Digital Transformation Council
organizează conferința
„RAPORT DE ȚARĂ DX – ROMÂNIA DIGITALĂ”.
CUM FACEM TRANSFORMAREA DIGITALĂ (DX) UN PROIECT DE ȚARĂ?
pe 31 octombrie 2023, orele 11:00 – 15.00,
la Grand Hotel Continental – Calea Victoriei nr. 56, București,
Parteneri media: Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTV
AGENDA:
10:45 – 11:00 Înregistrarea participanților & Welcome Coffee
11.00 – 12.30 Dezbatere România Digitală – Raport de țară DX
12.30 – 12:45 Networking & Social Brunch
12:45 – 14:45 Dezbatere Studii de caz şi soluţii DX pentru România
Cum poate recupera România decalajul în tranziția digitală faţă de restul ţărilor comunitare și cum poate să mai contribuie ţara noastră la obiectivele UE ale Deceniului Digital?
VIP SPEAKERI
– Valeriu ZGONEA – Președinte | Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM)
– Doina BANCIU – Vicepreședinte | Academia Oamenilor de Știință din România
– Adrian Victor VEVERA – Director General | ICI București
– Dumitru BORȚUN – Prof. Univ. Dr. | SNSPA
– Valentin POPOVICIU – Vicepreședinte | DIGI | RCS&RDS
– Gabriel AL BABA – Co-Fondator & Digital Architect | ConectX
– Gabriela FORD – Director | Fundația EOS
– Laurenţiu BUNESCU – Director Programe de educaţie digitală | EOS
– Eugen SCHWAB-CHESARU – Vicepreședinte | PAC
– Marius MOTOFEI – CEO | Bob IoT
– Corneliu VIȘOIANU – General Manager | Uzina de Automecanică Moreni
– Vladimir Iulian ALEXANDRESCU – Consilier Președinte | Institutul Național de Statistică (INS)
MODERATORI
Ion VACIU – Președinte, Digital Transformation Council
Roxana ONEA – Redactor Șef, Revista COMUNICAȚII Mobile
VIP SPEAKERI
MODERATORI
Mulţumim Partenerilor şi participanţilor la conferinţă!
SINTEZA DEZBATERILOR
Valeriu ZGONEA, Președinte – ANCOM @ Conferința România Digitală 2023:
ANCOM se va asigura și pe viitor să păstreze câștigul competitiv pe care îl avem în zona de conectivitate, prin reglementări orientate spre o concurență sănătoasă, puternică și durabilă
Mi-am scris câteva gânduri din experiența pe care o am în acest domeniu, începând cu anii 2000 și pe care doresc să le prezint în cadrul acestui eveniment.
Sunt câteva chestiuni pe care le putem discuta, din perspectiva Autorității pe care o reprezint și a experienței pe care o am în acest domeniu. Întrebarea care se pune este următoarea: ce poate face statul și până unde?
O tranziție digitală sustenabilă și eficientă necesită o conectivitate ultraperformantă, adică fibra optică și 5G.
Tehnologia 5G va accelera dezvoltarea economiei și a societății digitale, va avea efecte directe, indirecte, de multiplicare, induse, de antrenare la nivel macroeconomic.
Vorbim despre beneficiile directe pentru utilizatori, derivate din accesul acestora la servicii și produse îmbunătățite din punct de vedere al costurilor, al calității, al experienței, al siguranței. Vorbim, de asemenea, și de beneficii strategice ale industriilor verticale. Vorbim despre ele, dar dacă-i întrebăm pe cei prezenți în sectorul privat sau public, 90% dintre ei nu înțeleg despre ce este vorba, dar folosim aceste cuvinte, le cităm, dar nu știm despre ce este vorba. Ne place să copiem aceste fraze, dar când intrăm în profunzime, nu mai ascultăm profesorii, ne oprim doar la declarații.
“Scale of economies” înseamnă o calitate mai bună a informațiilor privind lanțurile de producție, optimizarea operațiunilor interne, caracteristicile pieței, segmentarea, obiceiurile de consum pe care le au persoanele fizice sau companiile.
Se vorbește despre o creștere a productivității industriilor verticale, despre lansarea de noi modele de afaceri și despre un nou model antreprenorial, despre care nu am auzit pe nimeni să vorbească în România.
Transformarea digitală generează un nou model antreprenorial și generează un alt model de a produce locuri de muncă, total atipic. Școlile de specialitate nu vorbesc despre asta pentru că, de obicei, ne este rușine să aducem profesori din afară să ne explice ce înseamnă asta, care este modelul nou de a genera locuri de muncă și cum se poate face acest lucru.
Rețeaua 5G va facilita o altă experiență de utilizare, va fi acea percepție că internetul nu are limite, că ai capacități infinite ale rețelei, ceea ce presupune întotdeauna o suficientă capacitate disponibilă pentru a face un trafic de date pe care ți-l dorești la momentul acela.
În teorie, dacă vorbim despre marii profesori și specialiști în domeniu, sigur că vorbim de câteva beneficii ale 5G, mai ales pentru companii. Vom vedea evoluții semnificative în domenii care acum sunt gripate nu numai în România, ci și în alte țări. Vorbim de sănătate, de educație, de o bună guvernanță, de o bună administrație centrală sau locală.
Teoria spune că vitezele în 5G și tehnologiile care vor urma vor fi foarte mari față de nivelul oferit în prezent de tehnologia 4G. Apare următoarea întrebare: la ce bun această viteză ridicată de transfer a datelor?
Vitezele mari vor influența transporturile, casele vor deveni inteligente, vor fi lansate aplicații avansate de inteligență artificială, dronele vor fi utilizate pe scară largă, va crește viteza, precizia, vom avea reduceri de costuri în toate domeniile de activitate.
Din perspectiva ANCOM, tehnologia 5G va facilita și va reduce decalajul urban vs rural, inclusiv în materie de conectivitate și digitalizare, cu efecte favorabile asupra dezvoltării durabile.
Transformarea digitală reprezintă șansa României de a reduce aceste decalaje.
Experiența României în decada digitală, așa cum este numită de Comisia Europeană, aș putea să afirm că este o oglindă a caracteristicilor sectorului de telecomunicații din România. Avem vârfuri de top mondial, dar avem și zone despre care ne este rușine să vorbim.
Suntem a treia țară din UE care a introdus 5G, dar azi ne confruntăm cu un internet mobil nesatisfăcător în foarte multe zone rurale.
Se discută în prezent un proiect pentru reducerea lipsei conectivității în Delta Dunării. Dacă ne reușește acest proiect, vom merge și în zona Munților Apuseni. Vrem să reducem numărul zonelor albe din România.
Piața, singură, prin forțele sale, nu va reuși niciodată să livreze internet în toate comunitățile din România.
ANCOM va identifica zonele albe și viitoarele ajutoare de stat se vor duce spre aceste zone, pentru a avea o mai bună conectivitate acolo.
Autoritățile locale și centrale trebuie să-și schimbe paradigma și să se implice mai mult în proiecte care vor contribui la creșterea gradului de digitalizare în comunitățile de care sunt responsabile. Sunt foarte puține investiții în această zonă.
Trebuie să extindem rețelele destinate furnizării serviciilor de comunicații electronice către utilizatori ca să putem să digitalizăm serviciile, plus să formăm populația din zonele respective.
Există o lege care obligă autoritățile locale din zone în care încă nu există internet funcțional de a adopta un plan de măsuri pentru facilitarea extinderii rețelelor publice de comunicații electronice.
De asemenea, există o legătură clară între conectivitate, digitalizare și economie. Conectivitatea este un punct pozitiv pentru orice PIB din orice stat european. Cu cât numărul utilizatorilor la internet este mai mare, cu atâta se vede un spor în PIB. Impactul digitalizării asupra afacerilor este dat de accesul la date și informații într-un timp mai scurt, de sporul de productivitate, de reducerea costurilor tranzacționale.
Digitalizarea poate contribui la majorarea producției și a vânzărilor pe seama creșterii acoperirii geografice pe care o are un produs sau un serviciu.
Efectele pozitive ale digitalizării se văd în toate domeniile economiei naționale.
În încheiere, aș vrea să vă spun că ANCOM se va asigura și pe viitor că acest câștig competitiv pe care îl avem în zona de conectivitate să-l păstrăm, prin reglementări orientate spre o concurență sănătoasă, puternică și durabilă.
Investițiile precedente în zona telecom, ale căror efecte se văd în prezent, au fost realizate în condiții de concurență și susținute de un cadru de reglementare favorabil și predictibil.
Stăm foarte bine la conexiuni de viteză mare față de media europeană, dar, din păcate, la zona de educație digitală suntem unde nu ne place.
De ceva vreme, blocajul angajărilor în ANCOM a întârziat aducerea de noi specialiști în instituție, mai ales pe zona de core business.
Valentin Popoviciu, Vicepreședinte – DIGI | RCS&RDS @ Conferința România Digitală 2023:
În piețele cu patru operatori, cum este și România, inovația s-a manifestat din plin, prețurile sunt bune, la fel și calitatea și prezența tehnologiilor noi. Unde există triopol, lucrurile nu stau bine.
România stă foarte bine la conectivitate și este foarte bine că punctați și dvs. acest aspect în cadrul conferinței ROMÂNIA DIGITALĂ. Dacă ne uităm pe graficele prezentate de Comisia Europeană, vedem că la conectivitate, respectiv accesul la conexiuni de peste 100 Mbps, suntem undeva la 80% și, față de media UE, care se situează la peste 50%, România este la același nivel cu țările care au investit masiv în tehnologie de fibră optică, tehnologie care reprezintă viitorul în ceea ce privește conectivitatea.
VIDEO
Dacă ne uităm la fix, accesul prin fibră optică este cel mai bun și vom putea oferi orice fel de viteză în viitor prin intermediul acestor conexiuni.
Dacă ne uităm la mobil, nu există 5G sau 6G sau orice tehnologie viitoare fără conectivitate pe bază de fibră optică între stațiile de bază.
România a făcut un salt după anul 1990, pornind direct cu rețelele de fibră optică, pentru că a existat și o perioadă tranzitorie, în care și noi am folosit rețele hibride de fibră optică și cablu coaxial, la începutul anilor 2000, după care am trecut rapid în direcția folosirii exclusive a fibrei optice pentru accesul la clienți până în casa acestora.
Dar mai este un factor cu o pondere importantă în această dinamică a pieței, respectiv concurența care s-a manifestat în ultimii 25 de ani.
În momentul în care ai o piață deschisă investițiilor și acces la infrastructură pasivă, cum erau stâlpii și canalizația subterană, prin concurența, inovația și dorința operatorilor de a fi primii în a lansa servicii și tehnologii viitoare va fi mult mai mare.
Concurența te duce într-un mod investițional și de inovație care te ajută să ajungi cât mai eficient la client, să furnizezi servicii bune, de calitate și la prețuri accesibile.
Consolidarea pe orice piață concurențială apare, de obicei, ca un efect al ineficienței unui jucător sau operator de profil. Practic, este un mod natural prin care piața evoluează mai departe, atâta timp cât ai un concurent care este mereu dinamic, care vine mereu cu servicii noi, cu prețuri mai bune, cu eficiență mai mare și care lansează aplicații noi.
Pe piața telecom este important să avem inovație, să ne uităm la gradul de satisfacție al consumatorilor, astfel încât să vezi dacă ceea ce se oferă pe piață este ceea ce își doresc ei din punct de vedere al tehnologiei, aplicațiilor, calității și prețului.
Când vedem că în România avem cele mai bune prețuri la serviciile telecom la nivel internațional la o calitate foarte bună, realizezi că ai o piață care stă bine, este concurențială, este inovativă.
DIGI exportă acest model de succes în Spania, unde suntem prezenți cu servicii mobile din 2008 și cu servicii fixe din 2018, și investim masiv în rețelele de fibră optică așa cum am procedat în România. Avem peste 6,5 milioane de case acoperite în Spania, față de 9 milioane de locuințe în România.
Spania stă bine la concurență datorită accesului deschis la infrastructură, a existat concurență și investiții importante din partea tuturor jucătorilor fapt ce a condus la manifestarea inovației, acoperirea este bună, serviciile la fel.
În Belgia, unde am intrat recent, accesul la infrastructură este închis, dar lucrurile se vor schimba în viitor, pentru că și ei vor să rezolve acest decalaj de conectivitate.
Pe această piață erau trei operatori telecom, care nu și-au pus probleme reciproce în privința inovației, nu s-au deranjat unii pe alții cu tehnologii noi.
Există un studiu realizat de o firmă din Finlanda care a scos în evidență că inovația nu s-a manifestat în piețele cu trei operatori, prețurile nu au scăzut, noile tehnologii intrau greu.
În schimb, în piețele cu patru operatori, cum a fost și este piața românească, inovația s-a manifestat din plin, prețurile sunt bune, la fel și calitatea și prezența tehnologiilor noi.
Unde există triopol, lucrurile nu stau bine.
În România, concurența a adus lucruri bune pe piața telecom, spre deosebire de piața energiei electrice, dar vom vedea schimbări în viitor.
DIGI a fost implicat în zona energiei, am vrut să aducem competiție în această zonă. Din păcate, nu am reușit să convingem statul român că este bine să avem competiție pe partea de distribuție de energie electrică.
În schimb, avem permanent proiecte de producție de energie electrică pentru că DIGI, ca operator telecom, este un consumator mare de energie electrică.
Tehnologia presupune și un consum mare de energie electrică, cu toate că noile echipamente consumă mai puțin, scalabilitatea rețelei aduce cu sine un consum mai mare de energie electrică. Practic, ne confruntăm cu un consum în creștere de energie electrică, care trebuie acoperit și, în acest sens, avem parcuri solare. Avem și un proiect în care investim în energie solară la punctele de consum din rețeaua noastră și acest lucru va conduce spre o independență mai mare, aproape în totalitate, în privința consumului propriu de energie electrică. Vrem să ne acoperim integral consumul de energie electrică prin proiectele de energie electrică în care investim.
Credem că investițiile în solar, eolian și celelalte alternative de energie verde vor schimba dinamica în următorii ani.
Va veni un moment când energiile din solar, eolian și, probabil, nuclear vor depăși celelalte energii poluante. DIGI a făcut investiții semnificative și în acest an în proiecte de energie verde.
Vrem să înființăm în România un centru de competență, de tehnologie și de furnizare servicii ca și jucător industrial.
Noi construim rețea, noi operăm rețea, noi dezvoltăm servicii, noi dezvoltăm aplicații software pentru aceste servicii. Această integrare aduce o eficiență mai mare, o calitate mai bună, prețuri competitive. Venim cu o soluție end-to-end, pe care o putem exporta în afara României.
Legat de capitolul capitalului uman, din păcate, pentru toți tinerii bine pregătiți, atractivitatea unor locuri de muncă în afara României la companii mari este, probabil, covârșitoare, este o decizie la care nu stau foarte mult să se gândească atunci când aleg să se ducă la o companie de succes din vestul Europei.
Avem o combinație de factori. Avem o resursă umană bine pregătită, avem în România companii europene și americane mari, care folosesc această resursă, au păstrat oamenii aici, dar lucrează pentru proiecte globale. Operatorii telecom investesc permanent în această resursă umană și încercăm să păstrăm mințile luminate ale românilor în țară, dar în același timp atractivitatea de țară trebuie să fie mai bună.
Degeaba încercăm noi să creăm condiții dacă țara încă nu este suficient de dezvoltată și ajungem, din nou, la serviciile digitale pe care ar trebui să le dezvoltăm în mod special în mediul public. În domeniul privat, putem să spunem că orice serviciu pe care dorim să-l cumpărăm, el există și poate fi cumpărat.
Comerțul electronic este dezvoltat, jucătorii din acest domeniu sunt dezvoltați, retailerii sunt dezvoltați, serviciile de la orice companie le găsești întotdeauna și online.
Când ne uităm la serviciile publice, avem o problemă. Există un decalaj între privat și public. Putem scurta acest decalaj, dar statul încă nu ne ajută, pentru că mișcarea în domeniul digital este foarte mică. Sperăm ca lucrurile să se schimbe în viitor.
În unele situații, salariile la stat le depășesc pe cele din privat. Din acest punct de vedere, statul a rezolvat o problemă, dar întrebarea care se pune este următoarea: cu ce efect pentru cetățeni, cu ce rezultate pentru cetățeni?
Dacă salariile respective nu ajung la oamenii care pot împinge aceste proiecte de digitalizare, va fi foarte greu.
Se manifestă o tendință pozitivă, statul a înțeles că este o problemă și noi, privații, vrem să vedem o dinamică mai bună. O dinamică mai bună va aduce lucruri mai bune în economie, în societate, iar atractivitatea României ca și țară pentru tinerii care vor să plece afară va fi din ce în ce mai bună.
La acest obiectiv – de păstrare a tinerilor de valoare în țară – trebuie să lucrăm cu toții, trebuie să le dăm proiecte care aduc schimbare în societate în următorii 1-3 ani.
Trebuie adusă bunăstare în societate, pentru că altfel nu poți ține în țară tinerii de valoare, care pot găsi rapid un loc mai bun în altă parte fără prea mult efort.
Credem că toți cei care lucrează la dezvoltarea serviciilor de comunicații și a celor asociate acestora mergem în aceeași direcție, respectiv să aducem plusvaloare societății noastre și sperăm ca eforturile noastre vor avea un efect rapid astfel încât și copiii noștri să rămână în țară împreună cu noi.
Gabriel Al Baba, Co-fondator ConectX @ Conferința România Digitală 2023:
Am prezentat la Comisia Europeană proiectul ConectX de transformare digitală a Consiliului județean Brașov și reacția a fost că dacă România implementează această soluție la nivel național, atunci țara noastră va căpăta statutul de smart nation.
Plecând de la tema conferinței „Cum facem transformarea digitală un proiect de țară?”, răspunsul este prin oameni onești și cu expertiză.
În ceea ce mă privește, de peste opt ani lucrez direct cu administrația publică locală și centrală, am avut ocazia să învăț foarte multe, am stat de vorbă cu mii de funcționari publici și am dezbătut tot felul de situații care apar în activitatea aparatului administrativ al instituțiilor publice.
Unul dintre motivele succesului nostru este că am înțeles foarte bine modul în care funcționează aparatul administrativ și ceea ce își doresc atât cetățenii de la instituțiile publice, cât și funcționarii sau angajații care lucrează la stat de la sistemele software pe care le folosesc.
Începând cu anul 2015, ne-am pus de foarte multe ori întrebarea de ce nu a reușit digitalizarea în România. Am văzut sute de proiecte, foarte mulți bani alocați de Uniunea Europeană, dar rezultatele au întârziat să apară, din păcate.
Dacă procentul de 70% rată e eșec al proiectelor de transformare digital se aplică la toată lumea, țara noastră a rămas pe ultimul loc în Europa, conform raportului DESI.
VIDEO
Totodată, 95% din instituțiile publice din România au eșuat în procesul de transformare digitală. Spun 95% pentru că sunt câteva instituții publice care au făcut pași concreți în procesul de digitalizare, cum ar fi ONRC.
Am văzut în prezentările ONRC susținute la evenimentele organizate de dvs., DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL și COMUNICAȚII Mobile, că atât noi, cât și cetățenii care folosesc serviciile publice digitale ale instituției își pot rezolva digital problemele cu statul.
România are nevoie de rezultate concrete în materie de digitalizare.
Noi, în ultimii 7 ani, am avut un amplu proces de research, am sustinut interviuri cu toate tipurile de funcționari, de la președinți de Consilii județene, primari la șefi de compartimente și inspectori din cadrul instituțiilor pentru a înțelege de ce nu a funcționat și de ce instituțiile, și astăzi, sunt dependente de hârtie.
După 5 ani de zile de activități de cercetare și dezvoltare, în 2020, am lansat ConectX care venea cu răspunsuri la toate problemele legate de digitalizare. Când spun toate problemele, chiar spun toate problemele.
Prin ConectX, am acoperit absolut toate tipurile de comunicare, fie că vorbim de comunicarea internă în cadrul instituțiilor, fie cea externă, cu instituții subordonate. Am reușit să acoperim și comunicarea între instituții și cetățeni, plus comunicarea interinstituțională. Totodată, la ConectX, am reușit să dezvoltăm o soluție all-in-one, care, astăzi, oferă public primele instituții complet digitalizate.
Pentru noi, digitalizarea înseamnă trecerea aparatului administrativ de pe hârtie în format digital, adică în momentul în care un funcționar merge la birou, își deschide laptopul și începe să-și exercite întreaga activitate în format digital. Nu mai primește hârtii la semnat, nu mai aleargă prin instituție pentru colectatul de semnături, nu mai arhivează fizic documente. Pur și simplu, funcționarul lucrează complet digital și își exercită toate atribuțiile în format digital.
La Consiliul Județean Brașov, unde din 2020 am început să lucrăm la procesul de digitalizare, s-a întâmplat ceva unic în România. Instituția ne-a spus că vrea să se digitalizeze și să vadă care sunt și beneficiile, atât ale funcționarilor, cât și ale cetățenilor.
După câteva luni de la digitalizare, cei de la Brașov au măsurat câtă hârtie s-a consumat de la debutul digitalizării raportat la situația anterioară procesului. Rezultatele au fost șocante: instituția a consumat cu 90% mai puțină hârtie decât anterior.
Acest proiect a fost prezentat și la Comisia Europeană și aceștia au spus că, dacă România implementează această soluție la nivel național, atunci țara noastră va căpăta statutul de smart nation.
Înainte de digitalizare, Consiliul Județean Brașov consuma 1.800 de baxuri anual, adică 5 milioane de hârtii A4. După doi ani de la digitalizare, consumul a scăzut la 40 de baxuri. Vă dați seama ce costuri reprezintă printarea a 5 milioane de hârtii, plus arhivarea acestora.
Munca funcționarilor se ușurează foarte mult prin digitalizarea activității, nu se mai umblă după semnături, nu se mai consumă timp cu arhivarea.
Totodată, Primăria S6, prin intermediul ConectX, a realizat ceva unic în România. Instituția a închis complet ghișeul pentru persoane juridice. Interacțiunea are loc doar online, fără hârtii.
Noi, ConectX, suntem deschiși să colaborăm cu orice instituție din România, putem să prezentăm oricărei instituții ce servicii le oferim, ce proiecte am finalizat.
De fiecare dată când ajungem la o instituție, în primele 5 minute ale întâlnirii ascultăm funcționarii, care ne explică de ce nu se poate face digitalizarea.
Pe de o parte îi înțelegem, pentru că foarte multe soluții au fost implementate, dar fără efectele scontate.
După ce le prezentăm proiecte care funcționează cu soluția ConectX, funcționarii respectivi rămân efectiv uimiți și, sincer vorbind, spun că „da, avem nevoie de ceva similar”. Cu toții știm că, din păcate, există instituții care dau numere de înregistrare cu pixul pe un caiet de tip studențesc.
În acele instituții se vorbește de utilizarea blockchain, de utilizarea inteligenței artificiale, dar lucrurile sunt rămase mult în urmă.
Personal, cred foarte mult în parteneriatul public-privat, pe care îl consider singura soluție în domeniul digitalizării. Nu putem să așteptăm ca statul să rezolve toate problemele din domeniul public. Totodată, nici privații nu pot să rezolve toate problemele fără ajutorul statului.
Recomand funcționarilor din zona IT a instituțiilor să fie prezenți la prezentările companiilor cu soluții în domeniul digitalizării, pentru a putea compara soluțiile și a alege în funcție de necesitățile instituției.
Gabriela Ford, Director Fundația EOS România @ Conferința România Digitală 2023:
Avem nevoie de un proiect de țară pentru incluziunea digitală a cetățenilor!
Consider că monitorizarea progresului transformării digitale este esențială, așa cum o dovedește și raportul DESI, pentru că, dacă nu știi de unde pleci, probabil că nici nu știi pe ce cale trebuie să o apuci pentru a ajunge acolo îți dorești să ajungi.
Fundația EOS România se ocupă de peste 25 ani de programe de educație digitală și incluziune digitală. La început, atunci când am demarat acest proiect, ne-am gândit că în 10 ani vom fi mult mai departe decât suntem în prezent.
După toate aceste discuții, care au acoperit o plajă largă de domenii high-tech, cred că trebuie să ne gândim la baza piramidei, pentru că acolo se regăsesc cei mai mulți cetățeni.
Sigur că sunt importanți și cei prezenți pe diverse nișe de specialitate, care inovează, care lucrează în cercetare, dar avem o bază largă în piramida menționată anterior, pentru care noi nu facem nimic. România nu are o strategie de incluziune digitală și de educație digitală.
Comisia Europeană a publicat cu mulți ani în urmă un cadru european de referință pentru competența digitală a cetățeanului. În România, acest cadru încă nu a fost adoptat în mod oficial. Avem programe de instruire, avem fonduri PNRR pentru instruirea cetățenilor, fără să ne raportăm la un standard sau la o chestiune clară.
Facem lucrurile haotic, mai vine o finanțare, hai să instruim repede 100.000 de cetățeni, îi învățăm ceva, apoi altă finanțare și tot așa.
Să nu mă înțelegeți greșit. Nu critic aceste proiecte, ele probabil au menținut societatea noastră din punct de vedere al competențelor digitale și al digitalizării pe un anumit punct de echilibru.
Problema care se pune și pentru care luptăm este că ar trebui să existe, în sfârșit, un proiect de țară pentru incluziunea digitală a oamenilor.
S-a menționat că România este pe ultimul loc în clasamentul DESI, situația fiind așa de ani de zile, dar absolut nimeni nu se sesizează.
Această situație este generată de mai multe cauze și rezolvarea ei trebuie făcută om cu om, atât de mare este problema și, implicit, efortul.
Noi, Fundația EOS România, am propus în ultimii ani mai multe strategii de incluziune digitală, dar fără rezultat. Avem totuși strategii de transformare digitală la nivelul unor orașe, instituții și universități. Din păcate, la nivel național nu există și, fără această strategie, nu există bugete de finanțare, nu există planuri de acțiune.
Laurențiu Bunescu, Director Programe de educație digitală – Fundația EOS România
Studiul pe care o să-l prezint vine din Marea Britanie, noi considerăm că nu trebuie să inovăm nimic la acest moment în ceea ce privește incluziunea digitală. Avem destule exemple pe care putem să le preluăm, să le adaptăm și să le punem în practică. Din acest motiv am lucrat cu o organizație din Marea Britanie, care face incluziune digitală de 30 de ani și încă au de lucru, chiar dacă la ei este vorba de 10% din populație care nu este inclusă digital, față de 72% în România. Ei lucrează în continuare și au investiții din partea Guvernului, a unor instituții și firme interesate.
Am preluat această idee cu studiul pentru a porni de la un status quo clar, adică unde suntem în acest moment și ce trebuie să facem în viitor pentru a încerca să răspundem acestei probleme, pe care noi o considerăm cea mai mare din DESI, pentru că are un impact major în toate celelalte domenii.
Am lucrat cu mai multe instituții, cu Asociația Bibliotecarilor Publici, cu Federația Națională a Grupurilor de Acțiune Locală și alte organizații pentru a explica demersul nostru.
Rezultatul cel mai important al acestui studiu este acest infografic, care încearcă să surprindă dimensiunea excluziunii digitale versus dimensiunea incluziunii digitale. Vrem să explicăm simplu, să înțeleagă toată lumea, inclusiv politicienii decidenți. Acesta este un instrument de lobby și advocacy.
Pe baza acestui studiu, am elaborat acele măsuri de strategie digitală, avem recomandări atât pentru guvern, cât și pentru societatea civilă și companii.
Măsurile pe care noi le-am generat în urma acestui studiu sunt disponibile în document. Am încercat să le expunem și să le prezentăm, atât parlamentarilor, cât și ministerelor de resort. Competența digitală sau incluziunea digitală este o problemă care ține de mai multe ministere. Una dintre aceste măsuri ar fi crearea unei autorități interministeriale, care să se ocupe specific de această problemă.
Eugen Schwab-Chesaru, Vicepreședinte PAC @ Conferința România Digitală 2023:
Totalul cheltuielilor pentru IT în România într-un an reprezintă sub 1,5% din PIB, adică undeva între 200 și 250 de euro/an/locuitor. Suma cheltuită în România într-un an este cheltuită de Microsoft într-o săptămână la nivel global. La software și servicii informatice, care reprezintă vectorul transformării digitale, situația este și mai dramatică, sub 0,5% din PIB, respectiv 100 – 150 euro/an/locuitor, mai puțin decât plătește un client normal pentru servicii TV prin cablu.
Pierre Audoin Consultants (PAC) este o companie de consultanță strategică și cercetare de piață dedicată exclusiv sectorului de software și servicii informatice, pe care o reprezint de aproape 25 ani.
Mă ocup de acest domeniu din anul 1999, am văzut și analizat industria de software și servicii informatice de la Guvernul Radu Vasile și până în prezent.
Am realizat în 1999, în premieră, primul studiu despre industria de software și servicii informatice.
De atunci, biroul PAC din România s-a ocupat de piața locală și de piețele din Europa Centrală și de Est, de analiza piețelor cu privire la strategii și consultanță pentru companii de software și servicii informatice, pentru companii IT care doreau o intrare sau o dezvoltare pe aceste piețe.
Un element pe care îl consider fundamental și care este un punct de bază în analizele și serviciile noastre de consultanță este legat, indiferent că ne place sau nu, de cheltuielile pentru software și servicii informatice, cheltuieli pentru IT.
Este un element care, dacă ne uităm și dacă punem acest element în paralel cu aproape orice grafic cu privire la evoluția educației digitale, evoluția nivelului de digitalizare al unei țări, al unei regiuni, o să vedem că este în concordanță aproape perfectă.
Am și câteva cifre pe care doresc să le prezint în cadrul conferinței România Digitală – Raport de țară.
Astfel, în România, în acest an, conform analizelor pe care noi le publicăm de două ori pe an, avem o estimare pentru 2023 de aproximativ 2,5 miliarde de euro destinați cheltuielilor pentru software, hardware și servicii informatice.
Dacă mai adăugăm 1,5 miliarde de euro care se vor cheltui de către departamente IT pe ceea ce înseamnă tehnologia informației de către entități private și entități comerciale ajungem la aproape 4 miliarde de euro cheltuiți de o țară ca România cu o populație de 18-19 milioane de locuitori.
Spre comparație, suma cheltuită în România într-un an de zile este cheltuită de Microsoft într-o săptămână la nivel global.
Tot ceea ce se cheltuiește pentru IT în România într-un an reprezintă sub 1,5% din PIB, adică undeva între 200 și 250 de euro/an/locuitor.
Dacă ne uităm la software și servicii informatice, care reprezintă vectorul și esența pentru orice transformare digitală, situația este și mai dramatică, suntem undeva sub 0,5% din PIB și undeva între 100 și 150 euro/an/locuitor, adică mai puțin decât plătește un client normal pentru servicii de televiziune prin cablu.
Avem de-a face cu două Românii, care sunt paralele. De ce spun acest lucru? Media cheltuielilor maschează o situație negativă.
Avem o România cu 5 milioane de locuitori din zona urban și mare urban și restul României, România rurală.
Cealaltă Românie, România rurală, trebuie radiografiată cu aparatul potrivit, nu poți să te duci cu același aparat de radiografiat utilizat în cazul României de 5 milioane de locuitori. Altfel, te iei cu mâinile de cap și spui că nu mai este nicio speranță.
Trebuie să-i ducem în sus atât pe cei din România rurală, cât și pe cei din România celor 5 milioane de locuitori, pentru că avem nevoie ca ei să performeze și să fie o locomotivă pentru ceilalți.
România de 5 milioane de locuitori, pentru orice indicator, este semnificativ superioară oricărei medii a UE. Această Românie de 5 milioane de locuitori trebuie tratată diferit, atât de autorități, cât și de companii, cum ar fi telecom, dar și altele. De asemenea, trebuie tratată diferit și de către sistemul de educație și decidenți din sistemul de educație.
Fenomenul exodului de creiere este prezent în toate țările din această regiune. La unii mai mult, la alții mai puțin.
Românii sunt mult mai deschiși lumii decât cetățenii altor state din regiune. Românii sunt deschiși din punct de vedere al limbilor străine, din punct de vedere al adaptării. Românii nu țin atât de tare, comparativ cu alții, la anumite elemente pur locale și astfel să le facă adaptabilitatea mai dificilă.
Facultățile din România scot anual 125.000 de absolvenți, din care vreo 8.000 sunt, într-un fel sau altul, din zona IT.
PAC estimează că în România își desfășoară activitatea circa 160.000 de specialiști IT, atât la privat, cât și în zona publică. Acești 160.000 de specialiști reprezintă echivalentul a 20 de promoții.
Peste aceștia, mai avem 50-60.000 de specialiști IT care au părăsit țara, care este un procent foarte mare.
Un proiect de țară privind transformarea digitală are, în opinia mea, șanse de reușită.
Sunt trei paliere pe care le văd. Primul este cel de educație, care trebuie să înceapă din zona preuniversitară, unde se constată cea mai mare confuzie din sistemul de educație din România.
În urma unei analize pentru unul dintre cei mai mari clienți, s-a constatat că avem cei mai mulți elevi la profile de matematică – informatică în licee și colegii din România cu pregătire submediocră în ceea ce înseamnă informatica. Nu avem profesori și nu avem o structură și o voință pentru a schimba ceva în acest sens.
Dacă luăm primele 50 de companii de software și servicii informatice din România, toate ar fi interesate să ofere și expertiză, și resurse pentru ca elevii din segmentul 15-19 ani să nu se piardă din cauza lipsei deschiderii, a perspectivei.
Al doilea palier se referă la investițiile în domeniul public. Din perspectiva mea, este un dezastru în acest domeniu. Ar trebui să cheltuim cel puțin 1,5 miliarde de euro anual în zona administrației publice din fonduri europene. Se caută prețul cel mai mic și, astfel, sunt ținute pe bară companii care au un cuvânt de spus în acest domeniu. În loc să aducem tehnologie de ultimă generație, la zi, cumpărăm vechituri.
Dacă administrația publică nu va face un salt semnificativ, doar din politica pașilor mărunți nu se ajunge aproape nicăieri, pentru că nu este timp.
Al treilea palier se referă la zona comercială, care trebuie stimulată prin facilități fiscale sau subvenții pentru a investi în IT pe termen mediu și lung. Acum investițiile sunt minimale, cu excepțiile de rigoare.
Dacă firmele investesc, oamenii care lucrează în companiile respective, indiferent de nivelul ierarhic, se vor simți mult mai bine. Am confirmarea acestui rezultat din discuțiile cu cei de la Automobile Dacia. De asemenea, crește productivitatea, care aduce cu sine venituri mai mari, profituri mai mari și taxe mai mari la bugetul statului.
Așadar, această digitalizare nu se face de amorul artei.
Vladimir Alexandrescu, INS @ Conferința România Digitală 2023:
Principala concluzie pe care o trag în urma participării la acest eveniment este că INS trebuie să-și rafineze modalitatea de culegere și prelucrare a informațiilor din acest domeniu vital pentru viitorul României, IT&C.
Vladimir Iulian ALEXANDRESCU – Consilier Președinte, Institutul Național de Statistică (INS) @ Conferința ROMÂNIA DIGITALĂ – Raport de țară, organizată de DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL pe 31 octombrie 2023, la Grand Hotel Continental și moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea.
Pentru mine, această dezbatere, România Digitală – Raport de țară, a fost excepțională.
Institutul Național de Statistică emite anual un comunicat de presă privind accesul populației la IT&C și o broșură cu datele pe larg din comunicatul anterior. Documentele sunt date publicității în luna decembrie a fiecărui an.
Principala concluzie pe care o trag în urma participării la acest eveniment este că INS trebuie să-și rafineze în perioada următoare modalitatea de culegere și prelucrare de informații din acest domeniu vital pentru viitorul României.
Informațiile din comunicat și broșură au la bază o cercetare statistică cu 10.888 de gospodării, se respectă normele Eurostat. Datele pe care le furnizăm sunt absolut sigure, dar asistând la aceste discuții mi-am dat seama că observațiile noastre țin de o etapă care a fost cumva depășită sau ar trebui să fie depășită în istoria digitalizării în România.
INS poate spune câte gospodării au posibilitatea să acceseze internetul de acasă, adică 82% la nivel național, cifrele fiind mai mari în București și zone din Transilvania.
Dar aceste informații sunt insuficiente în privința adâncimii cercetării statistice.
INS este una din cele mai vechi instituții ale României, domnitorul Ioan Alexandru Cuza semnând actul de înființare, la propunerea ministrului de interne de la acea vreme.
Economistul Dionisie Pop Marțian a fost primul director al Oficiului Central al Statisticii din România. Mai multe detalii AICI (https://ro.wikipedia.org/wiki/Dionisie_Pop_Mar%C8%9Bian).
Recent, INS a lansat o lucrare la Biblioteca Academiei Române, și anume „Eminescu, profesor de statistică”, lucrare care aduce elemente documentare foarte interesante din cariera de profesor de statistică a marelui poet.
Perspectivele în această direcție sunt deosebite. Mă bucur să vă pot spune că INS este una care are foarte multe personalități marcante de-a lungul vremii. Eminescu nu era un neavenit în acest domeniu, el a audiat la Viena cursurile celui mai mare profesor de statistică de la acea vreme, a luat notițe și, ulterior, a redactat la Iași un manual de statistică.
Despre statistică Goethe a spus: dacă cifrele nu guvernează lumea, ele sigur ne arată dacă este guvernată bine sau rău.
La 1 decembrie 2022, România avea o populație de circa 18,9 milioane de locuitori, conform datelor ultimului recensământ.
Cu nașterile din ultimele 12 luni, acum suntem cam 19 milioane de locuitori, aceleași valori le avansează OECD și Banca Mondială.
Vorbim de populația rezidentă, adică românii care locuiesc în interiorul țării.
Din păcate, în România numărul nașterilor este în scădere, sub 200.000 de copii, cel mai scăzut nivel din ultimii 100 de ani. În țară se nasc circa 45.000 de copii, restul în afara României, pentru că femeile fertile locuiesc și muncesc în alte state. Din păcate, România se confruntă cu fenomenul îmbătrânirii populației, la fel ca și alte state europene, Italia fiind considerată țara cu cea mai îmbătrânită populație.
Dumitru Borțun, SNSPA @ Conferința România Digitală 2023:
Transformarea digitală este șansa României. Cum Japonia a reușit să facă o scurtătură istorică, cu microelectronica, mă gândesc că România poate să facă acum așa ceva cu digitalizarea.
Prof. univ. dr. Dumitru BORȚUN, Facultatea de Comunicare și Relații Publice – SNSPA @ Conferința ROMÂNIA DIGITALĂ – Raport de țară, organizată de DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL pe 31 octombrie 2023, la Grand Hotel Continental și moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea.
Înainte de a da un tratament, trebuie să dai un diagnostic, cum este acest DESI. Și diagnosticul trebuie să fie corect, pentru ca tratamentul să fie eficient.
Voi pleca de la conferința România Digitală foarte confortat din punct de vedere psihologic, pentru că am înțeles, de exemplu, că în fruntea unei agenții guvernamentale din România, ANCOM, există un om care are viziunea corectă, știe foarte bine cum stau lucrurile. Deci diagnosticul este corect, asta este un lucru foarte bun pentru România.
Vorbesc serios, pentru că de regulă vezi diagnosticuri greșite.
Se vede clar că este vorba de viziune, este vorba de dorința de a schimba, nu justificați lipsa de schimbare cu tot felul de argumente inventate. Stăm bine din acest punct de vedere, acum urmează tratamentul, adică proiectele.
Sigur că aceste proiecte cu soluții fezabile și aplicabile într-un orizont de timp acceptabil nu depind doar de o agenție guvernamentală, depind de politici interdepartamentale.
Aș vrea să vă mai spun că transformarea digitală este șansa României.
Jean-Jacques Servan-Schreiber spune că japonezii au făcut o deformație tehnologică în virtutea tradiției lor culturale, sculptură în bobul de orez, tradiție veche de 4.000 de ani.
În volumul „Sfidarea mondială”, Jean-Jacques Servan-Schreiber pune revoluția cibernetică pe seama tradiției culturale a japonezilor, ei au venit cu miniaturizarea. Ideea le-a venit fotografiind un circuit care era cât peretele, l-au micșorat în laboratorul foto, l-au pus pe un siliciu și așa s-a născut microelectronica.
Japonia a reușit să facă o scurtătură istorică, pentru că a profitat de un moment favorabil și mă gândesc că România poate să facă așa ceva cu digitalizarea.
Știm cu toții cum stăm în România, cu mediul rural, cu cei 40% care nu fac banking, care nu iau nici măcar pensie pe card, cu cei 40% dintre elevii care sunt analfabeți funcționali. Știm toate aceste aspecte. Știm cum stăm cu vânzările de carte, cu cititul de cărți, tot cu indicatori în descreștere.
Unii dintre cei mai slabi cititori sunt profesorii, pentru că nu se duc în biblioteci.
Știm toate aceste aspecte. Dar știți ce înseamnă toate acestea? Că transformarea digitală vine ca o pleașcă, ca o binecuvântare de la Dumnezeu. Pentru a învăța IT și inteligență artificială și tot ce ține de logica 0 și 1 nu ai nevoie de acumulări, n-ai nevoie de 3-4 generați în spate de intelectuali, nu ai nevoie de oameni care au luat o carte în mână în urmă cu 3 generații, ai nevoie de inteligență și voință.
Inteligență avem, e resursa umană specifică României. Putem ieși din înapoiere luând această cale, dar cu un efort politic și administrativ semnificativ. Din acest motiv avem nevoie de oameni care să vadă în viitor și să vrea să schimbe ceva și să creadă că se poate.
Vorba lui Vlahuță: unde ne sunt visătorii? Visătorii înseamnă oamenii care au un proiect și care nu trăiesc la întâmplare sau cu dorința de a se adapta la momentul prezent.
Ne adaptăm la mediu, ca animalele? Noi schimbăm mediul, că de aceea suntem oameni.
De aceea aș face o recomandare către conducerea unor instituții precum ANCOM să lărgească sfera resursei umane din cadrul instituției din punct de vedere al specialităților, al disciplinelor. Aduceți în instituție oameni și din alte discipline, din alte specialități, cum sunt sociologii, care pot înțelege nevoile consumatorilor.
Doina Banciu, AOSR @ Conferința România Digitală 2023:
Bibliotecile publice pot deveni hub-uri de cultură digitală, prin PNRR
Doina BANCIU, Vicepreședinte – AOSR @ Conferința ROMÂNIA DIGITALĂ – Raport de țară, organizată de DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL pe 31 octombrie 2023, la Grand Hotel Continental și moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea.
Pornind de la afirmația domnului Valeriu Zgonea din cadrul acestei conferințe legată de lipsa de interes a autorităților pentru educația digital, dați-mi voie să demonstrez că această afirmație este bazată pe realitate. Știm cu toții că Europa ne va judeca peste 10 ani după documentul lansat de Ursula von der Leyen în martie 2021, care spune, printre altele, că 80% din populație trebuie să știe să lucreze cu computerul și să avem e-guvernare, plus conectivitate de mare viteză.
Ce înseamnă asta? Înseamnă, în primul rând, să avem conectivitate, și o avem. Al doilea lucru care derivă este să avem încredere în structurile de e-guvernare. Al treilea lucru se referă la competențele digitale ale populației, ale cetățenilor. Cunoaștem faptul că, în meseria noastră, competențele au o dinamică mare. Ca profesor, trebuie să ții pasul cu ce se întâmplă și să poți și formaliza ce este nou în așa fel încât să poți transmite mai departe studenților, indiferent cine sunt aceștia.
Secolul trecut, recunoaștem și asta, a fost și secolul marilor biblioteci.
Secolul acesta este secolul bibliotecilor digitale pentru că toate marile biblioteci ale lumii și-au făcut proiecte și strategii de transformare digitală.
Library of Congress din SUA și-a făcut în urmă cu 4 ani o strategie cu mai multe puncte, unul dintre ele fiind școlarizarea bibliotecarilor pentru a face față noilor cerințe ale utilizatorilor, precum și pentru a veni în întâmpinarea utilizatorilor, să le explice ce înseamnă să utilizeze o platformă digitală.
La fel s-a întâmplat cu biblioteca din New York, la fel și cu biblioteca din Singapore. Guvernul din Singapore a trasat sarcină expresă, și finanțe, firește, bibliotecii naționale ca să desfășoare un program de instruire a cetățenilor.
La noi, conform PNRR, bibliotecile vor fi transformate în huburi de cultură digitală. Acest proiect din PNRR a fost dedicat pentru fiecare județ, nu a fost o competiție. Fiecare județ putea să depună un dosar, care să includă 28 de biblioteci, iar acestea să fie dotate corespunzător și să asigure școlarizarea unui număr de 2.500 de persoane defavorizate.
Care sunt rezultatele? Din cele 41 de județe, doar 14 au depus dosare. De ce nu mai multe? Din diverse motive. Unul dintre ele este ghidul de obținere a finanțării, care până la urmă s-a schimbat.
Am fost absolut uluită să văd că, în pofida obiectivului inclus în documentul prezentat de Ursula von der Leyen în martie 2021, respectiv că 80% din populație trebuie să știe să lucreze cu computerul, consiliile județene nu au aplicat. Nici cel din Timișoara, nici cel din Cluj, conform datelor publice.
Sper ca acest lucru să fie înțeles deopotrivă de autorități și de societatea civilă. Fără un pact național, nu se poate trece la transformarea digitală în ansamblu și nu se poate face un proiect de țară dacă nu se unesc toate forțele, inclusiv cadrul legislativ, pentru că sunt foarte multe probleme nerezolvate.
Victor Vevera, ICI București @ Conferința România Digitală 2023:
Proiectul România digitală este un „must” și nu cred că nu se poate realiza pentru că deja s-au făcut pași mari. Partea de servicii publice este acoperită destul de bine la ora actuală în zona digitală.
Adrian-Victor VEVERA, Director General – ICI București @ Conferința ROMÂNIA DIGITALĂ – Raport de țară, organizată de DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL pe 31 octombrie 2023, la Grand Hotel Continental și moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea.
Transformarea digitală este drumul prin care ajungem la România digitală. Noi nu avem, însă, o curbă Gauss pe zona DESI, ci este una întoarsă. Avem o zonă de capabilități și de skill-uri foarte bune la o parte din populație, avem o parte medie, dar avem și o zonă foarte mare cu un low profile în zona de digitalizare, respectiv pe partea de utilizare.
România digitală înseamnă două componente: serviciile digitale oferite de autoritățile locale și centrale și modul prin care cetățenii le pot accesa. Până la urmă, dacă ele există și tu nu poți să le accesezi, nu este vina statului. Este vorba de acea educare și aici rolul bibliotecilor este, într-adevăr, enorm.
Avem generații care nu mai sunt deloc permeabile la ceea ce înseamnă modul tradițional de cultură, tinerii nu se mai duc la teatru, nu sunt preocupați să citească, ei sunt într-o lume digitală. Acest aspect se vede și în indicii DESI. Noi, al ICI București, am încercat să-i înțelegem și am intrat în ecosistemul care ține de blockchain, de zona de NFT-uri.
Sunt tineri care au portofele digitale, care stau toată ziua în mediul digital și, în acest context, pentru a ne apropia de ei, ICI a lansat primul marketplace instituțional din lume pe zona de NFT-uri, pentru a le livra o parte de cultură digitală într-o formă care să poată să fie accesibilă și să poată să fie digerată de către ei.
Primele colecții au fost cu Comitetul Olimpic și Sportiv Român și primul NFT a fost cu David Popovici, un reprezentant de seamă al tinerilor. În acest market place a intrat și Biblioteca Centrală Universitară, cu colecția de carte rară, a intrat și agenția Agerpres, care este o comoară de informații, au peste 4,5 milioane de imagini din ultimii peste 130 de ani. De asemenea, a intrat și Romfilatelia, un simbol pentru România, dar care se adresează unui segment foarte redus de persoane care nu mai avea relevanță pentru zona de tineri. Așadar, vrem să trecem patrimoniul Romfilatelia în zona digitală.
Proiectul România digitală este un must și nu cred că nu se poate realiza. Nu se poate pentru că deja s-au făcut pași mari. Partea de servicii publice este acoperită destul de bine la ora actuală în zona digitală.
După ce va intra în funcțiune platforma de cloud guvernamental, după ce majoritatea entităților vor fi cuplate la acest spațiu, pasul următor va fi partea de educație, mai ales pe zona persoanelor vârstnice. O parte dintre ei au cunoștințe pe zona de conectivitate, pentru că vorbesc cu copiii aflați în străinătate și au început să plaseze comenzi către magazinele online, de exemplu.
În zona publică sunt progrese, dar sunt și situații de genul „am terminat proiectul, echipamentele stau în cutii”. Cunosc un caz în care primăria a cheltuit câteva sute de mii de lei și echipamentele livrate de furnizor au rămas în cutii, fiindu-le frică să le instaleze și să le utilizeze. În plus, nu au specialiști care să aibă grijă de ele, să le pună la treabă. ICI a venit în această zonă prin lansarea unui abonament și le asigurăm suport de specialitate.
Rămâne și problema salarizării specialiștilor. E clar că nu poți să lupți financiar cu privatul, diferența de salarizare este prea mare, dar poți să oferi ca instituție publică posibilitatea implicării într-un proiect care să-l mulțumească din punct de vedere profesional. ICI nu folosește de fonduri bugetare, se autofinanțează din proiectele pe care le atrage.
ICI aduce foarte mulți studenți în internship, care sunt interesați de cercetare. Avem peste 60% dintre salariați sub 30 de ani.
ICI are proiecte cu NATO, are proiecte internaționale în zona Asiei.
Marius Motofei, Bob IoT @ Conferința România Digitală 2023:
Vrem să devenim un jucător major în piața transformărilor digitale și a automatizărilor în retailul global.
Marius MOTOFEI – CEO, Bob IoT @ Conferința ROMÂNIA DIGITALĂ – Raport de țară, organizată de DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL pe 31 octombrie 2023, la Grand Hotel Continental și moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea.
O să mă axez pe câteva idei pe care le-am auzit la antevorbitorii mei din cadru conferinței România Digitală – Raport de țară și care mi-au plăcut. Prima se referă la conectivitate, care este foarte bună în România. Am fost parte din acest proces, prin experiența mea anterioară în sectorul telecom și consider că avem acest nivel de conectivitate pentru că statul nu a fost parte a acestui proces.
Trebuie să mulțumim acelor antreprenori care au întins cabluri între blocuri și cartiere și au reușit să construiască acele rețele, care au fost baza conectivității din prezent.
M-aș uita cum transformăm viteza comunicațiilor din România în productivitate. Determinantul prosperității este să obții mai mult decât alții în procesul de utilizare a capitalului și forței de muncă.
Noi ne raportăm la piețele europene, iar România are rate de creștere mai bune decât în Germania sau Italia. Pe de altă parte, productivitatea din Europa este de peste două ori mai mică decât cea din SUA. Dacă ne uităm la productivitatea Europei din anii ’80 și dacă o comparăm cu cea actuală scăderea este de 7 ori.
Japonia, cea mai automatizată țară din lume, are 5 din cele 15 milioane de vending machine la nivel mondial, adică o treime.
S-a vorbit în cadrul acestei conferințe despre faptul că România are mulți analfabeți funcționali, dar trebuie să spunem că și în alte țări lucrurile stau la fel. Acest lucru se întâmplă pentru că disponibilitatea bunurilor și serviciilor este la un click distanță, nu mai trăim ca în urmă cu sute de ani, când era suficient să știi să socotești. Trăim într-o lume în care ești conectat la fel și fel de surse de informații pentru a putea să iei rapid decizii.
Productivitatea contează 70% din PIB. Singura variantă prin care am putea să susținem creșterea productivității este să ne raportăm la producție, pe cele două capitole, low tech și high tech, și ulterior la servicii.
Productivitatea celor două categorii de producție sunt factorii principali de creștere a productivității, în condițiile în care serviciile sunt azi la o treime din totalul generat de bunăstare și va ajunge la două treimi. Pe cale de consecință, viitorul la care ne uităm înseamnă o scădere a productivității dacă nu susținem zona de producție.
Cum susținem, așadar, zona de producție? Dacă nu am avea instrumente de automatizare, am putea să supraviețuim 2,2-2,3 miliarde de oameni pe această planetă.
Sporirea producției înseamnă mai multe spații în care să fi prezent și o diversitate mai mare a lucrurilor pe care le avem în coșul nostru de consum.
Alături de colegii de la Bobnet, vreau să aducem această tehnologie fără vânzători pentru diverse subsegmente din retail, cum ar fi farma. Cu aceste echipamente poți să vinzi, la orice oră, medicamente care nu necesită rețetă de la medic sau o serie de produse, cum ar fi un termometru.
Putem să ne gândim și la micromagazine de proximitate, cu un număr redus de produse de bază, care pot fi vândute fără prezența unui vânzător persoană fizică, totul fiind automatizat, de la aprovizionare și până la vânzare. Astfel de sisteme îți asigură un control total al stocurilor, îți oferă informații despre termenul de valabilitate și poți să operezi modificări de preț în timp real.
În contextul „Transformării Digitale ca Proiect de Țară” dezbătut în cadrul conferinței România Digitală, pot spune că tehnologia Bobnet poate facilita transformarea digitală a sectorului public și de business, întrucât noi ne concentrăm pe utilizarea tehnologiei pentru a sprijini inițiativele de transformare digitală cu aplicabilitate și la nivel național. Mai mult, vrem să devenim un jucător major în piața transformărilor digitale și a automatizărilor în retailul global.
Corneliu Vișoianu, Automecanica Moreni @ Conferința România Digitală 2023:
În industria de apărare lucrurile nu pot merge mai departe tot așa pentru că acum poți să arunci în aer un echipament, o investiție de 400 milioane de euro, cu o simplă dronă. La un transportator avem vreo 500 de repere, din care noi reușim să producem doar 200, restul trebuie să căutăm prin vestul Ucrainei sau cine știe pe unde.
Corneliu VIȘOIANU, General Manager, Uzina Automecanic Moreni @ Conferința ROMÂNIA DIGITALĂ – Raport de țară, organizată de DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL pe 31 octombrie 2023, la Grand Hotel Continental și moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea.
Vorbim de smartification și alți termeni asemenea, am asimilat mii de cuvinte noi, dar în mediul rural, la țară, lucrurile stau altfel.
M-am întâlnit cu secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, și în urma discuțiilor am identificat patru probleme.
Pe partea de producție, spre exemplu, avem o problemă de compatibilitate, de interoperabilitate. Limbajele de programare trebuie făcute în așa fel încât sistemele noastre să poată să fie compatibile unele cu celelalte.
Pe partea de mentenanță, fiecare trebuie să se descurce cu ce are pe acasă, pentru că frontierele statelor de unde ne aprovizionam sunt închise. Tehnica militară pe care o avem în momentul de față presupune intervenții destul de consistente, iar lanțurile de aprovizionare sunt rupte.
În contextul războiului, se întâmplă lucruri care nu s-au întâmplat până acum și există o anumită inerție a industriei de apărare. Lanțurile de producție care au funcționat nu pot fi desființate peste noapte, ei vor avea în continuare tendința să facă tancuri de 100 tone, să facă niște portavioane. Lucrurile nu mai pot merge mai departe tot așa pentru că poți să arunci în aer 400 milioane de euro cu o simplă dronă.
Dotarea Armatei Române a fost făcută de pe vremea Tratatului de la Varșovia și avem în funcțiune o serie de echipamente și mașini pentru care nu mai sunt piese de schimb. La un transportator avem vreo 500 de repere, din care 200 reușim să le facem noi. Dar pentru restul trebuie să cauți prin vestul Ucrainei sau cine știe pe unde.
Pe partea de cercetare-dezvoltare, suntem un fel de parteneri tolerați. Cum se spune “actorii lor, caii noștri”, dar caii nu primesc premii Oscar. Este o problemă de pregătire și de tehnologie. Este foarte greu să intri în parteneriate pentru că trebuie să vorbești aceeași limbă, trebuie să folosești aceleași aplicații software, aceleași limbaj, același set de valori.
Am început în acest an un parteneriat cu Primăria Moreni, cu liceul tehnologic din oraș. Am o clasă de învățământ dual, m-am întâlnit cu elevii de acolo. Din păcate, sunt mulți care nu știu să citească, nu știu să scrie. Suntem într-o situație dificilă. Predau și la Universitate din Galați și am studenți la master care nu înțeleg ceea ce citesc.
Al patrulea subiect este legat de resursa umană, unde avem o mare problemă, care se manifestă pe fondul unei inerții.
Cum să atrag eu un specialist la Moreni? El caută ceva de calitate, inclusiv calitatea vieții. Sunt persoane din Moreni care își duc copiii cu mașina la Târgoviște pentru a se juca în parc. Despre ce calitate să vorbim?
Această parte de lume, zona rurală, care este realmente uitată, trebuie să facă parte dintr-un program de măsuri practice, concrete.
Cercetarea se face în universități, de către profesori care aspiră la premiul Nobel, de către studenți sau operatori economici.
Nimeni nu se duce să facă cercetare în Africa sau în zone de conflict.
––––––––––––––––––––––––––-
Pentru parteneriate
vă rugăm să ne contactați:
Digital Transformation Council
–––––––––––––
Roxana ONEA
Director Executiv
–––––––––––––
Revista COMUNIC@ȚII Mobile | TelecomTV
Mobil: +40.723.319.678
Email: roxana.onea@comunic.ro
