Page 45 - Revista 139

bibliologie & ?tiin?a informarii | interviu

C@M: Cum a fost reprezentata România la încât sa poata sa ghideze cunoasterea, care acum nia este mixt, ceea ce reprezinta un obstacol în 43
Congresul IFLA? înseamna big data si vorbim de concepte precum operarea dintre bibliotecile din România pentru
M.R: La editia de anul trecut si la cea de anul cybrarian, metadata librarian, asa încât este ca în subordinea Ministerului Culturii se rega-
acesta am fost singura reprezentanta a lumii nevoie ca profesia însasi sa îsi dobândeasca noi sesc Biblioteca Nationala a României si Biblio-
bibliotecilor din România, în contextul în care valente si abilitati pentru a putea face fata noilor teca Academiei. Avem în subordinea autoritatilor
Republica Moldova a avut 12 reprezentanti la cerinte ale utilizatorilor. publice locale, bibliotecile judetene, bibliotecile
editia din 2015. Aici trebuie respectata o disci- Se vorbeste de alfabetizarea informationala, de municipale, plus cele din scoli si din universitati.
plina a conventiilor internationale, cu trimiterea nevoia de transformare a profesiei, de introduce- Arata ca o piele de leopard din punct de vedere
lucrarii ce se doreste a fi sustinuta, care este eva- rea serviciilor electronice, de transformarea bi- institutional, un peisaj relativ incoerent. Din pa-
luata si ulterior aprobata sau nu de catre un co- bliotecilor în pol de iradiere nu doar a cunoas- cate comisia nationala a bibliotecilor nu functio-
mitet stiintific. Faptul ca România este prezenta terii ca si continut, ci si a serviciilor de ecitizen- neaza si avem o lipsa de coerenta la nivel natio-
cu o lucrare mi se pare onorant pentru întreaga ship, de transformarea lor în platforme de ceta- nal în privinta modului în care alocam resursele
tara, nu doar pentru mine presonal. tenie electronica. Acest lucru este valabil în spe- sau a modului în care ne construim politicile de
C@M: Sloganul congresului mondial al biblio- cial în cazul bibliotecilor judetene. În cazul BCU dezvoltare, de digitalizare etc. Din pacate func-
tecatorilor a fost Connections. Collaboration. „Carol I“, profilul utilizatorilor indica 85% stu- tionam insular, ca si în alte domenii, dar cele pa-
Community. Ce a transmis acesta? denti si cercetatori, prin urmare trebuie sa fim cu tru biblioteci centrale universitare (Bucuresti,
M.R: A transmis faptul ca IFLA încearca sa înca un pas înainte deoarece ei sunt primii care Iasi, Cluj, Timisoara) aflate în subordinea Mi-
puna accent pe rolul de interconectare pe care îl folosesc portabile, terminale, software, aplicatii la nisterului Educatiei Nationale încearca sa îsi
are biblioteca în societate, interconectare între zi. Diferenta specifica între bibliotecile judetene alinieze strategiile.
grupuri, dar si între niveluri diferite de alfabeti- si bibliotecile centrale universitare sau Biblioteca C@M: Care este provocarea dvs. manageriala în
zare, instruire si colaborare cu anumite industrii, Nationala a României sau Biblioteca Academiei atragerea de fonduri europene?
cu servicii de cercetare sau prestare de servicii din tine de importanta alocata, în cazul celei de a M.R: Aici trebuie sa vorbim de proiecte con-
paleta de competente pe care le au bibliotecarii. doua categorii mentionate, bazelor de date stiin- crete. Anul trecut, de exemplu, am fost în Co-
O alta noutate a acestei conventii a fost reunirea tifice, care sunt destul de scumpe si la care nu au reea de Sud unde am vizitat Biblioteca nationala
a trei sectiuni diferite în anii anteriori, respectiv acces alte biblioteci sau utilizatori individuali. a acestei tari si am observat ca exista o diferenta
biblioteci metropolitane, academice si scolare, C@M: Care este mecanismul de dezvoltare a colec- de abordare - pentru europeni biblioteca digitala
într-una singura, la care am si participat. Perso- tiilor si cum colectati cererile lansate de utilizatori? se refera mai degraba la continut, pe când pen-
nal mi s-a potrivit acest concept, întrucât BCU M.R: Primim sugestii de la profesorii, deca- tru coreeni se refera la servicii, la diverse tipuri
„Carol I“ a absorbit, la finele anului 2013, fosta natele, consiliile stiintifice ale fiecarei facultati de servicii. Ideal ar fi sa le avem pe ambele.
biblioteca pedagogica nationala I.C. Petrescu, iar din Universitatea din Bucuresti, cât si solicitari Totul este o provocare de management care sa
acum îndeplinim si rolul metodologic de asisten- individuale de la studenti si cercetatori, carora prioritizeze ritmul de dezvoltare a institutiei si sa
ta a întregii retele de bibliotecari din bibliotecile încercam sa le dam curs în masura în care se îl calibreze cu resursele pe care le are si pe care le
scolare. Astfel, institutia noastra a crescut ajun- poate. Pe de alta parte, facem o ancheta cercetare poate atrage.
gând în prezent la 330 de angajati si 16 filiale. sociologica repetata pentru a vedea nivelul de Ca institutie, ne confruntam cu limitari în a
C@M: Care sunt noutatile în zona bibliotecilor? satisfactie si tipurile de servicii pe care utilizatorii accesa fonduri europene pentru a ne dezvolta
M.R: Este o mare provocare pentru biblioteci, în si le-ar dori. Un alt element diferentiator al BCU serviciile asa încât sa oferim un acces si mai
general, care se discuta an de an, si anume masu- Carol I fata de alte biblioteci este infrastructura amplu si mai facil la resursa info-documentara.
ra în care reusim sa nu devenim doar niste insti- culturala extraordinara, prin organizarea de con- Din pacate, apelurile care s-au deschis pe
tutii vetuste ale trecutului, cvasi-muzee, ci sa ve- ferinte si întâlniri, dezbateri academice, lansari de tehnologia informatiei, respectiv OIPSI, au fost
nim la întâlnirea cu nevoile comunitatii pe care o carte, la care sunt invitati si utilizatorii bibliotecii. necompetitive, iar eligibilitatea a fost gândita
deservim, cu profilul de utilizator pe care comu- Pregatim acum cea de a cincea editie anuala a exclusiv pentru autoritatea publica centrala,
nitatea îl aduce în prezent în institutiile noastre. proiectului Strada de Carte (21-25 septembrie), când, de fapt, institutia care are nevoie de acest
C@M: Practic, bibliotecile încearca sa se transforme care va include târg de carte, conferinte, proiectii proiect este o institutie tertiara, aflata în subor-
din depozite de carte în centre de informare. de film, ateliere pentru copii, concerte. dinea acestui minister.
M.R: Din ce în ce mai mult se vorbeste despre C@M: Sunteti la intersectia dintre Ministerul De aceea, sper ca urmatoarele apeluri, pe
knowledge management si nu despre depozit de Educatiei si Culturii. Cum se defineste BCU? educatie, sa fie deschise si institutiilor publice
carte, respectiv despre organizarea cunoasterii si M.R: Din punct de vedere legal, BCU „Carol I“ aflate în subordinea ministerului, nu doar dedi-
gestionarea, ghidarea acesteia. În prezent, profe- este în subordinea Ministerului Educatiei Natio- cate ministerului, întrucât nu la minister se
sia de bibliotecar reclama noi competente, asa nale. Sistemul national de biblioteci din Româ- poate face o biblioteca digitala.

directorul BCU, singurul român la Congresul mondial al bibliotecarilor - SUA 2016

În perioada 13-19 august 2016, Conf. univ. dr. Mireille Radoi a cerea sa în tara pune accent pe pozitionarea României în uni-
participat la cel de-al 82-lea Congres IFLA -World Library and versul mondial al bibliotecarilor, dar si pe contextul intern, cu
Information Congress, un adevarat spa?iu al comunicarii multi- obstacolele, dar si cu solutiile pe care le pot adopta bibliotecile
culturale, reunind speciali?ti din circa 140 de ?ari, aspect ce subli- pentru a face fata atât unui mediu economic si administrativ
niaza nevoia de colaborare profesionala, de transformare, greu încercat, dar si noii paradigme digitale de utilizare a patri-
schimb de experien?a, precum ?i respectul ?i importan?a oferite moniului informativ al bibliotecilor. Va invitam sa accesati
bibliotecilor pe plan interna?ional. Interviul realizat la întoar- interviul si în varianta video pe canalul nostru TelecomTv.ro.

august-septembrie 2016, CoMUnIC@?II Mobile