multe fonduri de la bugetul de stat, serviciile însă în sănătate ce asigurat de la bugetul de stat, vom avea investiţii private colatera -
nu numai că nu au crescut în directă proporţionalitate în volumul le şi complementare acestor proiecte astfel încât noi estimăm numai
de fonduri realocat, dar observăm în schimb în anumite zone o scă - pe dimensiunea dată de Agenda Digitală şi reformele pe care le vom
dere a cali tă ţii acestor servicii. întreprinde în acest domeniu investiţii directe în economie ce vor
În anul 2013 şi în special în 2014 guvernul s-a axat pe alocarea de depăşi 1 miliarde de euro. 5
fonduri suplimentare, astfel încât să putem să avem la finalul imple - Nu întâmplător trebuie să menţionez dialogul şi colaborarea
mentării aceste proiecte, adică la finele anului 2015 să avem un sis - deosebită pe care o avem cu ANCOM şi cu preşedinte acesteia,
tem al economiei naţionale aproape complet informatizat, un con - Cătălin Marinescu, și aici aș vrea să lansez ideea investiţiilor în in -
trol mult mai bun al managementului fondurilor de la bugetul de fra structura de Broadband, de bandă largă, care sunt extrem de
stat, fonduri care să asigure toată gama de servicii. Prin urmare, noi importante pentru România şi în perioada imediat următoare. În
am dorit să încheiem acest an şi cu siguranţă îl vom încheia pe pri - acest moment avem proiectul RoNET, în valoare de 84 mil. euro,
mul loc într-un clasament al organismelor inter mediare la nivelul finanţat de Uniunea Europeană care va lega 74 de zone albe la in -
fra structura de internet. Ulterior anului 2014 vom încerca să sti mu -
lăm operatorii privaţi şi prin măsuri legislative şi fiscale să-i încu ra -
jăm să investească propriile fonduri în infrastruc tura de ban dă largă,
într-un efort complementar Guver nului cu fonduri de la bugetul de
stat sau cu fonduri euro pene.
În privința Agendei Digitale 2014 - 2020, avem în vedere lan sarea
studiilor pentru trecerea la 5G, studii de analiză, de oportunitate,
care să ne indice zonele şi perioada optimă prin care România va
trece la studii detaliate de fezabilitate şi oportu nitate privind aceste
licenţe. Vom lansa o colaborare strategică cu Agenţia Spaţială
Euro peană care deja a aprobat la nivel de consiliu o colaborare cu
MSI pentru lansarea unui program comun privind analiza de opor -
tu nitate a unui studiu privind primul satelit de comunicaţii pe care
România îl va realiza. Evident că cifrele statistice arată foarte bine la
finele acestui an, sectorul IT&C reprezentând al 3-lea mare contri -
bu abil ca segment economic la PIB-ul României. Deja avem o afa -
cere la nivel naţional IT&C ce se ridică la 15 miliarde de euro, un
efort semnificativ ce plasează această industrie pe locul 2 după in -
dus tria auto. Avem o creştere faţă de 2013, de 7%, pe tot ce în -
seam nă gestionarea afacerilor digitale în România.
Trebuie să avem predictibilitate, o strategie foarte clară şi proiecte pe
care întreprinzătorii privaţi să le poată accesa, plus o analiză foarte
detaliată la nivel fiscal şi legislativ prin care să menţinem acest dome -
niu atractiv pentru investiţiile străine. Com pe titivitatea economică și
sectorială pe care o avem trebuie men ţi nu tă, mai ales că alte state se
gândesc deja foarte serios la pa che te fiscale foarte atractive prin care
să încurajeze inves tiţi ile străine, dezvoltarea IMM-urilor şi prezența
marilor firme în statele lor. Trebuie să investim ca să creăm un me -
diu propice şi o fiscalitate care să permită investiţiile de acest tip.
decembrie 2014 - ianuarie 2015, COMUNIC@ȚII Mobile
