Wild set of tp porn videos on PornsOK.com Cel mai bun cazinou online din Moldova - 1win matrimoniale ploiești Farmacie online Farmacia Millefolia cu cele mai bune prețuri din România.

TRANSFORMAREA DIGITALĂ (DX) FISCALĂ A ROMÂNIEI – eFACTURA – Bilanțul primei luni de utilizare B2B

Digital Transformation Council, Revista COMUNICAŢII Mobile şi TelecomTV organizează Conferinţa „TRANSFORMAREA DIGITALĂ FISCALĂ A ROMÂNIEI – eFACTURA, bilanțul primei luni de utilizare B2B”, pe 31 ianuarie 2024, 11:00 – 14.30, la Grand Hotel Continental – Calea Victoriei nr 56.

  • TRECEREA LA UN NOU SISTEM DE FACTURARE CONTROLATĂ DE STAT – PROVOCĂRI ȘI SOLUȚII
  • CUM ESTE IMPLEMENTATĂ e-FACTURA, INFRASTRUCTURA TEHNOLOGICĂ – EFICIENȚĂ, ECONOMII, PROBLEME TEHNICE SAU DE CONFORMITATE
  • RATA DE ADOPȚIE ÎN RÂNDUL COMPANIILOR (B2B). CE S-A ÎNVĂȚAT DIN EXPERIENȚA B2G? COMPARAȚIE ÎNTRE RATA DE ADOPȚIE ȘI MODUL ÎN CARE COMPANIILE ȘI SECTORUL PUBLIC AU RĂSPUNS LA INIȚIATIVA e-FACTURA
  • COMPANII, PROGRAME ŞI APLICAŢII PENTRU DOMENIUL FISCAL  
  • ROLUL TEHNOLOGIILOR EMERGENTE (BLOCKCHAIN, AI) ÎN OPTIMIZAREA ȘI SECURIZAREA eFACTURA
  • CERTIFICATUL DIGITAL CALIFICAT DE SEMNĂTURĂ ELECTRONICĂ PENTRU ACCESUL eFACTURA  
  • CUM SIMPLIFICĂM PROCESELE DE CONFORMARE PENTRU CONTRIBUABILI ŞI CELE DE ANALIZĂ PENTRU ANAF?

MODERATORI

SPEAKERS

Dragoș CristianVLADPreședinteADR – Autoritatea pentru Digitalizarea României
AlbertFRUTHȘef Birou, Elaborare Strategii și Informatizare, Unitatea de Management al InformațieiANAF – Agenția Națională de Administrare Fiscală
AurelMEIROȘUDirector Dezvoltare AfaceriCertSign
RoxanaEPUREManaging PartnerNextUP
OctavCĂLINDirector GeneralStillCo
FlaviusJAKUBOWICZVicepreședinteAAFBR – Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România
CristinaBĂRBATExpert SuperiorADECJR – Asociația Directorilor Economici și Contabililor din Județele din România
NicoletaBANCIUExpert ContabilAsociația Contabililor
MirelaPĂUNESCUExpert ContabilCECCAR – Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România
IonVACIUPreședinteDigital Transformation Council
RoxanaONEARedactor ȘefRevista COMUNICAȚII Mobile

Aurel Meiroșu – Director Dezvoltare Afaceri, CertSign @ Conferința DX Fiscal – De ce este atât de importantă semnătură electronică calificată pentru e-Factura în 2024? 

Cum arată bilanțul primei luni eFactura B2B, după B2G?

Prima lună arată foarte bine din punct de vedere al răspunsului pe care am reușit să-l dăm, dată fiind și încărcarea destul de mare din ultima perioadă. Evident, ne confruntăm și cu, să zicem așa, o cultură a locului, să lăsăm lucrurile de multe ori pe ultima sută de metri.

Ați dublat capacitatea call center-ului?

Am dublat foarte multe aspecte și foarte multe resurse, atât tehnice, cât și umane, dar niciodată nu e suficient, evident. Noi am anticipat că va fi un spike destul de mare. Lucrurile acestea se întâmplă cam de vreo 2 luni de zile.

Avem, din perspectiva furnizorului și a reglementărilor noastre, o serie de aspecte care sunt reglementate, cum ar fi timpul în care trebuie să răspundem pentru zona de identificare video, în maxim 24 de ore. Avem timpii asumați, prin contract, de a transmite semnăturile pentru cei care doresc tokenuri fizice și așa mai departe. Încercăm să rămânem în timpii asumați.

Să începem cu o întrebare de bază – De ce este nevoie de semnătură electronică în eFactura? În anumite fișe ale altor țări din Europa de Vest nu este obligatorie semnătura electronică.

Haideți să începem cu răspunsul concret. În ceea ce ne privește și sistemul RO E factura semnătura electronică calificată, deci certificatul calificat este obligatoriu pentru a te putea înrola în spațiul privat virtual (SPV). Este primul pas în scurtul drum către RO eFactura.

Este primul pas și acest lucru presupune să achiziționezi un certificat calificat de la unul dintre furnizorii din piață. Cum spuneam mai devreme, canale sunt diverse, cel puțin în ceea ce ne privește. Poți face o achiziție online, astfel încât să nu mai mergi la diverse sedii ale furnizorilor și atunci poți face tot procesul online. Poți merge în persoană, iar ulterior, în momentul în care primești certificatul calificat, primul pas este de a-l înrola în spațiul privat virtual. Procesul, în principiu, nu durează mai mult de 24 de ore. Există un prim pas care se face în relația cu furnizorul în câteva minute, deci după ce ai obținut certificatul calificat, urmând ca ulterior, tot online, 100% electronic să faci și înrolarea în SPV, iar ulterior primești confirmarea că a fost înrolat certificatul pentru CUI.

Aici aș vrea să facă o precizare, și anume faptul că un certificat calificat poate fi folosit pentru înrolarea mai multor CUI-uri sau societăți în sistemul eFactura. E un lucru foarte important pentru că are un aspect financiar, câtă vreme evident faci dovada faptului că ai o relație în raport cu societățile respective – ești reprezentant legal, împuternicit și așa mai departe. De regulă, utilizatorul primește confirmarea accesului în SPV în maxim 24 de ore, iar ulterior, în aplicația de facturare poți face asocierea contului eFactura cu spațiul privat virtual. Am făcut tot acest tur pentru că este foarte importantă secvența pașilor. Așadar, fără a fi autorizat în SPV, nu poți să-ți asociezi contul de eFactura.

Toată lumea lucrează în sens constructiv, să putem să reducem și să obișnuim contribuabilul cu noul sistem și ca și până la momentul noiembrie sau chiar decembrie 2023 să fim la fel de responsive și lucrurile să dureze la fel de puțin.

Noi lucrăm 24/7 în perioada asta, dar nu și cu publicul. Am prelungit programul până la ora 20:00. Procesul de achiziție se poate face online, inclusiv identificarea video și noaptea sau după orele 22-23.00, când concurența este mai mică. Evident și timpii de așteptare se reduc până spre zero.

Cred că este important, având în vedere și luna care a trecut și nu doar ianuarie 2024, cât și decembrie 2023. Pentru cei care nu au reușit până acum să se înroleze, sfatul nostru este să înceapă demersurile cât mai repede. Evident, rezultatul va fi același, deci mai devreme sau mai târziu trebuie cu toții cei care avem obligativitatea să ne înrolăm, să trecem prin acești pași care pot fi mult mai ușor de absorbit în momentul în care te pregătești mai devreme.

Nu ascundem faptul că nu tot timpul reușim să răspundem tuturor cererilor sub diverse aspecte pe care ni le transmit clienții.

Pe zona de suport, spre exemplu, noi facem mai mult decât a acorda suport celor care au o problemă sau nu se descurcă efectiv cu utilizarea certificatului. Problemele sunt diverse, de exemplu, sunt situații în care clienții nu au Adobe sau o versiune mai veche de Adobe, se mișcă computerul foarte greu. Este absolut natural să nu îi închizi clientului respective, inclusiv dacă nu este în zona ta de servicii, iar lucrul ăsta consumă timp, care, din păcate pentru altcineva care are o chestiune strict legată de certificat, trebuie să aștepte poate chiar câteva minute sau zeci de minute să intre în legătură cu un operator.

După o lună de zile de aglomerație și de schimbul 3 de lucru, să spunem, intensive, aveți un top 5 – 10 al celor mai recurente chestiuni care s-au reclamat? Care sunt problemele cel mai des semnalate la call center?

Este foarte important să parcurgem acest proces în ordinea etapelor pe care le-am enumerat, deci în primul rând, îți achiziționezi certificatul din piață (sunt 5 furnizori în piață), te înrolezi în SPV și numai după ce primești confirmarea că ai fost înrolat în SPV pentru CUI-urile respective, poți să-ți asociezi contul eFactura cu SPV.

Ca procedură cine face această operațiune? Cine e de obicei user-ul? Este managerul, contabilul sau altă persoană din companie?

În principiu, dacă ne uităm la companiile, să zicem cu peste 10 angajați, există un semi IT-ist și atunci e direct responsabil de aspectele astea. Pe de altă parte, ne uităm acum că suntem și în categoria companiilor cu un singur angajat sau doi, deci afaceri de familie și atunci, de regulă, titularul, care în principiu înseamnă administratorul face acest proces. Noi avem tutoriale video pentru cum îți instalezi dispozitivul (driverele tokenului), video-uri pe canalul nostru de Youtube, chiar și documente despre cum obții documentul de confirmare, despre cum faci înrolarea în SPV, despre cum semnezi electronic un document etc, și asta ne-a scutit de foarte mult timp alocat procesului de înrolare, de instalare.

Pentru cei care vin în sediile noastre avem chiar materiale printate cu toți pașii. Ei sunt destul de mulți, dar reprezintă fiecare click pe care îl faci în drumul tău de a-ți instala token-ul și de a te înrola în SPV, inclusiv autorizarea contului din soluția de facturare cu SPV, deci punem toate informațiile la dispoziție. Evident, este mult mai eficient și mai ușor și mai puțin enervant să faci totul fără presiunea timpului și alta este s-o faci, de exemplu, pe 24 sau 25 ale lunii, când mai ai 2 zile și cel puțin teoretic, trebuie să fii gata. Am încercat în ultima perioadă să transmitem acest mesaj clar: Pregătiți lucrurile din timp, până la urmă este o chestiune care ne ajută și în viața de zi cu zi, atunci când știm că avem un task de dus la capăt, un deadline pe care trebuie să îl respectăm.

Evident, dat fiind spike-ul din perioada actuală, majoritatea vine și solicită un “certificat pentru eFactura” sau “semnătură de facturi”. Încercăm cu toții să explicăm că eFactura este un prim pas, un fenomen care se întâmplă, trebuie să i se dea curs, dar se mai întâmplă o chestiune. Majoritatea celor care, în momentul de față achiziționează semnătură electronică, sunt administratori.

Din momentul în care tu ți-ai înrolat semnătura în eFactura, în SPV, totul funcționează, lucrurile sunt ok, poți folosi semnătura respectivă pentru a semna documente cu valoare legală și cu alți parteneri, alți clienți, alți furnizori. Este o semnătură electronică cu valoare legală, ca și semnătura olograf și poți să o folosești pe orice document în format electronic. Gândiți-vă că oricine sau majoritatea celor care emit facturi, le emit ca urmare a încheierii unor contracte de prestări servicii care preced emiterea facturii. Având semnătură electronică, poți foarte simplu să semnezi electronic, să trimiți contractul pe email partenerului tău care contrasemnează și ai documente în format electronic cu valoare legală și nu mai pierzi timpul prin curier, nu mai printezi, nu mai pierzi timp să verifici dacă a ajuns contractul la cine trebuie sau a rămas la secretară.

Problema e când celălalt partener nu are semnătură electronică.

Sunt soluții și pentru acest caz, dar acesta este primul pas într-o relație de afaceri cu cineva. Poți să întrebi dacă are semnătură electronică și atunci contractul se semnează electronic în 2 minute. Iată un efect al unui fenomen de genul acesta, care are un impact destul de mare, cum e obligativitatea privind eFactura, dar trebuie să ne uităm dincolo de aceste aspecte.

Dacă ai un service, de exemplu, și 3-5 furnizori de piese cu care într-un an de zile semnezi cel puțin un document, un contract sau un act additional, doar trimiterea actelor prin curier – nu mai spun că trebuie să-ți faci biblioraftul, să pui dosarul în arhivă, să le ferești de ploaie sau incendiu etc, deci doar dacă ai 5 furnizori și semnezi cu fiecare un document pe an, practic este costul semnăturii electronice.

Ce recomandări aveți pentru ANAF, după experiența pe care ați avut-o până acum cu eFactura?

Colaborarea cu ANAF există, au fost discuții. Istoric vorbind, se întâmplă, de exemplu, să ai și perioade scurte de downtime, dar comportamentul clientului nostru, atunci când ceva nu merge cu site-ul ANAF, fie la autentificare, fie la declarații, nu vorbim neapărat de facturi acum, este să sune imediat la noi: Domnule, nu merge certificatul! Iar colegii noștri trebuie să facă verificările de rigoare, care necesită timp. Nici noi nu suntem 100% siguri că este o legătură de cauzalitate cu serverul ANAF, dar e clar că certificatul funcționează. Utilizatorul sună acolo unde știe că are cu cine să vorbească, indiferent de subiect. Probabil că mesajul ANAF trebuie să fie mai mai clar, mai concret, în situația nefuncționării site-ului.

Pe de altă parte, poate e o idee, cumva trimestrial sau în anumite etape, pentru că ANAF știe cel mai bine cum sunt programate etapele de roll out sau alte îmbunătățiri care se aduc efectiv, putem să avem discuții, mai multe decât s-au făcut până acum.

Vă dau un exemplu, avem foarte mulți parteneri din zona de ERP și la momentul T zero, când trebuiau să implementeze API-urile, evident că acolo era o zonă de autentificare cu certificat pe partea de teste, și fiind în discuțiile inițiale și înțelegând de la început cam ce își dorește API-ul respectiv, cum se folosește, care e rolul certificatului și cum funcționează mecanismul, ne-a fost foarte ușor să dăm suportul în cunoștință de cauză pentru partea de pregătire, până la intrarea în producție, pentru că am înțeles mecanismul. Lucrurile acestea ne-au ajutat, pentru că am reușit să discutăm. Pe de altă parte, acum, de altfel, cum este și tema conferinței, poate ar trebui să avem întâlniri cu o recurență mai mare, pentru că deja avem niște date, avem un pattern, un profil al utilizatorului, avem un profil al setului de probleme și poate chiar întrebări. Cu siguranță și ANAF și furnizorii de soft au, la rândul lor, foarte multe de spus și cred că trebuie să stabilim recurența. Dialog a existat tot timpul, dar evident, fiecare este concentrat mai mult pe zona lui.

Pe lângă funcționalitate, următoarea mare provocare pentru ANAF va fi să analizeze datele care au venit, să creeze priorități și să vadă ce funcționează și ce nu.

Da, pentru că utilizatorul interacționează cu un context tehnic, care, iată, este susținut de cel puțin 3 actori: noi, furnizorii de servicii de încredere, furnizorii de soft și ANAF, evident, deasupra. Cu cât știm mai bine unii de ceilalți despre problemele specifice ale fiecăruia, dar ridicate de același user, cu atât putem să luăm deciziile cele mai bune.

Cunoscând detalii de la nivelul fiecăruia, putem să aducem o experiență mult mai ușoară către utilizatori și să avem acele informații pe care le putem interpreta, să avem trenduri.

Cea mai clară răsplată sau cel mai bun feedback pe care utilizatorii noștri ni-l dau la final de an este că își reînnoiesc serviciile la noi.

Sunt din ce în ce mai mulți cei care vin în portofoliul certSIGN și vreau să îi asigur că facem eforturi foarte mari, am investit foarte mult în absolut toate punctele de vedere și zicem noi că de la săptămână la săptămână se vede și sperăm să fie din ce în ce mai bine.

Roxana Epure – Managing Partner, NextUP  @ Conferința DX Fiscal – eFactura 2024: Sugerăm amânarea cu minim 6 luni a amenzilor eFactura

Am venit la conferința Conferința Transformarea digitală fiscală a României – eFactura: Bilanțul primei luni de utilizare B2B în primul rând ca să vă vorbesc despre o realitate din teren pe care o percepem și o gestionăm zilnic.

Avem și noi, la NextUP, undeva la 500-600 de întrebări pe zi strict legate de eFactura și ca să fiu și mai concretă, 90 % dintre ele sunt întrebări de necunoaștere a sistemului RO eFactura.

Next Up este un furnizor de software din România care se poziționează, în contextul nostru, între ANAF și furnizorii de semnătură digitală.

Credem că producătorii de software din România sunt responsabili să facă educație alături de celelalte entități active din România, adică și alături de alți producători de soft, dar mai ales alături de oficiali din instituțiile statului. O să încep cu a vorbi despre un elefant mare din cameră, anume că realitatea noastră din teren arată că instituțiile statului nu sunt pregătite pentru eFactura, nu s-au pregătit și nu sunt pregătite pentru această etapă. O să argumentez de ce spun asta. Infrastructura ANAF nu este pregătită să gestioneze un val de informații pe care contribuabilii, în contextul eFactura, îl trimit astăzi, deci nu pe care îl vor trimite, la un termen viitor, ci îl trimit concret, astăzi.

Contribuabilii trimit aceste date prin contabil, în momentul acesta. Nu zic cum ar trebui să fie, ci ceea ce se întâmplă astăzi.

Contabilul se confruntă, încă de anul trecut, cu blocaje în a trimite aceste date pe serverele ANAF și nu mă refer doar la eFactura, ci și la declarațiile fiscale, pe care le trimite noaptea. De ce? Pentru că serverele ANAF sunt în mentenanță ziua.

Un al 2-lea argument pe care îl aduc pentru a afirma că instituțiile statului nu sunt pregătite este că nu a făcut campanii de informare și educare a antreprenorului. Antreprenorul nu știe ce înseamnă eFactura, nu înțelege de ce a venit ea în viața lui Și la cine se duce antreprenorul? Păi, tot la contabil!

De 2 ani, contabilul muncește mult mai mult pentru niște declarații suplimentare, cum este SAFT cu care nu știm ce se întâmplă mai departe.

Consecințele pe care le vedem noi în teren sunt următoarele.

Unu – antreprenorul nu înțelege nimic din sistemul eFactură, pune o presiune suplimentară pe contabil să declare, să înțeleagă, să explice, să facă educație și așa mai departe. Sigur noi, de exemplu, încercăm pe cât posibil să venim în ajutorul contabilului cu informări, explicații, ghiduri, tutoriale. Pentru noi nu e nimic special să faci tutoriale, nu doar pe softul nostru, ci în general să facem educație. Ni se pare că suntem responsabili să punem umărul la informarea și educarea contribuabilului. Asta ar fi o consecință.

A doua consecință pe care noi o resimțim zi de zi ca producător de soft și eu, ca și contribuabil, este că de fiecare dată când există o modificare legislativă legată de proiecte mari care au implicat o grămadă de implementări și din partea noastră a softiștilor, cum zicem noi, dar și din partea instituțiilor de stat, nu au existat niciodată campanii de informare a contribuabilului. Da, OK, de acord, contabilul nu trebuie să fie un IT-ist, nici contribuabilul nu trebuie să fie un contabil.

Antreprenorii nu știau la 1 ianuarie 2024, când eFactura a devenit obligatorie, ce înseamnă SPV. Antreprenorii nu știau ce înseamnă semnătură digitală. De ce le trebuie lor, ce este acest certificat digital fizic? Fizic, cheiță, cloud și așa mai departe.

Iar asta este cumva responsabilitatea instituțiilor de stat. Informarea aceasta ar fi trebuit să se întâmple înainte, ca și calibrarea serverelor de care vorbim.

Eu nu îmi permit să tratez doar clienții care sunt autodidacți și la fel ar trebui să procedeze și instituțiile statului, adică să trateze, să aibă soluții, să vină cu soluții concrete și pentru cei care sunt autodidacti și pentru cei care nu sunt autodidacți. Interesul meu, ca și producător de soft, este să vin cu soluții, mai ales la provocările pe care le au clienții noștri. Într-o lume ideală văd aceeași abordare dinspre instituțiile de stat către contribuabili. Trebuie să tratăm și situațiile ideale, dar și situațiile care nu sunt ideale. Vă dau exemplul Franței, care a anunțat acum, în ianuarie, amânarea termenului eFactura cu încă un an. După ce amânaseră pentru 2025, au amânat acum pentru 2026.

De ce? Pentru că există o pregătire care se face înainte de implementarea sistemului eFactura în statul respectiv. Ce încerc eu să spun este așa: În momentul în care facem modificări legislative, contribuabilul are nevoie de predictibilitate. Contribuabilul român, acela care trimite informații fiscale către instituțiile de stat are nevoie de această predictibilitate pe resursele pe care el le va folosi ca să respecte legea. Noi avem câteva mii de clienți activi care folosesc softurile noastre și care plătesc subscripții anuale. Din aceste câteva mii de clienți, peste 1000 sunt firme de contabilitate care, de asemenea, depun declarații fiscale pentru alte câteva mii de contribuabili.

Contribuabilii care sunt în baza noastră de date trimit informații fiscale la ANAF și însumează cifre de afaceri de peste 11 miliarde de euro anual.

Aceasta este cifra la 2022, pentru că pe 2023 nu avem încă cifre actualizate.

Părerea lor contează și poziția lor, pe această realitate din teren, contează. Peste 90% din acești contribuabili sunt plătitori de TVA, așadar părerea lor contează. De fapt, contribuabilul are nevoie de informații și soluții înainte de implementarea acestor mecanisme. Degeaba tratăm paliativ. În momentul acesta, pentru că infrastructura nu “mestecă” cantitatea de date, este un haos și nu doar între clienții noștri. Pe grupurile de Facebook despre eFactura sunt informații congruente, identice cu informațiile pe care eu vi le dau și eu acum, pe care noi le-am primit de la clienții noștri. Peste 100 dintre ei au răspuns la întrebări, precum: ce dificultăți aveți sau cu ce vă confruntați când vine vorba de eFactură? Ce ați înțeles din sistemul ăsta, cu ce vă putem ajuta noi? 90% din aceste răspunsuri se referă la ajutorul pe care contribuabilul îl așteaptă din partea instituțiilor de stat, pentru că noi ca producători, ne-am făcut treaba, noi ne-am integrat și cu semnătura digitală și cu serverele ANAF și așa mai departe.

Una din întrebările pe care le-am adresat clienților noștri a fost ce soluții sau schimbări ați propune instituțiilor publice pentru îmbunătățirea sistemului RO eFactura.

Am transmis întrebări către 2500 de companii și au răspuns peste 100.

Concluzionând, iată și sugestiile pe care le am. Prima sugestie este amânarea obligativității sistemului eFactura cu minim 6 luni

Spun asta, pentru că noi suntem în etapa trial & error acum, pe timpul și energia contribuabililor, adică sistemul RO E factură este în teste în momentul acesta. Una dintre întrebările pe care doream să le adresez ANAf era, ce pregătiri s-au făcut în prealabil și ce pregătiri se fac acum pentru a îmbunătăți infrastructura sistemului RO eFactura.

De aceea, dacă suntem în trial și beta test, ar trebui amânată eFactura cu minim 6 luni, astfel încât statul să aibă timp să se pregătească.

Apoi, cu privire la infrastructură, sugerăm și recomandăm despărțirea informațiilor fiscale din declarații de informațiile din eFactura, astfel încât am ridica de pe umerii contabililor, de exemplu, presiunea de a depune noaptea pentru că ziua serverele sunt în mentenanță, pentru că inclusiv în perioada asta de încă 6 luni de amânare eFactura, contabilii vor trebui să depună aceste declarații, adică nu punem mediul de afaceri pe pauză, lucrurile trebuie să meargă.

Această separare a informațiilor ar trebui să se întâmple cât mai repede.

Tot vis-a-vis de infrastructură, cred că ar trebui construită o infrastructură care să gestioneze mai ales vârfurile de documente pe care contribuabilii le vor trimite. Mi-ar plăcea, de asemenea, ca instituțiile statului și ANAF să comunice transparent care sunt aceste vârfuri, cât la sută dintre contribuabili au fost deschiși să testeze RO eFactura până la 1 aprilie, câți au adoptat și care sunt vârfurile la care ne așteptăm. Desigur, următoarea întrebare este dacă suntem pregătiți din punct de vedere tehnologic să gestionăm acele date.

Numărul 3 – ANAF trebuie să țină legătura cu producătorii de soft care au mereu feedback la rece. Nu doar că putem testa API-uri etc, dar îi putem pune în contact cu realitatea, fie ea rece sau caldă din teren, aducând tot timpul propuneri constructive de îmbunătățire, care vin din acest concret cu care noi ne confruntăm în fiecare zi.

Octav CĂLIN – Director General, StillCo @ Conferința DX Fiscal – eFactura 2024: În noua paradigmă de business, antreprenorii care vor implementa corect eFactura vor câștiga clienți

Cum arată bilanțul după prima lună de implementare eFactura în segmentul B2B?

În Galați, unde activează compania StillCo, este epuizant să răspunzi la telefoane, răspund și eu și colegii mei, suntem în prima linie. Oamenii vor să folosească softul fără să se fi înregistrat la ANAF pentru a accesa spațiul virtual sau fără să-și fi luat semnătură digitală. Practic, trebuie să începem de la zero. Avem foarte, foarte multe lucruri de explicat clienților despre ce înseamnă eFactura și ne gândim că poate explicându-le ei vor aprecia și se vor întoarce la noi pentru a utiliza softul eFactura de la StillCo.

În momentul acesta stăm pe telefon și cred că toate firmele de soft fac lucrul acesta. Clienții sună și vor neapărat să vorbească în direct și e foarte greu.

Deci factorul uman încă este foarte important.

Exact. Mulți apelează la contabili, dar aceștia sunt epuizați să dea explicații, nici nu mai pot să dea explicații, de fapt, pentru că sunt prea asaltați și nici nu ar vrea să-și ia pe cap emiterea facturilor clienților, cu toate că au semnătura lor.

Deci ideea ar fi să existe cineva care să le explice tuturor celor care întreabă. Oficialul ANAF a declarat în timpul acestei conferințe că abia 170-180.000 de firme din vreo 800.000 s-au înscris în eFactura. Vă dați seama că majoritatea nu s-au înscris și nu pentru că nu ar vrea, ci pentru că nu știu cum.

Ar trebui cumva explicat public sistemul acesta nou, nu neapărat printr-o amendă, ci mai ales prin avantajele pe care le are implementarea eFactura în business-ul lor. Aici aș vrea să punctez faptul că am identificat în digitalizarea acestor date mai multe avantaje pentru cei care au afaceri decât pentru stat, pentru că în momentul în care tu ești transparent, cu toate datele tale, ai un preț corect pentru clientul tău final. Nu vei fi concurat de cel care vinde fără factură, nu vei fi concurat de alte entități care, pur și simplu nu respectă regulile, iar emiterea eFacturii este, de fapt, un model prin care tu îți expui, îți întărești încrederea către clienții tăi. Așadar, în momentul în care tu vii cu emiterea eFacturii și o trimiți imediat și vezi toate produsele imediat, în SPV-ul tău, poți spune că ești un furnizor de încredere și această încredere se răsfrânge, de fapt, în sentimentul clientului de a te prefera pe tine în detrimentul altora. Acest lucru ar trebui explicat mult mai clar, pentru că antreprenorii încă nu-și dau seama. Li se pare că eFactura este doar o raportare în plus, care de fapt nu e raportare. ANAF vrea ca pe viitor factura să se emită direct.

Dl. Octav Călin, care este lista cu recomandări pe care le-ați transmite către ANAF? Acum, după această primă lună, care sunt principalele întrebări pe care le primiți din partea clienților?

Aș vrea să-i mulțumesc ANAF-ului în general, pentru că mi-a îndeplinit un vis.  Noi, la StillCo, când am pornit să facem programul de eFactura acum un an și jumătate – doi, am fost solicitați de o companie de utilități din zonă să le implementăm foarte repede eFactura, pentru că trebuiau să raporteze, nu aveau timp, iar cei cu care aveau contract n-au putut să facă nimic. În momentul acela, când am intrat în proiect și am văzut ideile de la care au plecat cei de la ANAF, pentru că am studiat documentația și am văzut cum s-au întâmplat lucrurile, mi-am dat seama că este o idee extraordinară pe care România o va implementa.

După ce am terminat implementarea, ideile au tot curs, imaginându-ne acest moment, 1 ianuarie 2024, despre care noi, inclusiv în octombrie-noiembrie 2023, nu știam dacă se va întâmpla pentru că politic decizia nu era luată.

Existau variante și să se amâne, noi eram gata cu softul și nu știam dacă nu am dezvoltat totul degeaba sau nu. Vă dați seama că este un moment în care toate visele noastre – pentru că nu aveam cum să vorbim cu contabilii, pentru că toți erau plini de alte probleme și raportări, fiecare voia altceva, nu vroiau să ne spună mare lucru, cum și-ar dori să arate softul nostru – ne-am imaginat mereu cum va lucra antreprenorul, contabilul și ANAF cu aceste tipuri de interacțiuni între date și comunicări în schimbarea fluxului de documente. Contribuabilul trebuie, de fapt, să trimită factura la ANAF și după aceea trebuie să o trimită la client. De fapt, așa este normal că dacă tu n-ai înregistrat factura la ANAF, n-are rost s-o trimiți la client pentru că ea nu este oficial înregistrată și legislația spune că originalul este acel xml și nu ce ai tu pe hârtie.

Ne-am imaginat exact circuitul acesta în care contabilul va face separat bilanțul contabil, va lua el din ANAF facturile și nu le va mai trimite plicul cu acte. Este o adevărată schimbare de mentalitate în această interacțiune între contabil și client.  Plecând de la aceasta, se va revoluționa tot sistemul, iar ANAF a creat acuma posibilitatea ca și noi programatorii să gândim. Până acum eram blocați în acea scanare de factură pe care nu puteam s-o luăm dintr-o parte și să-i extragem clientului datele despre când a luat el produsul cu cel mai mic preț, de exemplu, de la cine l-a luat etc.

ERP-ul poate să lucreze cu orice alt distribuitor de soft pe care îl găsește inovator pe piață și în momentul acesta, situația totală s-a schimbat și paradigma de fapt este că acest sistem va ajuta antreprenorii. Însă tocmai acest lucru nu este explicat.

De aici ar trebui plecat, pentru că dacă contribuabilul își implementează corect, de la început, eFactura în noua paradigmă de business, el, de fapt, va câștiga clienți. Va câștiga încrederea lor și faptul că va ști în orice moment unde îi sunt, cine îi sunt clienții, cine sunt furnizorii, care sunt prețurile cele mai mici și nu va trebui să fie dependent de o soluție de ERP, contabilii vor avea totul la dispoziție.

Italia, de exemplu, a făcut o singură aplicație. Nu știu cine de la ANAF a avut ideea să facă deschiderea aceasta, cu modulul API, dar este foarte bună.

Mirela PĂUNESCU, Expert contabil – CECCAR – Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România @ Conferința DX Fiscal – eFactura 2024: Este obligatorie amânarea sancțiunilor eFactura începând cu 1 aprilie 2024

Cred că este general acceptat faptul că, totuși, reacția sistemului și pregătirea pe care sistemul ar fi trebuit să o asigure contribuabililor a fost întârziată, adică în ciuda faptului că am apreciat toate acele webinarii organizate de ANAF, ele au venit târziu. În ceea ce privește discuția privind faptul că din 2014 piața trebuia să știe despre obligația de a emite facturi electronice, aș vrea să apreciez poziția domnului Albert Fruth, de la ANAF, care a recunoscut că Directiva 55/2014 este obligatorie pentru autoritățile contractante, nicidecum pentru operatorii economici. Ce s-a întâmplat în România într-adevăr, începând cu 2021, a fost o pregătire a sistemului, în condițiile în care România încă nu obținuse derogarea de la Comisia Europeană pentru a putea impune factura electronică. Și cred că aici sunt în asentimentul majorității, în sensul că ar fi trebuit început acest proces de pregătire a contribuabililor.

VIDEO

Aici sunt din nou de acord cu domnul Fruth, care a precizat că obligația de a transmite facturi electronice nu este nicidecum în sarcina contabilului. Ce este în sarcina acelui antreprenor, acelei societăți, că sunt profesioniști contabili care acordă astfel de servicii asta este altă discuție și e un lucru normal, așa cum sunt și alte categorii profesionale sau alte tipuri de firme care oferă astfel de servicii. Nu putem să nu profităm de tehnologie și nu putem să apreciem procesul de digitalizare, dar pe de altă parte, și aici susțin ceea ce s-a spus un pic înainte, pare că se digitalizează cu forța doar piața privată, doar mediul privat, în condițiile în care autoritățile rămân în urmă în ceea ce privește această digitalizare. Fără să fiu răutăcioasă, îmi aduc aminte de registrul unic de control, care este un caiet în care scriem de mână și care nu se mai digitalizează, în condițiile în care toată piața trebuie să transmită aceste facturi electronice. Mai sunt alte probleme care au fost comunicate de-a lungul timpului, respectiv faptul că SPV-ul nu funcționează. Și nu mă pot opri să mă gândesc la SPV ca la o garsonieră în care te muți cu nevasta când te-ai căsătorit și apar copiii, apar și socrii în vizită, mai vin și doi vecini, iar la un moment dat trebuie să deschizi fereastra. Apare sentimentul acela că SPV-ul nu mai ține, pentru că, în altă ordine de idei, discuția este canalizată doar pe factura electronică, în condițiile în care cred că majoritatea suntem conștienți de faptul că factura electronică nu este singura care ne paște, care se întâmplă, adică discutăm de eTransport,  eSigiliu, discutăm de SAFT-E, discutăm de un volum crescut de informații pe care îl transmitem și pentru care trebuie să ne pregătim să-l transmitem pentru că aceste informații par să fie în creștere.

Faptul că nu s-a pregătit piața în ceea ce privește această obligație a pus o sarcină nu doar pe cei care dezvoltă programe de facturare, dar și pe profesia contabilă pe care o reprezint, în sensul că am fost cumva intermediari între contribuabili și ANAF. Pentru tot ceea ce nu a existat ca informație pe piață, cumva profesioniștii contabili au trebuit să intervină și să răspundă la întrebări și să ajute contribuabilii pentru că efectiv nu a existat un canal de comunicare. Apreciez pe de altă parte, informația comunicată de către dl. Albert Fruth, și anume, înțeleg că se lucrează la un ghid – mai bine mai târziu decât niciodată -, astfel încât întrebările cele mai rapide și situațiile cel mai des semnalizate să-și găsească răspuns nu doar pentru cei care oferă servicii pentru a ajuta antreprenorii să se conformeze, dar și pentru contribuabilii care deja au luat problema în mână și care se pregătesc din ce în ce mai serios pentru momentul 1 aprilie.

În ceea ce privește obligația de a transmite factura electronica, din nou total de acord cu domnul Fruth, n-avem cum să scăpăm de ea, pentru că la nivelul Uniunii Europene este o discuție care este avansată în ciuda întârzierilor din ultima perioadă. Dar pe de altă parte, zic că este obligatorie amânarea sancțiunilor începând cu 1 aprilie 2024.

Aș mai vrea să atragă atenția și poate este un mesaj pe care îl duceți dumneavoastră mai departe. Nu știu dacă guvernul nostru, Ministerul de Finanțe a ținut cont de ceea ce se întâmplă în cazul societăților cu capital de stat sau chiar în cazul instituțiilor publice care și ele vor avea obligații să transmite eFactura.

Am clienți din toate zonele și vă pot spune că dacă în mediul privat se mai mișcă lucrurile, în ceea ce privește societățile cu capital de stat, sunt societăți mari cu capital de stat care emit facturi în Excel, de mână, adică sunt persoane plătite, angajate, care emit în fiecare lună sute de facturi. Și atunci cumva discuția aceasta legată de eFactură trebuie îndreptată spre amânarea impunerii unor sancțiuni, pentru că obligația o avem deja, începând cu 1 ianuarie 2024 este obligatoriu să transmită facturile în sistem. În ceea ce privește amânarea sancțiunii, aceasta este o discuție importantă din perspectiva mea.

De asemenea, ar trebui revizuit și sistemul sancțiunilor începând cu 1 iulie 2024, pentru că dacă obligația de a încărca factura în sistem este o obligație a emitentului, începând cu 1 iulie 2024 destinatarul riscă sancțiuni care sunt de 15% din valoarea facturii, în condițiile în care singurul instrument pe care îl are destinatarul împotriva emitentului este să meargă în instanță.

Aceste probleme ar fi trebuit cumva identificate din timp în baza reacției mediului privat și găsit un răspuns la aceste întrebări. Mai este un aspect: Ce se întâmplă în țară, cu cei care n-au acces la tehnologie, la internet, cu cei care își declarau veniturile pe baza documentelor făcute de mână. Este o realitate total diferită față de ceea ce avem în orașele mari, nu doar în București.

Tendința, discutată cu antreprenori, este ca atunci când îți vei găsi un partener începând cu iulie 2024, să nu-ți mai iei unul mic, prăpădit despre care nu știi dacă va încărca sau nu factura în SPV, evident, în măsura în care îți permiți să faci o astfel de alegere, ci să te duci la un furnizor mare, despre care ai siguranță mai mare că firma respectivă deja este în pas cu modificările și va încărca toate facturile, astfel încât să nu se expună pe tine ca destinatar riscului să fii sancționat, pentru că nu s-a încărcat factura respectivă în SPV.

S-a discutat și o să se discute foarte mult de partea tehnică, extrem de importantă, dar din perspectiva profesiei contabile, partea legislativă este de asemenea importantă, ca să nu zic că, de fapt, partea legislativă este cea care ar trebui să primeze. Sunt foarte multe aspecte care nici din punct de vedere legislativ nu sunt reglementate, la acest moment, nu sunt reglementate suficient, trecând peste sancțiunile despre care am vorbit.

Încă sunt probleme de legislație, în sensul că, spre exemplu, alte documente care vor trebui emise de către contribuabilii care fac factură, deci vorbim aici, nu de profesionistul care este educat, ci de către antreprenori, documente care trebuiesc emise în lipsa încărcării facturii respective în SPV. Aici apar o grămadă de discuții care sunt de natură operațională, la care la acest moment nu avem răspuns, în condițiile în care 1 iulie nu este atât de atât de departe. Apreciez și eu, pentru că am fost la diverse grupuri de lucruri și discuții, că ordonanța 115 a clarificat un lucru foarte important, respectiv că data emiterii facturii nu este data comunicării de către SPV. Sunt într-adevăr niște reacții, numai că, din păcate, reacțiile respective nu sunt suficient de în timp.

Partea de educație este extrem de important – a fost o perioadă de timp în care ANAF avea pe Facebook câteva intervenții, o dată pe săptămână, o dată pe lună sau în anii bisecți, dar intervențiile respective chiar foloseau, iar cei care întrebau de regulă nu era profesiile, nu doar cea contabilă și alte profesii, ci erau oamenii care aveau diverse nelămuriri. Poate mai ales în perioada aceasta, când suntem în focuri, este important ca ANAF să deschidă mai multe canale de comunicare și trebuie ținut cont de feedback-ul venit din piață.

Susțin ceea ce s-a discutat în conferință, legat de faptul că SPV-ul nu funcționează. E ușor să zici am 5 zile, am timp să mai intru. Nu poți să prezumi că cineva stă și apasă pe buton până merg sistemele. Trebuie făcut ceva prin amânarea sancțiunilor, poate prin amânarea termenelor, astfel încât să nu mai ajungem în situația în care foarte mulți simt că vor fi penalizați din cauza faptului că nu a mers serverul ANAF.

Ca să închei în schimb pe un ton pozitiv, este minunat că ANAF a venit la această conferință pentru că știu că feedback-ul pe care îl veți primi va fi dus mai departe, iar profesia pe care o reprezint cu siguranță a deschis căile de comunicare și dacă aveți nevoie de ajutor, îl veți primi din partea CECCAR.

Printr-o modificare recentă și anume, legea 296/2023, alte probleme care sunt legate cumva de factura electronică nu se mai pot plăti la la jumătate.

Și aici, legat de modul în care nerespectarea obligației de a emite factura electronică va influența contribuabilul, trebuie văzut și un termen în care autoritatea are timp să sancționeze, adică nu trebuie să ne imaginăm că dacă n-am depus factura pe 1 iulie și nu m-a penalizat a 2-a zi sau a 5-a zi, am scăpat.

Am avut discuții la Ministerul finanțelor și întotdeauna mesajul pe care l-am primit a fost: noi nu vrem să vă sancționăm, noi pornim de la premisa că totul e în regulă.  Atunci hai să schimbăm legislația ca să nu putem fi sancționați cei care suntem de bună credință și nu reușim să facem lucrurile în timp, pentru că altfel discuția este una și legea este alta.

Cristina BĂRBAT, Expert Superior – Consiliul Județean Tulcea & ADECJR – Asociația Directorilor Economici și Contabililor din Județele din România: Poziționările față de eFactura sunt B2G, B2B, dar consiliile județene au un specific aparte, sunt G2B

Dacă până acum s-a discutat mai mult despre partea B2G, B2B, la noi funcționează varianta B2G, dar la noi problema se pune cumva G2B, în sensul că noi, ca și instituție publică, respectiv Consiliul Județean Tulcea, conform reglementărilor codului administrativ, avem încheiate contracte de concesiune pentru terenuri proprietate private. Noi facturăm redevențe pentru aceste concesiuni, redevențe care reprezintă venituri pentru autoritatea noastră, dar în același timp nu reprezintă o activitate economică.

VIDEO

Am făcut o adresă către Administrația Județeană a Finanțelor Publice Tulcea (și fiecare Consiliul Județean a făcut lucrurile acestea la nivelul județului respectiv) pentru a afla dacă pe platforma aceasta suntem cumva exceptați sub o formă sau nu.

Albert Fruth, ANAF: Deși sunteți G, vă comportați ca un B. Există o dezbatere și o discuție atât la nivelul Consiliului Județean, dar și la nivelul ANAF, aparat propriu. Situația e la fel în toată țara. Sunt mai multe tipuri și categorii de operațiuni care nu intră în sfera de acțiune a instituției publice, nu intră în activitatea curentă. Trebuie să fie o calificare în sensul ăsta venită din partea Ministerului de Finanțe. Nu cred că este atributul ANAF să răspundă pe zona de legislație.

Trebuie analizate categoriile de activități pe care le fac aceste instituții, consilii județene, detașate față de activitatea proprie.

Cristina Bărbat: Nu există o legislație, nu sunt reglementări pe problema aceasta. În plus, noi avem, de exemplu, contracte de concesiune cu persoane fizice. Noi deținem mai multe terenuri în deltă, avem contracte de concesiuni de pășuni cu oameni simpli, care au un telefon cu butoane și pentru care trebuie găsite soluții simple. Ideea este să găsim soluții în așa fel încât să fim unitari, adică să nu ne trezim că un Consiliu județean are o anumită viziune și procedează într-un fel și restul altfel.

VIDEO

Accesați AICI Ediția I a Conferinței Transformarea Digitală fiscală a României

SPEAKERI DX FISCAL 2023

RSVP:

Pentru parteneriate cu instituţii, companii, prezentări şi VIP Speakers vă rugăm să ne contactați la:
Digital Transformation Council
–––––––––––––
Roxana ONEA 
| Director Executiv
–––––––––––––
Revista COMUNIC@ȚII Mobile | TelecomTV
Mobil: +40.723.319.678
Email: roxana.onea@comunic.ro