Page 10 - Revista COMUNIC@TII Mobile Nr. 146

Dosar Centenar - ROMÂNIA 100

telecom din România a contribuit semnificativ la obţinerea
unor punctaje onorante în anumite domenii: locul 2 în UE la
procentul abonamentelor de internet fix de mare vi te ză (cel 5. E.L.: Paradoxal poate la prima vedere, cred că de fapt
puţin 30 Mbps), valoarea de 70% fiind aproape dublă compa - reflectă oportunitățile existente pe piața din România,
ra tiv cu media UE de numai 37%, locul 9 în UE la procentul creșterea eco nomică venind ca efect al valorificării acestor
alocării spectrului, locul 10 în UE la ponderea pre ţului servi - oportunități. Decalajele despre care vorbiți sunt într-adevăr
ciilor de internet fix în venituri. Din păcate, unii factori spe - dureroase și reale, însă în același timp reprezintă oportunități
cifici României, cum ar fi relieful, fragmentarea excesivă a de creștere, de dezvoltare accelerată.
localităţilor (conform Recensământului din 2011, peste 4.300 de Sunt sigur că măsurile luate de noi privind dezvoltarea rețe le -
localităţi aveau cel mult câte 100 gospodării), în care locuiesc în lor și serviciilor de comunicații electronice, dublate de măsu -
special persoane de vârste mai înaintate, mărimea a gospodării - rile complementare din domeniul educației, administrației
lor (în România numărul mediu de membri ai unei gospodării locale și centrale, pe fondul creșterii economice accelerate își
este de 2,7, comparativ cu media UE de 2,3), îmbătrânirea vor pune amprenta din plin asupra vieții noastre și vă invit să
populaţiei şi nivelul scăzut al veni tu rilor, coroborate cu o ne revedem peste 10 ani să privim unde am ajuns și de unde
oarecare reticenţă la alfabetizarea digi ta lă, au o contribuţie am plecat.
majoră la obţinerea unor punctaje scăzute în cele mai multe Într-adevăr, avem printre cele mai performante rețele fixe din
domenii ale acestui indice construit pentru a ierarhiza Europa, dar continuăm să ne batem pe ultimele locuri la
performanţele digitale ale statelor UE. conec tivitate și la utilizarea internetului. Deși competențele
ANCOM pe conectivitate sunt limitate, putem acționa indi -
rect, prin încurajarea concurenței care servește cel mai bine
4. E.L.: Sunt conștient că este foarte simplu să dai sfaturi utilizatorii. În plus, creșterea conectivității nu se poate face la
altora și cel mai greu să faci, să formulezi și să aplici politicile prețuri mari. De aceea, operatorii trebuie să fie cât mai efi -
pu bli ce, care mediază interese publice legitime, însă deseori cienți posibil, iar noi, Autoritatea, trebuie să îi sprijinim în
8
diver gen te. Voi încerca, însă, să şi dau câteva idei. acest sens.
Așa cum arată și prioritățile Agendei Digitale pentru
România 2020, ar trebui accelerate inițiativele care implică
creșterea acoperirii cu rețele broadband cu viteze de peste 30
Mbps și care ar trebui să aibă o acoperire de 80% până la
nivelul anu lui 2020. Din acest motiv consider oportună
intervenția autorităților prin derularea schemelor de finanțare
publică pentru construirea de infrastructuri fizice asociate
rețelor de comunicații electronice necesare în vederea furnizării
de ser vicii de comunicații electronice în bandă largă de mare
viteză în localitățile defavorizate din acest punct de vedere.
În context, ar putea fi facilitată scrierea de proiecte în cadrul
programului european WiFi4EU, care urmează a fi lansat în
curând. Acțiunile care să faciliteze dezlănțuirea potențialului
Smart City, în cât mai multe orașe ale României, ar fi de
asemenea prioritare. Cele mai multe din orașele României sunt
deja bine conectate la internet de super-viteze, iar adăugarea
unor rețele de senzori LoRa (low radiation) se poate face la
costuri foarte mici, permiţând astfel furnizarea unor servicii
publice sau pri vate inovative, sau creșterea performanțelor sau
calității servi cii lor existente. Exemple sunt nenumărate, prac ti -
ca a consacrat o multitudine de soluții smart în diverse dome -
nii legate de organizarea și funcționarea orașelor. Inițiativa
Alba Iulia – fanion smart city al României, ajută la transfor -
marea orașului, dar a permis și învățarea multor lecții practice.
Valorificând aceste lecții, inițiativele publice pot ajuta la trans -
formarea digi tală a orașelor României.
Un al treilea obiectiv strategic care apare în prioritățile Agen -
dei Digitale și pe care noi îl considerăm important de atins
este creșterea numărului de cetăţeni care utilizează servicii
de eGuvernare și al celor care returnează online formulare
com ple tate scanate. Atingerea acestui obiectiv la nivelul pro -
pus de 35% și, respectiv, 20%, va debirocratiza multe dintre
procesele care, știm cu toții, se întind pe o durată semnifica -
tivă și pot avea efecte negative asupra multora dintre activită -
țile de zi cu zi ale românilor.
februarie-martie 2018, COMuNIC@ȚII Mobile