Marian MURGULEŢ, ex CIO Guvern, GUVERNUL ROMÂNIEI @ eLEARNING CONFERENCE 2021 (Edu Tech – Formare – Recalificare – Transformare Digitală), organizată de DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL, Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTV.ro pe 23 aprilie 2021, de Ziua Internațională a Cărții, a Drepturilor de Autor și de Ziua Bibliotecarului din România.
În privința educației, cât am fost CIO guvernamental, m-am zbătut pentru implementarea mai multor proiecte, cum ar fi catalogul electronic al elevilor sau biblioteca electronică, WiFi Campus, Edulib. Sunt proiecte gândite ca un pachet, negociate la nivelul anului 2012-2013.
Din păcate, oamenii din ministere nu sunt capabili să scrie proiecte de o asemenea anvergură, nu sunt capabili să le gestioneze. În compartimentele IT din ministere sunt încadrați angajaţi care fac altceva, nu IT.
Din acest motiv suntem unde suntem. Apoi, este o lipsă de asumare la nivelul conducerii ministerelor. În cazul proiectelor cu valori mari, cum este Sistemul Informatic de Management al Școlarității (SIMS), văzându-i pe unii funcționari că nu vor să semneze referatele de necesitate, i-am rugat să motiveze refuzul. Dacă sunt probleme, să le prezinte și să le corectăm. A doua zi, evident, au dat drumul la proiect, după ce s-au confruntat cu o asemenea abordare.Vorbim de un proiect de 48-49 milioane euro (SIMS). Din decembrie 2020 până acum nu s-a mai întîmplat nimic, mai este nevoie de o singură semnătură ca să poată fi publicat pe SICAP, ca să pornească achiziţia.
Aceste proiecte au finanțare europeană și trebuie lansate până la o anumită dată, altfel se pierd banii. Cu fiecare zi care trece, nu ne mai rămâne timp pentru implementare. Dacă lucrurile nu se mișcă, vom ajunge în situația să dăm banii înapoi. Sunt proiecte care trebuie să se încheie în iulie-august 2023. Dacă lansăm licitaţia astăzi, mai devreme de 7-8 luni nu va exista contract atribuit.
Lucrurile nu au mers cum trebuie până acum și mi-e greu să cred că de mâine românii vor deveni elvețieni și totul va deveni funcțional.
Cine nu are proiectul gata, nu fișa proiectului, să poată da drumul rapid la licitaţie, cu procedura de achiziţie şi să ştie clar ce are de făcut, nu va avea nicio șansă să îl pună în practică prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
România are două proiecte IT pe zona educației semnate în septembrie 2019, cu finanțare europeană, de aproape 100 milioane de euro. Unul are lansată achiziția, celălalt nu a fost urcat pe SEAP/SICAP.
Din păcate, oficialii actuali vorbesc în permanență despre digitalizare, dar de făcut ceva concret, nimic. Este o lipsă de asumare la nivelul conducerii ministerelor.
E clară nevoia de regândire a societăţii în ansamblul ei, de la guvern, administraţie centrală, administraţie locală, biblioteci, televiziunea, radioul – toate trebuie să se adapteze la noua eră în care trăim. Pentru mine este clar, societatea actuală, toate instituțiile ei, guvernul, radioul, televiziunea, trebuie să se adapteze la era digitală.
Generația actuală de copii nu urmărește posturile de radio sau TV. Câștigă foarte mult teren serviciile oferite online, via internet, sau offline. Vedem Netflix, concurent puternic al televiziunilor, vedem podcast-urile, care câștigă tot mai mult teren, ca alternativă la programele radio. Sunt schimbări semnificative în cerințele consumatorilor în privința conținutului.
PNRR sună foarte bine, cu foarte mulţi bani, dar perioada este foarte scurtă, de 3 ani şi trebuie să ne mişcăm foarte repede, iar când ne gândim că la Biblioteca Virtuală s-a gândit strategia din 2013 şi nici până acum nu s-a pornit proiectul… PNRR-ul se scrie sub presiunea timpului. Cine a avut „noroc” şi a mai avut proiecte depuse pe finalul exerciţiului financiar trecut 2013-2020, chiar dacă atunci şi n-au fost eligibili, nu au depus la timp proiectele, dar totuşi le aveau aproape gata, aceia vor avea şanse pe PNRR.
Toată lumea vorbeşte de învăţământ online, de biblioteca digitală, dar subliniez că acest proiect care e gândit la nivelul anilor 2012-2013 (tehnologiile din caietul de sarcini sunt din 2019-2020), nici măcar în contextul pandemiei nu a putut fi accelerat ca să fie implementat.
Conchizând, lipsa capacităţii administrative, lipsa asumării la nivel înalt în ministere şi în principalele organizaţii publice, lipsa unei coordonării unitare în domeniul transfomării digitale, respectiv cineva care să pună la aceeaşi masă toate ministerele şi toată administraţia publică centrală sunt elementele care vor impacta din plin şi PNRR.
