Wild set of tp porn videos on PornsOK.com Cel mai bun cazinou online din Moldova - 1win immediate bitwave Library zlib

Dumitru Borțun, SNSPA @ Conferința România Digitală 2023: Transformarea digitală este șansa României. Cum Japonia a reușit să facă o scurtătură istorică, cu microelectronica, mă gândesc că România poate să facă acum așa ceva cu digitalizarea.

Prof. univ. dr. Dumitru BORȚUN, Facultatea de Comunicare și Relații Publice – SNSPA @ Conferința ROMÂNIA DIGITALĂ – Raport de țară, organizată de DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL pe 31 octombrie 2023, la Grand Hotel Continental și moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea.

Înainte de a da un tratament, trebuie să dai un diagnostic, cum este acest DESI. Și diagnosticul trebuie să fie corect, pentru ca tratamentul să fie eficient.

Voi pleca de la conferința România Digitală foarte confortat din punct de vedere psihologic, pentru că am înțeles, de exemplu, că în fruntea unei agenții guvernamentale din România, ANCOM, există un om care are viziunea corectă, știe foarte bine cum stau lucrurile. Deci diagnosticul este corect, asta este un lucru foarte bun pentru România.

Foto: Cristi Chivu 4 Comunicatii Mobile

Vorbesc serios, pentru că de regulă vezi diagnosticuri greșite.

Se vede clar că este vorba de viziune, este vorba de dorința de a schimba, nu justificați lipsa de schimbare cu tot felul de argumente inventate. Stăm bine din acest punct de vedere, acum urmează tratamentul, adică proiectele.

Sigur că aceste proiecte cu soluții fezabile și aplicabile într-un orizont de timp acceptabil nu depind doar de o agenție guvernamentală, depind de politici interdepartamentale.

Aș vrea să vă mai spun că transformarea digitală este șansa României.

Jean-Jacques Servan-Schreiber spune că japonezii au făcut o deformație tehnologică în virtutea tradiției lor culturale, sculptură în bobul de orez, tradiție veche de 4.000 de ani.

În volumul „Sfidarea mondială”, Jean-Jacques Servan-Schreiber pune revoluția cibernetică pe seama tradiției culturale a japonezilor, ei au venit cu miniaturizarea. Ideea le-a venit fotografiind un circuit care era cât peretele, l-au micșorat în laboratorul foto, l-au pus pe un siliciu și așa s-a născut microelectronica.

Japonia a reușit să facă o scurtătură istorică, pentru că a profitat de un moment favorabil și mă gândesc că România poate să facă așa ceva cu digitalizarea.

Știm cu toții cum stăm în România, cu mediul rural, cu cei 40% care nu fac banking, care nu iau nici măcar pensie pe card, cu cei 40% dintre elevii care sunt analfabeți funcționali. Știm toate aceste aspecte. Știm cum stăm cu vânzările de carte, cu cititul de cărți, tot cu indicatori în descreștere.

Unii dintre cei mai slabi cititori sunt profesorii, pentru că nu se duc în biblioteci.

Știm toate aceste aspecte. Dar știți ce înseamnă toate acestea? Că transformarea digitală vine ca o pleașcă, ca o binecuvântare de la Dumnezeu. Pentru a învăța IT și inteligență artificială și tot ce ține de logica 0 și 1 nu ai nevoie de acumulări, n-ai nevoie de 3-4 generați în spate de intelectuali, nu ai nevoie de oameni care au luat o carte în mână în urmă cu 3 generații, ai nevoie de inteligență și voință. 

Inteligență avem, e resursa umană specifică României. Putem ieși din înapoiere luând această cale, dar cu un efort politic și administrativ semnificativ. Din acest motiv avem nevoie de oameni care să vadă în viitor și să vrea să schimbe ceva și să creadă că se poate.

Vorba lui Vlahuță: unde ne sunt visătorii? Visătorii înseamnă oamenii care au un proiect și care nu trăiesc la întâmplare sau cu dorința de a se adapta la momentul prezent.

Ne adaptăm la mediu, ca animalele? Noi schimbăm mediul, că de aceea suntem oameni.

De aceea aș face o recomandare către conducerea unor instituții precum ANCOM să lărgească sfera resursei umane din cadrul instituției din punct de vedere al specialităților, al disciplinelor. Aduceți în instituție oameni și din alte discipline, din alte specialități, cum sunt sociologii, care pot înțelege nevoile consumatorilor.