Conferința BIBLIOPUBLICA a Asociației Naționale a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România (ANBPR), desfășurată la Oradea între 2-3 octombrie 2025 și la care Digital Transformation Council și revista COMUNICAȚII Mobile sunt parteneri tradiționali, a marcat sărbătorirea celei de a 35-a aniversări a ANBPR și a evidențiat, totodată, tranziția sistemului bibliotecar românesc către un model funcțional bazat pe interoperabilitate digitală, colaborare transnațională și integrarea inteligenței artificiale (AI) în serviciile publice de informare.
Într-un context european dominat de transformări accelerate în domeniul informației, discuțiile au vizat trei direcții majore: modernizarea infrastructurii digitale, formarea competențelor profesionale în domeniul tehnologiilor emergente și consolidarea cooperării internaționale pentru digitalizarea colecțiilor și serviciilor.
Lucrările primei zile a conferinței, 2 octombrie 2025, au fost deschise de Ancuța Schiop – Director, Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” Bihor și Dr. Dragoș-Adrian Neagu – Președinte ANBPR. A urmat proiecția filmului “Modernizarea bibliotecilor din județul Bihor: 30 de biblioteci devin hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale”, respectiv o cronică video a implementării proiectului.
Ulterior, au susținut prezentări principalii vorbitori ai zilei, și anume:
Csaba Giras – Softlink Central Europe
Ioana Crihana – Agenda ANBPR pentru biblioteci polivalente: TELL, ROBO STEAM Academy & NEDLib, proiecte strategice pentru comunități reziliente
PREZENTARE_ANBPR_Ioana_Crihana_Conferinta_ANBPR_Oradea_02-03.10.2025_revMariana Lucia Marian – Fericiți Împreună
prezentare-erasmus-conferinta1Întâlnirea a cuprins și cercetarea obiceiurilor de lectură ale copiilor și prezentarea unei noi aplicații pentru bibliotecă concepute pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor în era digitală.
Melania Butnariu – Biblioteca publică și utilizatorul-copil
ANBPR-ORADEA-2025Mario Vlaviano – TINREAD MOBILE – mai mult decât o aplicație pentru dispozitive mobile
TINREAD-Mobile-Pitch-DeckIoan Pintea – Casa Colecțiilor și a documentelor de patrimoniu
Lucrările au fost urmate de un tur ghidat al Bibliotecii Județene „Gheorghe Șincai” Bihor cu prezentarea noilor dotări de specialitate (stații de lucru bibliotecari, stații de autoîmprumut și autorestituire etc.). Premiile ANBPR & Premiul “Monica Andriesei” acordat de Biblioteca Județeană “George Barițiu” Brașov au fost momentele care au încheiat prima zi a conferinței ANBPR de la Oradea.
A doua zi, pe 3 octombrie, a continuat suita de prezentări după cum urmează: Diana Ghiorghieș, cu lucrarea Bibliotecile publice și continutul generat de utilizatori, Melania Butnariu – Biblioteca județeană George Barițiu – spațiu multivalent
Diana-Ghiorghies_User-Generated-Content…..
BJBvOradeaMario Vlaviano – Visit Brăila, promovarea orașului folosind informațiile din bibliotecă, Ramona Câmpean – Resurse Digitale în predarea limbilor străine și Delia Chira – Optimizarea interacțiunii cu ChatGPT – aplicații practice. Ulterior, specialiștii din biblioteci au făcut o vizită documentară la Biblioteca Publică Debrețin – Ungaria.
Prezentare-Oferta-Visit-City-Oradea……
Resurse-digitale-in-predarea-lb-straine_Conferinta-Nationala-a-ANBPR-Oradea-2_3-oct-2025…….
Optimizarea-interactiunii-cu-chatgpt_Delia-Chira……
Biblioteca ca infrastructură digitală comunitară
Un prim set de lucrări a vizat rolul bibliotecilor publice ca infrastructuri esențiale pentru accesul la cunoaștere și educație digitală. Participanții au subliniat că trecerea de la modelul tradițional, centrat pe colecții fizice, la un model participativ, bazat pe platforme deschise și aplicații mobile, reprezintă o schimbare structurală, nu doar tehnologică.
În România, mai multe biblioteci județene au început să implementeze aplicații de interfață digitală care permit accesul simultan la cataloage, evenimente culturale și resurse multimedia. Exemple notabile includ Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila, care a dezvoltat o aplicație cultural-turistică cu peste 10.000 de utilizatori activi, și Biblioteca Județeană Cluj, implicată în proiecte Erasmus privind predarea limbilor străine prin platforme digitale interactive.
Un caz de referință este Biblioteca Municipală „Radu Rosetti” din Onești, care a introdus în 2024 un asistent virtual bazat pe inteligență artificială pentru interacțiunea online cu utilizatorii. Sistemul oferă recomandări de lectură, ghidare în utilizarea resurselor și suport în timp real. Potrivit datelor furnizate de instituție, numărul interacțiunilor online a crescut cu peste 60% în primele șase luni, ceea ce indică o schimbare substanțială în modul în care publicul accesează serviciile bibliotecii.
Tendințe internaționale în biblioteconomie (LIS) și AI
Evoluțiile prezentate la Oradea sunt convergente cu tendințele globale din domeniul Library and Information Science (LIS), documentate în rapoarte recente publicate de IFLA, ProQuest și Emerald Insight.
1. Adopția inteligenței artificiale în biblioteci
Studiul Library Trends (vol. 73, 2025) arată că 54% dintre bibliotecile universitare europene utilizează instrumente AI pentru automatizarea proceselor de catalogare, generarea de metadate și analiză predictivă a cererii de resurse. Exemple similare pot fi observate la National Library of Finland și British Library Labs, unde AI este utilizată pentru indexarea documentelor istorice.
2. Alfabetizarea digitală și AI literacy
Potrivit unui raport ProQuest (2025), 63% dintre bibliotecile academice din SUA și 48% din cele europene oferă ateliere dedicate alfabetizării AI, cu accent pe etică, transparență algoritmică și gândire critică. IFLA a introdus în 2024 un cadru conceptual global intitulat AI Literacy for Librarians, menit să standardizeze competențele de bază în acest domeniu.
3. Accesul deschis și reutilizarea datelor culturale
În 2025, peste 1.500 de biblioteci din rețeaua Europeana au deschis accesul la colecțiile digitale pentru antrenarea modelelor AI, în parteneriat cu universități și institute de cercetare. Această tendință este însoțită de o dezbatere etică privind proprietatea intelectuală și protecția datelor culturale.
4. Incluziune și tehnologii asistive
Conform unui raport UNESCO–IFLA (2025), bibliotecile care integrează tehnologii de tip text-to-speech, traduceri automate și interfețe multimodale raportează o creștere cu 40% a accesului persoanelor cu dizabilități la colecții și evenimente.
România în arhitectura digitală europeană
Deși sistemul românesc de biblioteci se confruntă cu limitări financiare și infrastructurale, direcția strategică este clară: consolidarea interoperabilității și participarea activă la rețelele europene.
ANBPR derulează în prezent mai multe proiecte Erasmus+, printre care „ROBO STEAM Academy” (educație STEM și robotică) și „TELL – Trans-European Learning Libraries”, axat pe integrarea recomandărilor Consiliului Europei privind politicile publice în domeniul bibliotecilor și NEDLib – Digital Competence and Information Literacy for Librarians.
Transformarea digitală a bibliotecilor românești nu se limitează la modernizarea infrastructurii, ci implică o redefinire a misiunii publice a instituției. Biblioteca contemporană devine un spațiu de educație digitală, cercetare aplicată și alfabetizare informațională, iar bibliotecarul – un facilitator avizat între om și tehnologie.
Cooperările europene prezentate la Oradea și orientarea către competențe AI sugerează că rețeaua bibliotecilor publice din România intră într-o etapă de consolidare funcțională.
Pentru prima dată, transformarea digitală a bibliotecilor nu mai este un obiectiv declarativ, ci un proces documentat, măsurabil și aliniat la tendințele internaționale din domeniul LIS.
