Roxana EPURE – Managing Partner, NextUP @ Conferința Transformarea digitală fiscală a României – eFactura: Bilanțul primei luni de utilizare B2B organizată de către Digital Transformation Council pe 31 ianuarie 2024 și moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea. Parteneri Media: Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTV
Detalii aici: https://comunic.ro/dxfiscal-efactura/
Am venit la conferința Conferința Transformarea digitală fiscală a României – eFactura: Bilanțul primei luni de utilizare B2B în primul rând ca să vă vorbesc despre o realitate din teren pe care o percepem și o gestionăm zilnic.
Avem și noi, la NextUP, undeva la 500-600 de întrebări pe zi strict legate de eFactura și ca să fiu și mai concretă, 90 % dintre ele sunt întrebări de necunoaștere a sistemului RO eFactura.
Next Up este un furnizor de software din România care se poziționează, în contextul nostru, între ANAF și furnizorii de semnătură digitală.
Credem că producătorii de software din România sunt responsabili să facă educație alături de celelalte entități active din România, adică și alături de alți producători de soft, dar mai ales alături de oficiali din instituțiile statului. O să încep cu a vorbi despre un elefant mare din cameră, anume că realitatea noastră din teren arată că instituțiile statului nu sunt pregătite pentru eFactura, nu s-au pregătit și nu sunt pregătite pentru această etapă. O să argumentez de ce spun asta. Infrastructura ANAF nu este pregătită să gestioneze un val de informații pe care contribuabilii, în contextul eFactura, îl trimit astăzi, deci nu pe care îl vor trimite, la un termen viitor, ci îl trimit concret, astăzi.
Contribuabilii trimit aceste date prin contabil, în momentul acesta. Nu zic cum ar trebui să fie, ci ceea ce se întâmplă astăzi.
Contabilul se confruntă, încă de anul trecut, cu blocaje în a trimite aceste date pe serverele ANAF și nu mă refer doar la eFactura, ci și la declarațiile fiscale, pe care le trimite noaptea. De ce? Pentru că serverele ANAF sunt în mentenanță ziua.
Un al 2-lea argument pe care îl aduc pentru a afirma că instituțiile statului nu sunt pregătite este că nu a făcut campanii de informare și educare a antreprenorului. Antreprenorul nu știe ce înseamnă eFactura, nu înțelege de ce a venit ea în viața lui Și la cine se duce antreprenorul? Păi, tot la contabil!
De 2 ani, contabilul muncește mult mai mult pentru niște declarații suplimentare, cum este SAFT cu care nu știm ce se întâmplă mai departe.
Consecințele pe care le vedem noi în teren sunt următoarele.
Unu – antreprenorul nu înțelege nimic din sistemul eFactură, pune o presiune suplimentară pe contabil să declare, să înțeleagă, să explice, să facă educație și așa mai departe. Sigur noi, de exemplu, încercăm pe cât posibil să venim în ajutorul contabilului cu informări, explicații, ghiduri, tutoriale. Pentru noi nu e nimic special să faci tutoriale, nu doar pe softul nostru, ci în general să facem educație. Ni se pare că suntem responsabili să punem umărul la informarea și educarea contribuabilului. Asta ar fi o consecință.
A doua consecință pe care noi o resimțim zi de zi ca producător de soft și eu, ca și contribuabil, este că de fiecare dată când există o modificare legislativă legată de proiecte mari care au implicat o grămadă de implementări și din partea noastră a softiștilor, cum zicem noi, dar și din partea instituțiilor de stat, nu au existat niciodată campanii de informare a contribuabilului. Da, OK, de acord, contabilul nu trebuie să fie un IT-ist, nici contribuabilul nu trebuie să fie un contabil.
Antreprenorii nu știau la 1 ianuarie 2024, când eFactura a devenit obligatorie, ce înseamnă SPV. Antreprenorii nu știau ce înseamnă semnătură digitală. De ce le trebuie lor, ce este acest certificat digital fizic? Fizic, cheiță, cloud și așa mai departe.
Iar asta este cumva responsabilitatea instituțiilor de stat. Informarea aceasta ar fi trebuit să se întâmple înainte, ca și calibrarea serverelor de care vorbim.
Eu nu îmi permit să tratez doar clienții care sunt autodidacți și la fel ar trebui să procedeze și instituțiile statului, adică să trateze, să aibă soluții, să vină cu soluții concrete și pentru cei care sunt autodidacti și pentru cei care nu sunt autodidacți. Interesul meu, ca și producător de soft, este să vin cu soluții, mai ales la provocările pe care le au clienții noștri. Într-o lume ideală văd aceeași abordare dinspre instituțiile de stat către contribuabili. Trebuie să tratăm și situațiile ideale, dar și situațiile care nu sunt ideale. Vă dau exemplul Franței, care a anunțat acum, în ianuarie, amânarea termenului eFactura cu încă un an. După ce amânaseră pentru 2025, au amânat acum pentru 2026.
De ce? Pentru că există o pregătire care se face înainte de implementarea sistemului eFactura în statul respectiv. Ce încerc eu să spun este așa: În momentul în care facem modificări legislative, contribuabilul are nevoie de predictibilitate. Contribuabilul român, acela care trimite informații fiscale către instituțiile de stat are nevoie de această predictibilitate pe resursele pe care el le va folosi ca să respecte legea. Noi avem câteva mii de clienți activi care folosesc softurile noastre și care plătesc subscripții anuale. Din aceste câteva mii de clienți, peste 1000 sunt firme de contabilitate care, de asemenea, depun declarații fiscale pentru alte câteva mii de contribuabili.
Contribuabilii care sunt în baza noastră de date trimit informații fiscale la ANAF și însumează cifre de afaceri de peste 11 miliarde de euro anual.
Aceasta este cifra la 2022, pentru că pe 2023 nu avem încă cifre actualizate.
Părerea lor contează și poziția lor, pe această realitate din teren, contează. Peste 90% din acești contribuabili sunt plătitori de TVA, așadar părerea lor contează. De fapt, contribuabilul are nevoie de informații și soluții înainte de implementarea acestor mecanisme. Degeaba tratăm paliativ. În momentul acesta, pentru că infrastructura nu “mestecă” cantitatea de date, este un haos și nu doar între clienții noștri. Pe grupurile de Facebook despre eFactura sunt informații congruente, identice cu informațiile pe care eu vi le dau și eu acum, pe care noi le-am primit de la clienții noștri. Peste 100 dintre ei au răspuns la întrebări, precum: ce dificultăți aveți sau cu ce vă confruntați când vine vorba de eFactură? Ce ați înțeles din sistemul ăsta, cu ce vă putem ajuta noi? 90% din aceste răspunsuri se referă la ajutorul pe care contribuabilul îl așteaptă din partea instituțiilor de stat, pentru că noi ca producători, ne-am făcut treaba, noi ne-am integrat și cu semnătura digitală și cu serverele ANAF și așa mai departe.
Una din întrebările pe care le-am adresat clienților noștri a fost ce soluții sau schimbări ați propune instituțiilor publice pentru îmbunătățirea sistemului RO eFactura.
Am transmis întrebări către 2500 de companii și au răspuns peste 100.
Concluzionând, iată și sugestiile pe care le am. Prima sugestie este amânarea obligativității sistemului eFactura cu minim 6 luni
Spun asta, pentru că noi suntem în etapa trial & error acum, pe timpul și energia contribuabililor, adică sistemul RO E factură este în teste în momentul acesta. Una dintre întrebările pe care doream să le adresez ANAf era, ce pregătiri s-au făcut în prealabil și ce pregătiri se fac acum pentru a îmbunătăți infrastructura sistemului RO eFactura.
De aceea, dacă suntem în trial și beta test, ar trebui amânată eFactura cu minim 6 luni, astfel încât statul să aibă timp să se pregătească.
Apoi, cu privire la infrastructură, sugerăm și recomandăm despărțirea informațiilor fiscale din declarații de informațiile din eFactura, astfel încât am ridica de pe umerii contabililor, de exemplu, presiunea de a depune noaptea pentru că ziua serverele sunt în mentenanță, pentru că inclusiv în perioada asta de încă 6 luni de amânare eFactura, contabilii vor trebui să depună aceste declarații, adică nu punem mediul de afaceri pe pauză, lucrurile trebuie să meargă.
Această separare a informațiilor ar trebui să se întâmple cât mai repede.
Tot vis-a-vis de infrastructură, cred că ar trebui construită o infrastructură care să gestioneze mai ales vârfurile de documente pe care contribuabilii le vor trimite. Mi-ar plăcea, de asemenea, ca instituțiile statului și ANAF să comunice transparent care sunt aceste vârfuri, cât la sută dintre contribuabili au fost deschiși să testeze RO eFactura până la 1 aprilie, câți au adoptat și care sunt vârfurile la care ne așteptăm. Desigur, următoarea întrebare este dacă suntem pregătiți din punct de vedere tehnologic să gestionăm acele date.
Numărul 3 – ANAF trebuie să țină legătura cu producătorii de soft care au mereu feedback la rece. Nu doar că putem testa API-uri etc, dar îi putem pune în contact cu realitatea, fie ea rece sau caldă din teren, aducând tot timpul propuneri constructive de îmbunătățire, care vin din acest concret cu care noi ne confruntăm în fiecare zi.
