EDU INVEST 2024

DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL & Revista COMUNICAŢII Mobile
organizează pe 16 februarie 2024, ora 10.00

Conferinţa LIVE

– EDU INVEST 2024 –
TRANSFORMAREA DIGITALĂ ÎN EDUCAŢIE, LEARNING & HR

MODERATORI

VIP SPEAKERS

Simona MICULESCU, UNESCO @ EDU INVEST 2024: Transformarea digitală continuă să schimbe profund modul în care învățăm, predăm, creăm, comunicăm și lucrăm în cadrul societăților noastre. Ea poate contribui la îmbunătățirea calității și relevanței învățării, a incluziunii și a guvernanței în sectorul educației.

Simona-Mirela MICULESCU – Ambasador extraordinar și plenipotențiar, delegat permanent al României pe lângă UNESCO @ Conferința EDU INVEST 2024 – Transformarea Digitală în Educație, Learning & HR, organizată de Digital Transformation Council pe 16 februarie 2024, moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea.

Bună ziua de la Abu Dhabi, unde am onoarea și plăcerea să particip în calitate de președinte al Conferinței generale UNESCO, la o reuniune extrem de interesantă, concentrată pe o altă dimensiune a educației, Conferința mondială privind educația culturală și artistică, ce reunește peste 85 de miniștri ai culturii și educației din întreaga lume.

Îmi face o deosebită plăcere să răspund invitației neobositului Ion Vaciu de a interveni la cea de a șasea ediție a Conferinței EDU INVEST 2024, care este o binevenită reflecție asupra temelor strategice ale Educației, Învățării Continue și Resurselor Umane, generând un amplu set de idei utile pentru valorizarea sistemului național și nu numai. Mulțumesc din suflet organizatorilor, Digital Transformation Council, pentru șansa de a participa, chiar dacă doar virtual la ediția din acest an a Conferinței Edu Invest și transmit un salut călduros tuturor celor conectați la acest eveniment prestigios dedicat impactului și provocărilor transformării digitale în domeniul educației și al învățării pe tot parcursul vieții – Un subiect pe cât de generos, pe atât de stringent în lumea de astăzi.

După cum știți, educația se află în centrul misiunii UNESCO, care este singura agenție specializată a ONU, al cărei mandat acoperă educația în toate fațetele sale.

În calitate de lider al Agendei Mondiale Educație 2030, prin intermediul obiectivului de dezvoltare durabilă 4, UNESCO militează la nivel global pentru asigurarea accesului pentru toți la o educație de calitate, pe picior de egalitate și promovează activ posibilitățile de învățare pe tot parcursul vieții. În ultimii 50 de ani, tehnologiile informației și comunicațiilor au evoluat vertiginos, după cum știm cu toții de la programe izolate cantonate la laboratoarele universitare, la rețele de instrumente și programe conectate la scară globală, care fac posibilă depășirea multor provocări ale lumii contemporane, de care nu ducem lipsă.

Transformarea digitală continuă să schimbe profund modul în care învățăm, în care predăm, în care creăm, comunicăm și lucrăm în cadrul societăților noastre. Ea poate contribui la îmbunătățirea calității și relevanței învățării, a incluziunii și a guvernanței în sectorul educației.

Pandemia de COVID-19 a arătat cu prisosință că aceste tehnologii au devenit esențiale pentru garantarea educației ca drept uman fundamental într-o lume în care crizele și conflictele sunt din ce în ce mai acute.

VIDEO CONFERINȚA

Ele trebuie folosite ca un bun comun pentru a contribui la atingerea obiectivului de dezvoltare 4, de care vorbeam mai devreme, iar dincolo de acest obiectiv programatic, pentru a construi un viitor comun în ceea ce privește educația. Am văzut cum, odată cu propagarea pandemiei, toate țările au fost nevoite să găsească practic în timp real, soluții tehnologice de urgență pentru generalizarea temporară a învățământului la distanță, astfel încât continuitatea educațională să fie asigurată.

Perturbațiile cauzate domeniului educației, în contextul pandemiei au scos în evidență nevoia urgentă a unei viziuni lucide la nivelul decidenților politici naționali asupra modului în care tehnologiile și resursele umane pot contribui la transformarea modelelor educaționale și la construirea unor sisteme de educație reziliente.

În atingerea acestui obiectiv pe plan global, UNESCO și-a asumat rolul de catalizator al eforturilor prin elaborarea unor instrumente și a unor recomandări pertinente.

Aș menționa declarația de la Qingdao, de pildă, adoptată încă din 2015, prin care statele membre ale Organizației s-au angajat să garanteze accesul copiilor și tinerilor la echipamente digitale conectate și la un mediu digital de învățare, până în 2030, indiferent de genul, statut economico-social sau eventuale dizabilități. Această viziune umanistă a fost reafirmată în cadrul Consensului de la Beijing privind inteligența artificială și educația, care stipulează că utilizarea oricărei forme de tehnologie în educație trebuie să protejeze drepturile omului și demnitatea umană, să promoveze incluziunea și echitatea, precum și egalitatea de gen și să sprijine dezvoltarea durabilă a societăților.

Mai recent, UNESCO a adoptat o strategie integrată privind inovarea tehnologică în educație pentru perioada 2022- 2025. În paralel, această organizație promovează dezvoltarea și utilizarea unor resurse educaționale deschise, de predare, de învățare sau de cercetare, disponibile gratuit pentru toți. Uitați-vă cu atenție pe site-ul UNESCO și le veți găsi. În fine, UNESCO este foarte activă și în combaterea inegalităților de gen care dăinuie, din păcate, în lume, în privința accesului la noile tehnologii care se răsfrâng negativ asupra abilităților și dezvoltării profesionale ulterioare a femeilor și fetelor în sectorul digital.

Tehnologia trebuie folosită pentru a facilita actul educational, prin favorizarea accesului la informație și dezvoltarea unor conexiuni autentice între oameni pentru a permite organizarea proceselor de predare și învățare într-un mod cât mai eficient posibil.

Utilizatorii noilor tehnologii în educație trebuie ajutați să dobândească valorile, înțelegerea și abilitățile necesare pentru folosirea etică, echitabilă, inclusivă și eficientă a acestor tehnologii, atât în procesul de învățare, cât și în cel de predare.

Aș deschide aici o paranteză legată de latura etică a noilor tehnologii.

Prin dimensiunea științelor sociale și umane, o altă componentă de bază a mandatului UNESCO, Organizația se concentrează și pe impactul noilor tehnologii asupra evoluției speciei umane. În ceea ce privește mediul digital, devenit omniprezent în mediul educativ, ca și în viața cotidiană a miliarde de oameni, UNESCO s-a afirmat, din nou, ca un deschizător de drumuri prin elaborarea, negocierea și adoptarea, în 2021, a unei recomandări privind etica inteligenței artificiale, primul instrument normativ la nivel mondial pe acest subiect stringent pentru lumea noastră contemporană. Nu pot să nu menționez că și România s-a implicat, de altfel, consistent în elaborarea acestui important document multilateral și dorim să fim în continuare actori foarte dinamici pe această scenă. Tot în sfera digitală cu reverberații asupra componentei de comunicare și informare, alt element de mandat al UNESCO, se înscrie dialogul global lansat anul trecut de UNESCO cu participarea celor mai importanți actori din domeniu pentru crearea unui Internet de încredere – Internet for Trust, având ca finalitate elaborarea unor principii globale de reglementare a platformelor digitale, care să îmbunătățească fiabilitatea informațiilor și să promoveze drepturile omului în mediul virtual care este dominat de discursul urii.

Ca țară membră a UNESCO din 1956, România este și va rămâne profund atașată de valorile acestei organizații care reprezintă conștiința Națiunilor Unite, cum bine o caracteriza fostul său director general, Federico Mayor. De altfel, țara noastră are prilejul să-și demonstreze din plin devotamentul și creativitatea, mai ales din luna noiembrie a anului trecut, de când pentru prima oară în istorie am avut onoarea să preiau pentru doi ani Președinția Conferinței Generale a UNESCO, organul suprem decizional al Organizației.

Așadar România, inclusiv cu sprijinul și prin aportul dumneavoastră, prin tot ce faceți, se implică activ în domeniul complex al educației, așa că evenimente ca și acesta, ce se întâmplă astăzi, constituie o platformă esențială de reflecție și inspirație pentru ceea ce vom face împreună pe viitor.

Așadar, vă doresc dezbateri productive și incitante! Vă mulțumesc.

NICULAE Andrei, Vicepreședinte – Autoritatea pentru Digitalizarea României @ EDU INVEST 2024: Prin PNRR, punem la dispoziția IMM-urilor 36 de milioane euro pentru pregătirea angajaților în domeniul tehnologiilor avansate, pentru  achiziția de cursuri de AI, machine learning, blockchain, cloud

Cu privire la tema conferinței organizată de dvs. astăzi, digitalizarea în educație sau educația prin digitalizare, trebuie punctate câteva elemente extrem de importante, cel puțin din perspectiva noastră, a ADR, ca Autoritate care este responsabilă de procesul de transformare digitală a societății în România.

Pentru a putea să asigurăm succesul acestui proces, a acestui deziderat, avem nevoie de trei elemente mari și late. Avem nevoie de legislație, care să faciliteze această tranziție. Avem nevoie de proiecte, avem nevoie de livrabile pe care să le implementăm, dar toate acestea nu pot exista și nu pot funcționa fără o educație corespunzătoare, fără o populație care să fie pregătită să adopte soluțiile de transformare digitală, respectiv alternativele digitale la serviciile publice clasice pe care le știm cu toții și care de multe ori funcționează destul de greoi.

În acest sens, la Autoritatea pentru Digitalizarea României avem o serie de inițiative care vin în întâmpinarea acestei realități. În primul rând, din Planul Național de Redresare și Reziliență, investiția 19 din componenta 7, avem 36 de milioane de euro pe care le punem la dispoziție întreprinderilor mici și mijlocii pentru a se pregăti sau pentru a-și pregăti angajații în domeniul tehnologiilor avansate. Așadar, IMM-urile vor putea folosi 36 de milioane de euro pentru a achiziționa cursuri în ceea ce privește inteligența artificială, machine learning, pentru că am văzut chiar și la dumneavoastră că sunt teme de interes, dar nu numai, blockchain, tehnologii de cloud și alte tehnologii ale viitorului. Tot din PNRR și tot gestionat de către ADR prin OIPSI avem 17 milioane de euro pe care îi vom direcționa către modernizarea a peste 650 de biblioteci din România, pe care să le transformăm în hub-uri de învățare, deci locuri în care cetățenii români vor putea să meargă să deprindă cunoștințe în domeniul digital, în domeniul securității cibernetice.

Pe lângă acestea, mai avem și Consiliul Național de Transformare Digitală, care este un fel de agora digitală, cum o numim noi, un for în care reunim reprezentanții mediului public cu reprezentanții mediului privat și academic pentru a dezbate cele mai bune practici în domeniul digitalizării, iar în acest CNTD avem un grup de lucru special rezervat competențelor digitale. Dar când vorbim de competențe digitale, nu vorbim doar despre succesul implementării și penetrării soluțiilor digitale în societate și vorbim și de componenta de securitate cibernetică, care cu siguranță va fi aprofundată în această conferință.

Pentru că am menționat securitatea cibernetică, trebuie să înțelegem foarte clar faptul că pe lângă legislație, cum am spus înainte, pe lângă instituții abilitate să se ocupe de partea aceasta de securitate cibernetică este nevoie ca și populația să fie pusă la punct în ceea ce privește igiena digital. Este o componentă foarte importantă, pentru că trebuie să admitem faptul că, indiferent de cât de bine pus la punct ar fi un sistem informatic din punct de vedere al securizării cibernetice, așa cum spune o vorbă cunoscută, Un lanț este pe atât de puternic pe cât este cea mai slabă verigă. De multe ori, cea mai slabă verigă este omul, care nu este pus la punct cu tipurile de amenințări din zona cyber.

Vă dau un simplu exemplu – este nevoie ca un singur funcționar să apese pe un link care să conțină un virus sau de un agent care să pericliteze un sistem ca toată securizarea cibernetică a unui sistem să fie degeaba. Deci este foarte important să investim în educație și din perspectiva securizării cibernetice și din perspectiva igienei digitale.

Dacă vorbim de acest mix, acest combo între digitalizare și educație, haideți să privim și în sens invers. Tehnologia permite cu adevărat democratizarea informației și a cunoașterii. Gândiți-vă la Metavers și la copiii din mediile rurale, din mediile defavorizate – ce acces au să viziteze muzeele lumii, să vadă orașele lumii să vadă, de exemplu, spațiul cosmic în fața ochilor lor dintr-o sală de clasă din mediul rural. Studenții la medicină, de exemplu, care folosesc Metaversul pot avea acces la cadavre, pot avea acces la suport de învățare. Studenții la inginerie, care se pregătesc să devină mecanici auto, folosind Metaversul și realitatea augmentată, pot vedea în detaliu, în 3D, piesele și componentele unei mașini pe care vor lucra în viitor.

Sunt câteva perspective pe care le avem în vedere în ceea ce privește educația și digitalizarea, dar și invers, tehnologia și educația.

Daniela VIȘOIANU,  – Consilier Parlamentar – Senatul României – Comisia pentru învățământ @ EDU INVEST 2024: Mă aștept ca oferta pentru elevii din medii vulnerabile să aibă un salt semnificativ de calitate din toamna lui 2026, cel târziu 2027, întrucât vor putea primi cămin, cantină, un mediu sigur și o educație de calitate în campusurile universitare. Dacă nu, probabil că România va trebui să ia în considerare plata copiilor care se duc la școală, pentru că un copil de 15 ani, dintr-un mediu vulnerabil, este în primul rând o resursă de muncă pentru familia lui.

Dna. Daniela Vișoianu, discutam la ediția de anul trecut a Conferinței EDU INVEST despre investițiile în educație prin PNRR, despre învățământul dual. Cum au evoluat lucrurile de atunci, s-a întâmplat ceva relevant într-un an de zile?

Da, s-a întâmplat, iar universitățile vor confirma că sunt semnate majoritatea contractelor pentru consorțiile pe învățământ dual. Vă spuneam la ediția EDU INVEST 2023 că legea noua va prevedea un traseu complet de învățământ dual, de la nivelul 3-4-5-6-7-8. Vom avea probabil, la un moment dat, un doctorat în sudură. De ce nu? Pentru că și acolo este multă știință care poate să fie în spatele acestei tehnici sau tehnologii. Universitățile au dat dovadă de apetit și au contractat și linia de digitalizare a universităților. Multe dintre ele sunt în procese de transformare.

Sigur, pandemia a fost un accelerator, dar PNRR-ul a venit fix pe această apetit, pe această dimensiune descoperită.

ADR a scos, în sfârșit, la finanțare, din decembrie 2023, parte dintre ele, cu agențiile de dezvoltare regională, pentru programele de infrastructură, inclusiv pentru nivelul preșcolar, pentru creșe, pentru grădinițe. Urmează și altele tipuri de investiții în infrastructura educațională. Noi avem probleme mari de infrastructură în marile orașe, în mod deosebit. Direcția de dezvoltare este direcția de urbanizare, deci problemele de școli în 2 schimburi sau 3 schimburi (mai sunt, încă, câteva școli) nu se vor rezolva decât cu clădiri noi, pentru că populația marilor orașe a crescut. Acolo unde există resurse, există și copii, există nevoia de a sta mai mult în școală, de a avea program de după-amiază, pentru că părinții au program, pentru că e o altă dinamică în care ne uităm la educație, poate cu o pauză mai mare la prânz și atunci, cu cât accelerăm investițiile din infrastructură, cu atât putem să dezvoltăm învățământul pentru copii. Atenție, este foarte interesant că pentru București se vede deja la evaluarea națională de clasa a 8-a și tranziția către clasa a 9-a că nu există suficientă viteză în tranziția către mai multe clase de învățământ teoretic.

Adică practic sunt mai mulți copii decât locuri la învățământul teoretic, mai mulți copii care au medii de 5, 6 la evaluarea națională, de 7-8 la gimnaziu, copii care au potențial să meargă pe rută teoretică către universități, de exemplu, dar care se blochează cumva în aceste locuri la liceele tehnologice, dar sigur tot învățământul de pe ruta alternativă este în tranziție.

El va trebui să devină dual în doi-trei ani, integral, ceea ce va fi mult mai valoros pentru copii, întrucât cei la 15-19 ani, mare parte dintre ei, au nevoie să învețe lucruri și practice nu doar teoretice, nu sunt suficient de puternici “să stea doar în minte”, ca să spun așa, doar în procesele cognitive, și atunci învățarea pe rută practică e utilă. Învățământ profesional nu mai există în lege, deci el trebuie să dispară din limbajul nostru, cât de curând, nu mai avem deloc folosit cuvântul de “profesională” în noua lege a educației. L-a înlocuit cel de “tehnologic” – Un liceu care poate să ofere mai multe profiluri cu tranziție către dual până în 2028, adică practic nicio clasă în acele licee tehnologice nu se poate înființa fără un parteneriat stabil, pentru ca 50% din formare să fie practică. Deci nu se poate înființa fără laboratoare, ateliere, școală, infrastructură în unitatea de învățământ, pentru ca 50% din învățare să fie învățare practică.

Avem practic și o localizare a educației cu caracter teoretic și generalist către o angajare, să spunem pe plan local, a următoarei forței de muncă. Aceasta ar fi ideea?

Da, nu e privită chiar cu acest focus de localizare, adică filosofia nu este ca elevul să fie legat de glie – s-a născut într-un anumit oraș, trebuie să facă o anumită calificare, ci dimpotrivă. Estimarea specialiștilor este că vom asista, în sfârșit, la o dinamică mai mare a migrației pentru locul de muncă, ceea ce vedem în alte state dezvoltate. Oamenii nu au nicio problemă să se mute dintr-un oraș în altul, dintr-o localitate în alta, iată și în România, când n-am avut ofertă dintr-o țară în alta, dar acel subiect cu care am început intervenția mea – consorțiile de dual – au infrastructură de cazare. Deci un copil la 14, 15 ani poate să decidă să se mute într-o platformă universitară. Atenție, deci într-un campus universitar, unde să urmeze un liceu tehnologic, nivelul 3 de calificare poate să iasă la finalul clasei a XI-a cu un certificat de calificare. Va avea un bacalaureat mult adaptat, un bacalaureat mai tehnic, mai tehnologic, va continua cu nivelul 5. Precizez postlicealul mai rămâne, în unele situații, lipit de liceu, liceul tehnologic, dar sunt deja universități care oferă nivelul 5 de calificare, postlicealul tradițional pe care îl știam noi pe timpuri.

Este finanțat de la bugetul de stat. Așa cum există locuri pentru facultăți, pentru licență, există finanțare și pentru acest nivel 5 de postliceal în universități, ceea ce nu există, de exemplu, la postlicealul privat din România, absolut deloc. Știm multe unități care au răspuns unei nevoi a pieței și care s-au dezvoltat în zona aceasta.

Din fericire pentru universități, autonomia le ajută să aibă viteză, dinamică.

Pentru consorțiile de dual s-a dat înaintea legii noi o ordonanță specială despre cum să funcționeze aceste consorții. Nimeni nu a fost fericit, dintre cei care implementează consorții, pentru că s-a introdus și în România un partenerit forțat.

Eu, prin istoricul meu de organizație neguvernamentală sau implementator de proiecte, până în 2019, știu că și în proiectele POCU, atunci când au vrut să dezvolte o comunitate, au existat așa numitele parteneriate forțate, adică era obligatorie depunerea unui proiect într-o structură de parteneriat, era obligatoriu să fie primăria, unitatea de învățământ, era obligatoriu să fie un angajator din zona respectivă, poate sau nu organizații neguvernamentale, organizații neguvernamentale locale. Ei bine, la consorțiile de dual, avem consorții care sunt înființate la judecătorie, în sensul în care au fost obligate, atunci când depun finanțarea, să aibă o formă de organizare, de asociație, în care există universități tehnice, primării, consilii județene, unități de învățământ preuniversitar, angajatori care toți stau într-o formă de bord de consiliu de administrație și gestionează filosofia acestui consorțiu. Sigur că proprietatea clădirii, în funcție de cum s-a decis, a existat un contract, practic, o înțelegere, pentru că atunci când primești 30-40 de milioane de euro, vorbim de proiecte foarte mari de infrastructură, care trebuie să fie gata la cheie, fizic, în 2026.

Unele universități erau pregătite în sensul în care aveau proiecte deja mature, aveau inclusiv studii de fezabilitate și atunci s-au putut mișca foarte repede către această finanțare. Din câte am înțeles, vreo două au deja ordinul de începere a lucrărilor pregătit pentru luna februarie-martie. Au fost universități un pic mai întârziate, dar eu mă aștept ca în toată filozofia și oferta pentru copiii din medii vulnerabile să existe un salt semnificativ de calitate din toamna lui 2026, cel târziu 2027, atunci când aceste universități vor exista pe piață cu o ofertă în care un copil de 14 – 15 ani poate să primească cămin, cantină, un mediu sigur și o educație de calitate, care este relevantă pentru el. Pentru că dacă nu, probabil că România va trebui să ia în considerare plata copiilor care se duc la școală, adică copiii efectiv să fie plătiți pentru ruta alternativă, dacă vrem să avem meseriași undeva, pentru că un copil de 15 ani, dintr-un mediu vulnerabil, este în primul rând o resursă de muncă pentru familia lui.

Când e bun de muncă la 15 – 16 ani, familia stă serios pe gânduri dacă să investească într-un cămin sau gazdă sau într-o navetă costisitoare. Pe de o parte, costul acesta de investiție suplimentară, dar pe de altă parte, este costul de oportunitate a pierderii forței de muncă pe care o reprezintă acest copil din bugetul și economia pe care și-o construiește familia din mediul acesta vulnerabil.

Deci, da, universitățile se mișcă mai bine, mediul preuniversitar are și el câteva linii de finanțare cu întârziere. E un sistem mare, era de așteptat. Zona de proiecte europene de la Ministerul Educației și-a depășit capacitatea anticipată, ceea ce este bine, adică a contat foarte mult că funcționează ca un fel de autoritate de management UEFISCDI, care avea istoric de granturi, care avea platformă pe care s-au putut încărca proiectele. Nu așa fusese construită inițial, dar a fost o soluție care a intrat imediat în funcțiune, pentru că s-a pus problema pentru PNRAS – un alt proiect semnificativ, acolo vorbim de sute de milioane de euro care susțin o schemă de granturi pentru școlile din medii vulnerabile, bine măsurate și calificate, adică trebuiau să aibă niște indicatori: rată de abandon, absenteism, anumite note, anumite medii, o anumită structură de personal, de exemplu, un anumit procent de profesori care sunt suplinitori, nu sunt calificați, nu sunt fix în școala aceasta. Aceste vulnerabilități te calificau pentru această schemă de granturi, ca să fie implementată foarte repede, imediat operațională, iar UEFISCDI a folosit platforma și infrastructura de aplicare, pentru ca proiectele să fie finanțate.

Dna. Daniela Vișoianu, mai este un subiect pe care dorim să-l atingim – lipsa profesorilor. Care sunt soluțiile pentru această problem stringentă?

Aceasta este criza majoră a următorilor ani, criza profesorilor de profesori.

Am lăudat universitățile până acum, dar acum e momentul să le critic, în sensul în care universitățile nu au putut să-și depășească, nu pot încă să-și depășească limitele de dezvoltare și de gândire și în continuare cariera de profesor este una secundară-terțiară, pe linia 7-8 în planurile studenților.

În continuare pregătirea celebră din modulul psiho-pedagogic care se face și de către un inginer sau de către altcineva pentru o eventuală meserie tehnică – atenție că învățământul dual, care se va întâmpla în consorții, va avea nevoie de specialiști care să aibă 2 seturi majore de competențe. Pe de o parte va fi nevoie de competențe didactice, pe de altă parte va fi nevoie de competențe tehnice pentru profesia respectivă și de un mecanism de actualizare.

În continuare oferta de învățământ preuniversitar pe ruta tehnică depinde de cine este profesor titular. Avem profesor titular de croitorie, care mai are încă 15 ani până la pensie, atunci o să se facă clasă de croitorie, chit că nu mai e nevoie de această calificare atât de mult. Deja croitoria în România se duce în multe zone de crafting, de meșteșug. Vorbim de meserii care pot să se ducă către industria luxului sau personalizării de valori adăugate mari, dar nu mai vorbim de clase, de învățământ de masă.

Din păcate, punctul slab, acesta că nu avem “profesori de profesori” e în siajul puterii sindicatelor.

Față de conferința de anul trecut, evenimentul major din educație este greva profesorilor din mai- iunie 2023, care a venit într-un timp care nu-i ajută pe copii și nu ne așteaptă pe noi ca părinți, în sensul în care a venit imediat ce s-a terminat de adoptat legea, deci practic sindicatele au fost sigure că nimic fundamental nu se poate schimba în lege, legat de protecțiile pe care le au, legat de titularizare în principal sau modul în care intră în post sau modul în care promovează.

Greva a generat o majorare de salarii care n-a fost corelată cu reforma pe care ar fi presupus-o legea sau PNRR, care are și anumite condiționări de reformă, iar unele dintre ele sunt cu alarma pusă, inclusiv în educație.

Estimez că în toamnă va fi destul de critic, complicat, ținând cont că suntem în an electoral. Ministerul de resort are de livrat anumite reforme, din acelea care condiționează tranșele de plată de la Comisia Europeană. Sigur, bănuiesc că decidenții se bazează pe indulgența anului electoral. Cred că toată lumea estimează va exista o formă de hai să trecem anul electoral 2024 și vedem după aceea cum o să strângem noi cureaua și ce se va întâmpla în 2025.

Profit de prezența tuturor invitaților la Conferința EDU INVEST 2024 să avertizez asupra unui lucru care se va întâmpla în următoarea perioadă. Ne pregătim pentru planurile cadru de liceu care nu vor fi atât de reformatoare cât ne așteptăm. Vă reamintesc că folosim în licee programele din 1999-2000.

Dar, pentru că sindicatele sunt foarte puternice și vor să conserve toate normele didactice, dar într-o formă de segmentare a disciplinelor, adică nu ne pregătim de procese colaborative în care să nu fie nevoie de dat profesori afară sigur să-și conserve toate normele, dar să fie obligați, de exemplu, să predea în co-teaching sau să aibă alte tipuri de sarcini, inclusiv de sprijin de învățare remedială, cum e nevoie, de exemplu, pentru copiii care se duc în clasa a 9-a și vin cu medii mici în evaluarea națională. Or, pe conservarea aceasta de catedre și pe creșterea numărului de ore, din păcate, ne pregătim, probabil, pentru cel mai lung program de învățare, de ore fără pauze, pentru copiii din liceu din toată Europa.

Există un scenariu cu 36 de ore pe ruta tehnologică, pe săptămână.

Din acestea de 50 de minute, 5 minute pauza, ceea ce pune o presiune suplimentară pe infrastructură și generează efecte în lanț legate de sănătatea fizică și mintală a adolescenților. Jumătate din problemele de sănătate mintală ale adulților se declanșează în adolescență.

Societatea nu va fi atentă. Planurile cadru sunt așa o temă tehnică, nimeni nu înțelege exact de ce le-ar afecta viitorul copiilor. Doar că în liceu – o vârstă critică pentru învățare și dezvoltare, 15-19  ani, cu mult potențial cognitiv – poți să ții minte multe lucruri, poți să înveți, să legi subiecte, să te duci în învățare profundă – copiilor li se fură timpul, în mod sistematic pentru 2 chestiuni: unul este pentru inteligența emoțională socială, dezvoltarea de relații, managementul emoțiilor, al relațiilor, prieteniilor, conversațiilor, deci au nevoie de acest timp de socializare structurat, inclusiv în spațiul școlii. Al 2-lea – timpul pentru hobby-uri, pasiuni, aprofundări. Deci nu e timp nici de sport, nici de bricolaj, meșteșuguri, nici de joburi part time. Noi nu o să avem în România, la 36 de ore pe săptămână în care copiii sunt ocupați cu școala, opțiunea de a se integra treptat în muncă și de a face ceea ce se face în alte state, respectiv să aibă bani de buzunar, care înseamnă formă de învățare și de pregătire ulterioară pentru viața de adult și pentru responsabilitățile din muncă.

Unde mai avem digitalul în toată această ecuație?

Cu toții călătoriți în străinătate și există în marile capitale așa numitele autobuze turistice hop on – hop off, te urci-cobori.

Eu am un concept dezvoltat mai recent, că așa e și școala românească îndeosebi hop on – hop off, intri la chimie, intri la fizică, apoi la educație socială etc.

În condițiile în care atenția copiilor mici a ajuns undeva la 20 de secunde, adică pot să stea atenți pe un subiect, pe un task, o perioadă foarte scurtă de timp, dacă planurile cadru vor merge pe același număr de discipline până în clasa a XII-a, adică faci 16-17 discipline, copiii nu au cum să intre în exercițiu de aprofundare.

Și atunci, digitalul va reflecta în educația lor toate părțile lui rele, în loc să reflecteze toate părțile lui bune.

Sunt profesori care, de exemplu, dau tema întâi inteligenței artificiale, prezintă rezultatul copiilor sau tinerilor și spun asta e ce zice inteligență artificială să vă văd pe voi ce alte argumente, pro sau contra găsiți față de subiectul respectiv. Există inclusiv învățătoare, care folosesc deja inteligența artificială. Ne întoarcem din nou la școala de profesori, pentru că pandemia a dus la o lejeritate a predării pe care eu nu am anticipat-o și nici nu am putut să cred că se poate ajunge la situații în care unii profesori să le spună copiilor lecția pentru data viitoare este aceasta. Tema este aceasta. Învățați, faceți tema și dacă nu ați înțeles ceva veniți la tablă să vă explic.

Oori dacă relația nu există între profesori și elevi, profesor și student, nu există spațiu de creștere și de învățare pentru ei. Ar trebui să ne bucurăm de ce experiență de învățare am avut noi, în generațiile anterioare.

Sunt copii în momentul acesta în multe situații de abuz, în care predarea nu mai face parte din viața lor. Fascinația unui lucru, traversarea unui subiect, profunzimea, sunt experiențe pe care le ratează.

Camelia DIȚESCU, Program Manager – ORACLE ACADEMY România & Moldova@ EDU INVEST 2024: Punem accent pe ghidarea elevilor și studenților și pe colaborarea lor strânsă cu cadrele didactice pentru alegerea meseriilor viitorului

Mulțumesc tuturor celor care participă la Conferința EDU INVEST 2024 întrucât așa ne arătăm interesul pentru educație. Mi-am notat deja atât de multe din discursurile antevorbitorilor mei și îi felicit pe moderatori pentru că au reușit să îmbine prezentările în așa fel încât să fim o completare unul pentru celălalt, chiar o echipă. Aș putea puncta aici ceea ce spunea dna. Ambasador UNESCO, Simona-Mirela Miculescu despre inovarea tehnologică – predare, învățare, toate disponibile gratuit, exact așa cum face și Oracle Academy.

La rândul său, dl. Andrei Niculae, Vicepreședinte ADR, a punctat nevoia ca populația să fie pregătită, inclusiv prin modernizarea bibliotecilor și cu implicarea cadrelor didactice, subliniind cât de importantă este investiția în educație.

Ruxandra VLAD, Oracle @ EDU INVEST 2024: Tendinţe și provocări actuale ale recrutării în era transformării digitale

Doamna Daniela Vișoianu, de la Comisia pentru Învățământ – Senatul României, a punctat nevoia ca 50% din învățare să fie practică, exact așa cum face și Oracle Academy, pe partea tehnică din punct de vedere IT. Apoi, cum a spus dna. Manuela Catrina – Director Adjunct DNSC, siguranța online și din nou, exercițiile practice și concursurile sunt foarte importante, toate acestea apărând și în cadrul Oracle Academy.

Mi-am dorit foarte mult să fac această introducere, pentru că am văzut o legătură foarte strânsă între tot ceea ce facem aici ca și prezentatori și lucrul în echipă.

Oracle Academy este programul educațional filantropic global al companiei americane Oracle, în cadrul căruia avem peste 130 de țări implicate din care 14.000 de instituții sunt deja membre, iar 41.000 de cadre didactice predau la clasă ori toată curricula ori parte din curricula Oracle Academy. Repet, aceasta este oferită gratuit, special pentru dezvoltarea elevilor și studenților. Desigur, avem și noi parteneriate publice și private. Aici sunt incluse ONG-urile, ministerele educației din toate țările.

Revin la un subiect dezbătut în cadrul Conferinței EDU INVEST 2024, și anume curriculă creată de către cadrele didactice pentru cadrele didactice. Exact asta a făcut Oracle Academy, prin curricula sa.

De ce? Deoarece cadrele didactice, care au creat această curriculă, știind ceea ce cere în primul rând educația, ceea ce cere piața muncii în domeniul IT, au reușit să creeze, pe cât posibil, o curriculă foarte utilă pentru învățare. Aici vedeți Project Management, Java, Database și Cloud, care includ ceea ce s-a discutat anterior, respectiv dezvoltare profesională pentru cadrele didactice și, desigur, certificări profesionale.

Tema profesorilor pentru profesori este foarte importantă pentru că sunt implicați în primul rând profesorul care predă la clasă și care a predat la clasă, a verificat ce cere piața muncii în domeniul IT și împreună le-a legat în așa fel încât să facă o astfel de curriculă foarte utilă.

Ariile tehnice acoperite – începem cu SQL predat deja la liceu. În momentul în care elevul de liceu urmează aceste cursuri de SQL, se certifică, gratuit, la Oracle Academy și primește un certificat Oracle Academy.

Bineînțeles, ulterior mergând către facultate cu acest certificat, continuă cu baze de date, cu Autonomous Database, cu cloud, cu machine learning. Depinde de domeniul de care este atras. Avem și căi diferite pentru fiecare domeniu în parte, astfel încât studentul, în momentul în care este atras de unul dintre aceste domenii să aibă posibilitatea să se ghideze, să fie ghidat și de cadrul didactic, dar și de către Oracle Academy, astfel încât să aibă o imagine cât mai largă pe ce se poate cala ca și viitor absolvent.

Pentru licee și școli generale avem Getting Started with Java Using Alice și Creating Java Programs with Greenfoot pentru care organizăm deja de peste 6 ani, competiții sponsorizate de Oracle Academy și oferite de către Adfaber, în care sunt implicați sute de elevi de liceu și școli generale și care au început dezvoltarea pe Java. În plus, mai avem și o altă competiție pe baze de date, sponsorizată tot de Oracle Academy și derulată de Adfaber, în care sunt implicați elevi de liceu și vă dați seama că prin astfel de competiții le deschidem o oportunitate. În astfel de competiții învață să lucreze în echipă, învață să-și dezvolte modul de a gândi.

Workshop-urile și curricula recomandată pentru universități – în primul rând, în zilele noastre se discută acum despre AI (inteligența artificială) și desigur și Oracle Academy are parte de AI și machine learning. Pe lângă fundamentele Java, care se pot preda în liceu, Java Programming se poate preda în universități, alături de partea de baze de date, cloud și project management.

Iată calea pe care ar putea să o urmeze un elev / student în momentul în care intră în universitate.

Cu galben sunt menționate workshop-urile: Getting Started with Java using Alice, la care deja avem competiții care se pot face la clasele 5-8 și la liceu, în primele clase, 9-10. Apoi avem cursurile Java Fundamentals, cu numărul de ore asociate (în paranteză) și posibilitatea de certificare profesională, inclusiv cu posibilitatea de a își da aceste certificări la Oracle University. Toată această ofertă este oferită gratuit.

Acum, pe baze de date avem Solve it with SQL, care se predă deja în licee pe domeniul IT, mate-info și nu numai, plus parte de pure SQL și Application Development Foundation în universități. Desigur, acum cel mai nou Applied Database System, care are din nou cerințe de acces cloud.

Toate aceste cursuri făcute în România sunt aliniate cu ce se întâmplă în vestul Europei și în Statele Unite? Adică sunt valabile la nivel global?

Exact.

Curricula de cloud este oferită numai studenților, trebuie să aibă minim de 18 ani, vârsta majoratului.

Avem OCI I și II, plus posibilitatea de pregătire pentru un examen profesional. Aceste cursuri conțin concepte și terminologii de bază OCI.

Ce este foarte important de reținut aici este că elevul sau studentul, fără implicarea cadrului didactic care să devină membru în programul Oracle Academy, nu are acces la nimic. Deci în primul rând, cadrul didactic trebuie să devină membru al programului Oracle Academy. Este o colaborare cadru didactic – elev – student.

În plus, pentru că se vorbea de necesitatea de a avea exerciții practice, Oracle Academy oferă aceste Education Bytes prin care elevii câștigă experiență practică.

În Hands-On Labs au posibilitatea să acceseze diferite situații întâmplate și să vadă cum au fost rezolvate. În plus, au acces la proiecte, video-uri, prezentări care sunt foarte utile în momentul în care doresc un minim de experiență.

Concret, e vorba de aplicarea în realitate a teoriei.

Da, mulțumesc frumos pentru completare. În plus, avem Carrier Center pentru că știm foarte bine că studenții, la un moment dat, au nevoie să fie ghidați. În acest centru tot un cadru didactic universitar le dă acces studenților pentru a accesa materialele făcute de Oracle University, Oracle Learning Library și de echipele de dezvoltare, prin care studenții pot câștiga experiență.

Cadrele didactice chiar nu pot ști ce se întâmplă într-o multinațională, ce se cere și atunci venim noi, prin acest Career Center, care le este foarte util elevilor și studenților în momentul în care își aleg domeniul pe care să-l parcurgă în continuare.

Lucrăm cu universități strategice în București, Iași, Timișoara, Cluj, cu care organizăm diferite evenimente pe cloud și APEX.

Ruxandra VLAD, Principal Talent Advisor, EMEA Talent Acquisition – ORACLE @ EDU INVEST 2024: Tendinţe și provocări actuale ale recrutării în era transformării digitale

Pentru început vă ofer câteva informații despre ce s-a întâmplat pe piața muncii în anul 2023 – conform eJobs, retailul a fost sectorul cu cele mai multe joburi disponibile, dar și cu cele mai multe aplicări din partea candidaților.

Cei cu nivel scăzut de experiență au fost și cei mai activi aplicanți, iar 40% dintre joburi au fost disponibile pentru această categorie.

Dintre posturile deschise, peste 28% au fost adresate celor cu nivel mediu de experiență, iar pe segmentul rolurilor pentru seniori și manageri s-a înregistrat o dinamică mai scăzută. Doar 8,4% dintre joburi au fost deschise pentru această categorie.

Aceste cifre relevă oarecum segmentarea educației la nivelul societal din România, putem spune.

Exact. Când vine vorba de posturile deschise, deși s-au înregistrat cu 10% mai multe aplicații față de anul precedent, în 2023 au fost cu 10% mai puține posturi disponibile. În afară de retail, candidații s-au orientat și către alte sectoare, cum ar fi IT, Telecom, BPO sau sectorul financiar-bancar. Un alt aspect interesant ar fi cel legat de aplicațiile pentru joburile în regim de telemuncă și se pare că au fost undeva la un milion și jumătate de aplicații pentru joburi în regim remote.

Revenind la sectorul IT, pentru că acesta este sectorul în care activează compania Oracle, cele mai căutate joburi au fost Software Developer, Data Scientist, Machine Learning Engineer, Cybersecurity Engineer, Site Reliabitity Engineer. O mare parte din schimbările cerute pentru aceste roluri sunt acoperite de programa Oracle Academy.

În general, putem spune despre piața IT că este foarte competitivă și că aduce multe provocări angajatorilor în demersul de a atrage candidați în primul rând, iar cu cât postul este mai specializat, cu atât este mai dificil să se găsească persoana potrivită. Din perspectiva unui recrutor, noi privim dincolo de ceea ce știe efectiv candidatul și luăm în considerare și potențialul acestuia, dorința de a învăța și capacitatea de adaptare. Revenind la întrebarea pe care ați adresat-o mai devreme pentru cei care sunt la început de drum, tocmai pentru că nu au experiență propriu-zisă în câmpul muncii sau au experiență limitată, apreciem atunci când vedem în CV că sunt menționate anumite cursuri sau certificări obținute la diverse academii -bineînțeles, cum este și Oracle Academy, dacă e să ne referim la propriul nostru program și asta dincolo de faptul că înseamnă că ei au anumite cunoștințe care sunt relevante pentru job arată și faptul că sunt responsabili și că au un interes pentru viitoarea lor profesie. Un astfel de certificat pe CV spune destul de multe.

Oracle are posturi pe mai multe sectoare, atât joburi tehnice cum ar fi cele în dezvoltare de software, suport tehnic, dar și domenii precum vânzări, financiar sau analiză de business. Noi, în general, recrutăm pe nivele de senioritate diferite, atât începători, cât și persoane la nivel mediu sau experți și ce e mai important e că promovăm un mediu de lucru divers, inclusiv și colaborativ.

Trebuie specificat faptul că prin Oracle Academy pregătiți o mulțime de tineri care nu se angajează toți la Oracle, ci merg și spre alte multinaționale.

Tocmai pentru că tehnologiile Oracle sunt folosite și de către clienții și de către competitorii noștri câteodată, într-o oarecare măsură, sau de către partenerii noștri, deci nu sunt niște tehnologii care deservesc doar compania noastră. Dacă ne uităm pe site-urile de joburi, putem vedea că se caută specialiști cu cunoștințe de Oracle și la multe alte companii, așadar noi îi pregătim pentru piața muncii la modul general.

Iată o parte dintre joburile pe care le avem disponibile pe platforma Oracle. Sunt doar câteva exemple, ele sunt mult mai numeroase, dar am vrut să subliniez faptul că nu avem doar joburi tehnice. Cred că de multe ori lumea a considerat că Oracle este o firmă de IT, deci avem doar joburi tehnice, ceea ce nu este adevărat. Pe lângă roluri tehnice, avem și poziții non tehnice și în special roluri cu limbi străine și pe lângă limbile europene recrutăm și pentru joburi unde e nevoie de chineză, japoneză sau coreeană.

Vreau să vă povestesc și despre cum a îmbrățișat Oracle transformarea digitală și care a fost impactul pozitiv în activitatea noastră zilnică de recrutare. Un prim exemplu ar fi serviciul Self Scheduling prin care s-a automatizat procesul de programare la interviu.

Serviciul funcționează astfel: după ce candidatul aplică pentru job, iar aplicația sa este revizuită în sistemul Oracle, noi îi trimitem o invitație prin care îi oferim acces la calendarul intervievatorului și astfel candidatul poate să selecteze singur un interval pentru interviu. E o facilitate care vine cu multiple beneficii. Evident, salvează foarte mult timp și de o parte și de alta, iar printre beneficii aș menționa ușurința în programare, respectiv reprogramare, dacă este nevoie. Totodată, se poate face o integrare cu calendarele, iar această funcționalitate este disponibilă pe mai multe device-uri, inclusiv pe mobil.

Un alt exemplu al transformării digitale ține și de promovarea în social media. Noi aici ne-am folosit de Generative AI (Oracle GenAI Avatars) pentru a ne crea o serie de avatare pe care, bineînțeles, le-am promovat pe LinkedIn sau Instagram, în social media, tocmai pentru a ne expune activitatea, pentru a ne promova compania și joburile pe care le avem disponibile.

Am vrut să fac introducerea și către inteligența artificială, pentru că era transformării digitale are în prim-plan inteligență artificială și voiam să vă povestesc și despre impactul AI-ului în recrutare.

Larry Ellison, fondatorul și președintele Oracle, a vorbit în timpul evenimentului Oracle Cloud World despre schimbările pe care le va aduce AI-ul în paradigma actuală, punctând faptul că AI va schimba totul.

Cu siguranță este un domeniu controversat care vine cu anumite provocări și schimbări privind modul în care facem lucrurile în prezent, dar vine și cu numeroase beneficii și tocmai pentru a ne bucura de acele beneficii, cred că trebuie să fim conștienți care sunt provocările și cum să le depășim.

În primul rând, AI reprezintă inovație și știm că orice element de noutate vine și cu o oarecare reticență privind schimbarea.

Ca principale provocări aș menționa faptul că lipsa componentei umane poate duce la o pierdere a conexiunii cu candidatul și, totodată, inteligența artificială nu poate avea 100% acuratețe în evaluarea inițială a candidaților și în timp poate învăța cum să aplice prejudecăți, bazându se pe datele existente.

Dar haideți să privim și avantajele care sunt aduse de inteligența artificială, iar un prim beneficiu ar fi eficientizarea timpului și, totodată, reducerea sarcinilor manuale. Cu ajutorul AI se poate tria un număr mare de aplicanți într-un timp foarte scurt și astfel se poate obține un clasament al profilelor care îndeplinesc cel mai bine criteriile jobului și se pot automatiza și acțiuni precum programarea interviurilor sau alte comunicări cu candidații.

Totodată, se pot evita preconcepțiile. Candidații trec printr-o primă selecție riguroasă, obiectivă și astfel se elimină o potențială prejudecată pe care recrutorul câteodată o are, dar neintenționat, atunci când revizuiește manual CV-urile. Totodată, se poate îmbunătăți calitatea procesului de angajare prin potrivirea dintre skill-urile candidatului și profilul jobului, iar managerii pot selecta un viitor angajat dintr-un grup de oameni foarte bine pregătiți pentru job.

Selecția se face în funcție de criterii obiective și nu discriminatorii, îndemnându-i pe candidați să aplice fără teama de a fi respinși și astfel se îmbunătățește și experiența lor în procesul de recrutare. Și nu în ultimul rând, tocmai prin eficientizarea și automatizarea diverselor procese se pot diminua și costurile.

Cu toate acestea, nu cred că trebuie să absolutizăm și să robotizăm acest proces, pentru că un ochi atent al unui recruiter poate să găsească un om foarte bun pe care inteligența automată l-a respins din varii motive.

Exact. Omul este peste mașină întotdeauna. AI-ul nu poate avea 100% acuratețe în această evaluare.

Vă prezint și câteva date obținute în urma unui studiu cu privire la folosirea AI în recrutare: mai mult de 87% dintre respondenți consideră că inteligența artificială este mai folositoare în recrutarea din anumite sectoare.

95% din experții de HR spun că AI a îmbunătățit procesul de aplicare și 65% dintre recruiteri folosesc deja AI în procesul de selecție. Un alt aspect interesant – peste 29% din experții de recrutare din generația Z sunt mai îngrijorați decât cei din generația X în privința pierderii locului de muncă din cauza folosirii AI.

Temerile acestea au fost și la apariția cinematografului și a radioului, a televiziunii, a computerului și internetului.

Ați anticipat ceea ce voiam să punctez mai departe și anume că dintotdeauna piața muncii cel puțin a fost într-o continuă transformare și că există mereu această reticență la început față de schimbare. Am văzut, de exemplu, că 80% dintre posturile publicate pe LinkedIn în anul 2023 nu existau acum 20 de ani.

Așadar, cred că cel mai important lucru pe care trebuie să-l reținem este că AI este viitorul, dar asta nu elimină factorul uman, ba din contră, prin eficientizarea sau automatizarea anumitor activități din recrutare, noi ne putem concentra pe alte aspecte, pe alte activități care aduc plus valoare, cum ar fi conectarea cu candidatul, înțelegerea nevoilor sale, partea de negociere a ofertelor și, totodată, crearea și definirea unei strategii de recrutare de succes.

Daniela POPESCU, Prorector, Managementul universitar și relația cu mediul socio-economic – Universitatea Tehnică din Cluj Napoca@ EDU INVEST 2024: Inaugurăm Institutul de cercetări în inteligență artificială în luna mai 2024, cu 300 de locuri de muncă pentru tineri

Cu ce vine Clujul nou în procesul de transformare digitală?

Desigur, în strategia noastră, educația digitală, internaționalizarea și cercetarea au un rol extrem de important.

Mai mult decât atât, aș sublinia faptul că noi ne considerăm, de fapt, un hub între universitate, companii, administrația publică, fiind legați în Europa cu diverse proiecte, activități, universități, în așa fel încât să promovăm aceste strategii.

Menționez un mare proiect pe care Universitatea Tehnică din Cluj Napoca a avut onoarea să-l desfășoare timp de 3 ani, împreună cu Autoritatea pentru Digitalizarea României. Denumirea a fost Cadru strategic pentru adoptarea și utilizarea de  tehnologii inovative în administrația publică 2021-2027, un proiect extraordinar de important care și-a propus, ca și prim obiectiv, cadrul strategic național în domeniul inteligenței artificiale.

Deci, împreună cu ADR noi am lucrat la strategia națională în domeniul inteligenței artificiale, care deja a trecut la nivel guvernamental prin aprobarea inter ministerială și să sperăm că această strategie va ieși cât de curând, fiindcă dacă discutăm de abordare la nivel european, România este pe poziția 27 dintre țările europene, pentru că încă nu am adoptat o strategie națională în domeniul inteligenței artificiale.

Proiectul nu s-a referit numai la strategia privind inteligența artificială, ci și la cadrul strategic național în domeniul tehnologiilor blockchain, s-a referit și la înființarea unui Digital Policy Lab și am lucrat pe centrele de inovare digitală, pe Digital Innovation Hub. Am lucrat, de asemenea, la actualizarea legislației pe tehnologiile de tip blockchain, inteligența artificială, EuroHPC. De asemenea, am lucrat pe un domeniu în care am stabilit strategiile pentru e-agricultură, e-cultură, e-manufacturing, deci fabricație, de asemenea, pentru zona de e-sănătate. A fost un proiect în cadrul căreia am avut, de fapt consultări cu organizații ale administrației publice din toată țara, cu organizații care țin de Guvern, de minister, de multe universități din țară, de Academie, în așa fel încât să putem să stabilim cadrul strategic pe toate aceste domenii. Am avut, de asemenea, colaboratori, cercetători importanți din Europa și credem că acest cadru strategic, într-adevăr, pe toate domeniile pe care le-am menționat, reprezintă documente care sunt, în acest moment, pe masa Guvernului la diverse ministere. În interiorul universității noastre, acest mare proiect a fost, de asemenea, un catalizator care ne-a dus mai departe pe aceste domenii. Avem pe o perioadă de 4 ani, de exemplu, proiecte cu finanțări europene de 100 de milioane de euro.

Menționez proiectele pe care le avem pe zona de digitalizare pentru procesul educațional. În acest moment avem în implementare proiecte de 40 de milioane de lei, inclusiv acest proiect care a fost demarat acum un an și jumătate de către Ministerul Educației și la fel ca și Universitatea Politehnica Timișoara, cu care de fapt suntem împreună în Alianța română a universităților de știință și tehnologie, am promovat aceste tipuri de proiecte, în cadrul cărora noi am dezvoltat 4 noi proiecte de programe de licență și 14 noi programe de masterat care să acopere, mai aplicat, domeniile de Cyber Security. Avem un masterat în domeniul Cyber Security chiar în limba engleză, ca să putem să îl facem deschis și pentru partenerii noștri europeni și vom avea programe de licență și de master în domeniul inteligenței artificiale, blockchain, securitate etc.


I-ați pus o întrebare colegului meu, Profesorul Dan Diaconu de la Politehnica Timișoara, privind modul în care noi aducem cercetători străini în România. Aș vrea să vă spun că există aceste proiecte pe programul operațional Competitivitate. Universitatea Tehnică din Cluj a câștigat 5 astfel de proiecte care finanțează aducerea de cercetători străini de prestigiu pentru o perioadă de 36 de luni la universități din România, care să lucreze împreună cu colectivele noastre de cercetare în cadrul laboratoarelor noastre. Avem proiecte pe infrastructură de cloud. Suntem deja la a 2-a etapă de desfășurare.

Facem parte din Hub-ul român de inteligență artificială. E un proiect necompetitiv care tocmai a fost depus săptămâna trecută, iar prin investițiile din cadrul acestui proiect vrem, de fapt, să creăm cel mai mare centru de procesare de date din această zonă a României.

Întrebarea mergea și mai departe doamna profesoară, la a scoate în față și a atrage către universitate competențele locale atât din companiile românești, cât și din cele multinaționale, valorile de acolo care sunt respectate în oraș, în zonă, pentru că în felul acesta faceți o mutație valorică și de semnificație de la valoarea profesorului care a intrat într-o zonă de umbră. Trebuie să fim sinceri cu noi, din 90 și până acum, profesorul nu mai are statutul pe care îl avea înainte. Deci acest transfer, această mutație managerială ar trebui să se facă și să atragem în cadrul școlii într-o anumită formă (profesori invitați, de ex.), acești oameni care pot să polarizeze în jurul lor interesul și atunci tinerii vor vedea că nu este de prisos să învețe și vor fi mai accelerați în procesul lor.

Am pregătit și răspunsuri la intervenția dumneavoastră. Privind, de fapt, importanța inteligenței artificiale și a modului în care Universitatea Tehnică din Cluj se leagă de această zonă, vroiam să vă arăt și cel de al 2-lea proiect pe care, de fapt, Universitatea Tehnică l-a semnat împreună cu Lockheed Martin Corporation, chiar săptămâna trecută. Domnul rector a fost la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, unde a semnat cel de al 2-lea proiect de cercetare, de colaborare împreună cu această firmă de prestigiu în domeniul cercetării pentru procesare de imagini, utilizând elementele de inteligență artificială și cred că validarea din partea unei astfel de companii de prestigiu, de fapt, a competențelor cercetătorilor din universitatea tehnică este cel mai bun exemplu în acest sens. Deci nu este doar o exprimare de la catedră, ci este mai mult decât atât, validarea din mediul economic de prestigiu a acestor preocupări.

O să detaliez subiectul centrelor de inovare digitală. Ați văzut că noi am stabilit strategia în acel mare proiect POCA. Spre bucuria noastră, din cele 7 proiecte câștigate de România cu finanțare europeană, care se numesc European Digital Innovation Hub-uri, Universitatea Tehnică din Cluj este membră în 2 astfel de hub-uri de inovare digitală, susținută de fapt de cele 2 clustere IT din Cluj, DIH4Society și de Transilvania IT, în care, de fapt e o schimbare de paradigmă din partea universităților, pentru că universitățile își deschid laboratoarele de cercetare spre colaborarea cu IMM-urile, de data aceasta. Aici sunt laboratoarele specializate ale UTC, de cyber security, de cercetări în domeniul roboticii medicale, laboratoare de realitate virtuală, laboratoare de cercetare în domeniul biocombustibililor etc. Practic, companiile, IMM-urile pot să vină și să lucreze împreună cu Universitatea Tehnică din Cluj spre proiecte de genul consultanță, acces în laborator, cursuri comune, lucrul la proiectele noi, iar această dorință a lor de a lucra cu universitatea și lucrul efectiv va fi, de fapt, finanțat prin aceste proiecte europene.

Am început aceste proiecte deja de un an de zile.

Avem nevoie de consultanță fiindcă trebuie făcută într-un fel o traducere în discursul cercetătorilor și ceea ce își doresc, de fapt companiile, dar cu siguranță acestea vor fi subiecte de succes pe domeniile de cercetare de vârf pe care universitatea le urmează și pe care IMM-urile și le doresc, ca și robotică, Cyber Security, Industry 4.0, sisteme inteligente. Acestea sunt laboratoarele și zonele pe care lucrăm pe cel de al 2-lea hub, finanțat din proiecte europene, deci aceste finanțări merg pe 3 ani și pe încă 5 ani, dacă vom dovedi că în această perioadă lucrăm și să știți că nu este simplu. În cazul acestui proiect avem cooperări cu 250 de IMM-uri pentru o perioadă de 3 ani de zile și practic, noi suntem acum în faza în care am făcut pentru companii o evaluare a stadiului lor de pregătire în domeniul tranziției digitale.

E un indicator foarte important la sfârșitul acestui proiect. În urma colaborării va fi încă o evaluare în care vom vedea modul în care sperăm că aceste IMM au crescut practic gradul de maturitate al transformărilor digitale. Deci mai ajutăm în acest fel sute de companii să crească și să-și maturizeze acest nivel al absorbției digitale cu ajutorul acestor proiecte europene.

Avem 6 masterate derulate direct cu companiile. Primul a fost cu compania Porsche. Acestea sunt masterate pe care le dezvoltăm împreună, în care experți de la aceste companii vin și țin cursuri studenților noștri împreună cu noi, pe domenii specializate. Ei chiar au dezvoltat laboratoare pentru masteranzii noștri. În situația Porsche, de exemplu, sunt 2 masterate – Sisteme și structuri pentru automobilele electrice și unul pe zona de management și control al sistemelor pentru automobile driving. Avem masterate chiar pe zona de sudură și asigurarea calității, pentru că și acestea sunt cerute de companii, de managementul și ingineria calității. Avem cu Emerson un foarte bun masterat pe zona de proiecte tehnice, un masterat care are un asemenea succes încât, de exemplu, directorul Emerson pe Europa și-a dorit să vină să țină și el cursuri studenților noștri și să știți că o parte dintre studenții de la master sunt chiar angajați ai Emerson Cluj, pe zona de management al proiectelor tehnice.

Câți dintre doctoranzi sau masteranzi ajung să fie angajați de către acele companii?

Legislația nu-i obligă pe masteranzi să se angajeze la companie și nici compania să angajeze masteranzii, dar acesta este, de fapt, dezideratul companiilor și de asta doresc să dezvolte cu noi aceste masterate, ca practic, după master, să poată să preia absolvenții mai adânc specializați pentru nevoile lor decât ar fi fost absolvenții unor masterate obișnuite ale universității tehnice. Din experiența de până acum, mai mult de 90% dintre ei sunt angajați de către aceste companii.

În felul acesta, companiile pot să realizeze și modul în care studentul este nice to have în cadrul companiei, în care are caracter și este foarte harnic. Pe lângă abilitățile tehnice și această zonă de soft skills este de obicei urmărită și asta pot s-o vezi în proba de anduranță pe care o reprezintă un masterat.

Dar fiindcă am vorbit despre colaborarea noastră cu IMM-urile, aș vrea să vorbesc și despre colaborarea pe care o avem cu multinaționalele. În zona Transilvaniei sunt multinaționale în special pe zona de automotive. Din fericire, suntem acum într-o perioadă a vieții noastre, ca universitate, în care nu avem suficienți absolvenți pentru cererea pe care o avem din partea firmelor din zonă. De aceea, de exemplu, cu Bosch am dezvoltat după 2 ani de proiectare a programului, un parcurs prin care ei selectează 25 de studenți în fiecare an, de la specializări diverse din cadrul universității noastre, pe care îi duc în fiecare vineri la ei la firmă, le țin cursuri pe zona de soft skills, cursuri aprofundate pe aspecte unde ei au impresia că noi nu putem să predăm suficient.

Deja avem un feedback foarte bun, am asistat în vară la o prezentare a 3 grupuri de studenți, cărora li s-au dat bani și ca și tematică să facă un mic sistem de fabricație flexibilă, robotizat, care să fie condus, care să fie functional. Încercăm să ducem internshipul mai departe, să nu îl ducem numai chiar pe perioada verii, să fim flexibili ca și universitate, să ne adaptăm orarul și programul, astfel încât firmele să aibă acces la studenții noștri mai devreme. Toate acestea înseamnă, de fapt,  investiții în resursa umană, pentru că angajații lor devin tutori și mentori ai studenților noștri pe această perioadă. Toată lumea are de câștigat și sistemul acestea de learning by doing pe care îl aplică companiile în acest sens s-a dovedit a fi un sistem de mare succes, de fapt și pentru noi.

Doresc să vă arăt noile clădiri și planurile noastre mari, pentru că nu degeaba am lucrat așa de multă vreme pe zona de inteligență artificială. Noi chiar am obținut deja Hotărârea de Guvern și suntem în faza în care în luna mai vom lua probabil prima lopată de pământ de la marele Institut de cercetări în inteligență artificială, care se va construi aici în Cluj, al Universității Tehnice. Este un proiect foarte ambițios. Clădirea în sine va fi de peste 20 de milioane de euro. Deja am început să cumpărăm echipamente din proiectele pe fonduri europene pe care le avem deja. Dorim să avem efectiv acest institut de cercetare în inteligență artificială, în care să avem locuri de muncă pentru circa 300 de tineri care să își continue, de fapt, activitatea profesională în această zonă, să-și găsească locuri de muncă atractive aici, în zona noastră. Clădirea va exista, strategia există, domeniile de specializare, laboratoarele sunt toate proiectate deja, suntem în faza de finalizare a proiectului tehnic și vom lucra și împreună cu companiile, pentru că o parte din fonduri vor fi din partea ADR Nord-vest și cerința lor este ca cel puțin 10 IMM-uri să se regăsească în această zonă. Pentru ei am stabilit un spațiu de lucru la parter, va fi un spațiu deschis, în care companiile vor lucra împreună cu Universitatea și cu Institutul de cercetare pentru proiecte care se adresează cercetărilor în domeniul inteligenței artificiale, inteligența artificială aplicată și în zona de fabricație, deci cu aplicații adevărate. Este un vis al conducerii universității tehnice, de aproape 10 ani, dar care sperăm că în cursul acestui an se va realiza.

Avem și alte clădiri moderne pe care Universitatea le-a aranjat și care se vor deschide peste 2 zile. Va fi și un mare centru de conferințe, aflat pe unul din bulevardele principale ale Clujului. Aici voiam să menționez și proiectele pe care le avem împreună cu administrația publică.

Noi avem primul și singurul cluster de educație din România, care există deja și care cuprinde universitățile din Cluj, dar și administrația publică și companiile. Avem deja mari proiecte europene aprobate. E un concept nou, avansat de Comisia Europeană, de Innovation Valley. Noi avem deja Transilvania Innovation Valley.

Avem cea de a 3-a Innovation Valley declarată la nivel european și în cadrul acestuia avem Rural Innovation Hub, pentru că noi recunoaștem rolul pe care, ca și universitatea îl avem în mediul social. Prin urmare, acest rural hub cuprinde, de fapt, sate și regiuni din afara Clujului, pentru că și acolo sunt zone defavorizate și în felul acesta, noi nu vrem să-i aducem pe ei în Cluj și vrem ca ideile inovatoare pe care ei le au să fie sprijinite prin fonduri de către universitate și administrația publică locală. Acest lucru chiar se întâmplă și am pornit de acum 2 ani și jumătate un fond de inovare și experiment care este unic. Într-adevăr, avem un business angel, o fundație demarată de un român plecat în Elveția și care acum simte nevoia să dea înapoi țării. Clusterul de educație deja primește în fiecare an 1/2 de milion de euro din partea Fundației Botnar. Așa se numește fundația la care companiile din jur, universitățile și administrația publică adiționează, astfel încât în fiecare an avem aproape un milion de euro investiți în acest fond de inovare și experiment gândit pentru tineri sub 35 de ani care au idei de a-și dezvolta start-up-uri. Facem programe de mentorat, urmate de pitch-uri în care selectăm ideile cele mai bune și, într-adevăr, îi sprijinim în dezvoltarea acestor inițiative.

Cristian OANCEA, Product Manager – HUAWEI @ EDU INVEST 2024: IdeaHub este o tablă inteligentă de tip colaborare, ce permite videoconferințe cu algoritmi AI, pentru transformarea digitală în educație

Produsul pe care o să îl prezint este o tablă inteligentă de colaborare, IdeaHub, în traducere un centru de idei, care înseamnă practic o platformă, un hardware, un produs finit în care putem să integrăm diferite nevoi, cât și anumite procese prin care putem să satisfacem aceste nevoi.

IdeaHub a ajuns anul acesta la a 3-a generație, care este prezentă și pe piața din România. Chiar avem implementat un demo pentru sectorul de digitalizare a educației, pe care personal l-am implementat alături de un partener Huawei la un liceu din Slatina, și pe care îl folosesc atât profesorii, cât și elevii. Avem demo-uri implementate și în alte școli și universități din România.

Practic, acest hardware, IdeaHub, este mai mult decât o simplă tablă inteligentă pe care putem să o găsim oriunde.

Digitalizarea înseamnă un succes și deja am ajuns în punctul în care trebuie să înțelegem această digitalizare, atât pentru IMM uri, cât și pentru educație, cu proiectele derulate prin intermediul PNRR care s-au lansat în ultimii ani, anul acesta fiind unul dintre cei mai importanți.

În privința IdeaHub, avem 3 componente de care ne legăm întotdeauna atât pe partea de vânzare, cât și pe partea tehnică, ca să putem să satisfacem atât nevoile elevilor, cât și ale profesorilor, pentru că ambele grupe sunt clienții noștri. Prima parte și cea mai importantă este zona de videoconferință. Un sistem de videoconferință nu înseamnă o simplă cameră pe care o folosesc ca să pot susține o conferință. Un profesor poate are nevoie de un expert dintr-o altă țară sau poate este necesar să ne conectăm cu alte regiuni sau zone din România și de aceea această componentă este extrem de importantă. Mai mult, tot ceea ce înseamnă digitalizare a fost inclus în această componentă, respectiv noi oferim algoritmi specifici prin intermediul inteligenței artificiale în partea de video conferință. Camera a fost adaptată, printr-un partener, pe bază de software. Acea cameră a fost folosită pentru un program de VR, de Virtual Learning și astfel a facilitate, de exemplu, un program de educație dedicat pentru zona de arhitectură ca să poată fi folosită 100%.
A 2-a parte foarte importantă este cea de colaborare. Tabla noastră este o tablă inteligentă de tip colaborare. În zilele noastre, într-o sală de curs se regăsesc foarte multe terminale, de la telefon la laptop, la tablet etc.

Important este că IdeaHub a fost conceput de așa manieră încât să se poată conecta cu toate terminalele disponibile, inclusive cu cele de viitor, deci o platformă deschisă în care putem să colaborăm cu alți dezvoltatori de terminale de tip hardware, ca să putem să oferim o experiență și o soluție cât mai simplă. Am reușit să înțeleg faptul că această colaborare nu înseamnă doar ceea ce știam noi din interiorul companiei, o simplă conectivitate, ci înseamnă să oferi o facilitate, o soluție completă în care tu poți să te conectezi cu toate terminalele existente, dar și cu cele din viitor.

Ultima componentă și cea mai importantă este cea de inteligență. Noi îi spunem zona inteligentă – AI. Pentru noi, AI nu înseamnă atât de mult acea componentă brută, hardware sau software. Noi încercăm să explicăm această parte din IdeaHub ca fiind acele, fie software, fie programe, fie chiar terminale care sunt conectate la cloud. Astfel, oferim o facilitate sporită pentru clienții noștri finali, care pot folosi un terminal sau un program deja existent și pot face tranziționarea de pe terminalul respectiv direct în IdeaHub, un fel de plug&play, un terminal pe care l-am scos din cutie, l-am băgat în priză, l-am instalat și deja pot să încep să lucrez pe el, indiferent de sistemul sau programul de care am nevoie. Încercăm să includem într-un singur terminal toate aceste tehnicalități.

Vă prezint două cazuri concrete legate de tema acestei conferințe, digitalizarea educației, realizate de partenerii și colegii noștri din Spania. Huawei Spania, alături de partenerul Vuela, a reușit în perioada pandemiei să ajute școlile și liceele din zonele rurale din Spania să tranziționeze metoda clasică de educație într-o zonă digitală, creând o soluție simplă, facilă și rapidă. Practic, pandemia ne-a forțat să implementăm foarte rapid o soluție extraordinar de simplă.

Din anul 2022 s-a continuat această idee, pornind de la premiza nevoii de digitalizare. În perioada 2022 – 2023, partenerul nostru din Spania a reușit să genereze și să creeze soluții pentru peste 500 de clase digitale.

În acest proiect s-au implementat 400 de table de tip whiteboard, prima generație a tablei Huawei. Beneficiul a fost un produs all in one, un device care s-a instalat fizic. Profesorul a putut să își desfășoare cursul și formatul educațional într-un format digital, cu o minimă intervenție externă. Practic, profesorul nu a avut nevoie de un curs specific, pentru că aceeași aplicație pe care o regăsește fie pe laptop, fie pe alte terminale, a putut să o folosească și pe IdeaHub. A putut chiar să ia acea aplicație prin intermediul terminalului personal și să o folosească pe IdeaHub.

Al 2-lea caz, mai tehnic, arată capacitatea IdeaHub-ului – până unde putem să mergem cu tablele interactive și ce dezvoltări face Huawei.

Fondazione, partenerul Huawei din Italia, este o firmă care a creat un software dedicat pentru zona de arhitectură. S-a identificat aceasta necesitate în Italia, în zona de educație pe arhitectură, de a se crea un software care să îi ajute mai mult pe studenți și să le ofere o practică în timp real, deci nu să existe un format de curs și apoi să existe o practică, ci studenții chiar să practice teoria pe care o învață.

Aici fac o referire la doamna Daniela Vișoianu, care a spus că trebuie să existe o relație profesor-student. Colegii și partenerii noștri din Italia au creat acest mediu și au înțeles că zona de arhitectură și cursurile de arhitectură sunt cumva rigide și necesită ca profesorul să determine formatul de cursuri, iar apoi studenții, prin practică, să învețe și să se specializeze. Prin intermediul IdeaHub-ului și a unui software dedicat realizat de partenerii noștri, s-a creat această soluție, respectiv un mediu de realitate virtuală, un mediu de exercițiu comun al studenților în care ei pot genera forme geometrice sau pot rezolva temele împreună, într-un mediu 3D, profesorul văzând pe IdeaHub ceea ce fac studenții în timp real.  

Huawei încearcă prin această platformă hardware, IdeaHub, să ofere o soluție care să răspundă la toate nevoile și cerințele clienților noștri, profesorii și elevii.

Dan Aurel DIACONU, Coordonator Proiect Digitalizarea în Universitate – Universitatea Politehnica Timișoara @ EDU INVEST 2024: Strategia de transformare digitală a Universității Politehnica Timișoara

Au fost câteva intervenții în deschiderea Conferinței EDU INVEST 2024 care mi-au fost dragi și din punct de vedere al felului în care se raportează cu lucrurile pe care le derulăm la Politehnica din Timișoara și nu m-aș referi doar la partea de digitalizare. Am auzit despre despre învățământul dual și menționez că suntem și noi liderii unuia dintre consorțiile câștigătoare ale acestora finanțări, Consorțiul regional de învățământ dual din Vest și participăm ca structură universitară și în alte două consorții din zona de vest. E destul de important și acest element, pentru că vorbim de o componentă digital extrem de importantă și în zona consorțiilor și a campusurilor duale și probabil un element pentru zona universitară care va schimba profund tipul de educație, chiar dacă în universități, mai mult sau mai puțin reglementat, am avut de-a lungul timpului această colaborare importantă cu industria. Evident, o formă de învățământ dual, care, chiar dacă nu era reglementată, se desfășura prin acest tip de de colaborare. Voi prezenta felul în care am gândit noi strategia de transformare digitală a Universității pentru următorii ani.

Este o strategie proaspătă, are an și un pic de când am construit-o, post pandemic.

Ne puteți spune dacă există o sinergie între Universitatea Politehnica și cu companiile din zonă, cum ar fi fosta fabrică Alcatel sau Kathrein, respectiv Ericcson. Aveți materii care vin dinspre aceste companii sau furnizați forță de muncă pentru aceste companii?

Sinergia este foarte strânsă, nu doar din perspectiva furnizorului de educație și de resurse umane pentru sectorul tehnic care, de fapt, definește economia din Timișoara, din toate punctele de vedere, fie că vorbim de zona multinațională sau anteprenoriatului românesc, însă colaborarea este instituționalizată de ceva timp printr-un consiliu director al Universității din care fac parte companiile mari din zonă și care definește și intervine în procesele educaționale pe care Universitatea le are. Chiar dacă nici în momentul de față nu este foarte bine reglementat învățământul dual în zona universitară, adică mai avem nevoie de multe metodologii ca aceste lucruri să se întâmple, însă programe de masterat realizate în colaborare directă cu câte o companie și în care programa era definită în colaborare directă, se întâmplă deja de un timp la Politehnica din Timișoara. În plus, programele de internship sunt, de asemenea, foarte prezente, fie că vorbim de Nokia sau de Continental, marele angajator din zona de automotive, dar și IT și vorbim aici de inteligență artificială, de autonomous driving, de foarte multe lucruri care sunt acum hype words.

Putem vorbi, așadar, de proiecte de cercetare aplicată, generat de către companii, da?

Avem și proiecte de cercetare aplicată. Sperăm ca prin metodologii care urmează să se adopte la nivelul Ministerului Educației, să definim în sfârșit ceea ce ne lipsește nouă de foarte mult timp, respectiv ceea ce noi numim doctorat industrial, zona în care putem să acordăm cercetarea din Universitate la acest nivel cu temele actuale ale industriei și să o facem în modul cel mai transparent cu putință. Sper ca acest pachet de dual pentru nivelul de doctorat să ne permită tocmai un astfel de demers. Cercetarea va putea duce către zona de transformare a industriei, dar și de transformare a societății. Altfel, cu siguranță există o colaborare pe care o avem cu marile companii din Timișoara efectiv în zona de cercetare.

Realitatea are teme pe care școala trebuie să le preia. Vedem o mare chestiune care încă nu este rezolvată, nu prea există studii de caz în care organizațiile să “comande” școlii anumite proiecte pe care școala să le rezolve și în felul acesta pe plan local sau mai larg să se întâmple o acțiune care produce valoare.

Învățământul dual este unul dintre elemente, dar zona de cercetare sprijinită prin PNRR creează noi punți între companii și universități. Unul dintre proiectele ce urmează să fie implementat, în care și Politehnica din Timișoara este membru alături de Continental și alte companii mari din țară, este cel legat de microelectronică și de proiectare de cipuri, un proiect de țară, oarecum, finanțat prin PNRR și unde e evidentă legătura dintre zona de cercetare și cercetare universitară și aplicabilitate în industrie, în mod direct. Mai sunt și multe alte exemple și contracte importante care, cel puțin în Timișoara, se întâmplă, în care livrăm produse de cercetare și inovare către companii.

Am pornit strategia de transformare digitală a UPT imediat după pandemie și ne propunem ca viziune prin această strategie să devenim un centru de excelență națională în servicii și soluții digitale, să aplicăm potențialul tehnologiilor inteligente și să ne îmbunătățim astfel procesele de predare, cercetare, dezvoltare și inovare.

Astfel, în Politehnica Timișoara construim un ecosistem digital dinamic, care în primul rând își dorește să atragă și să mențină talentele prin oportunitățile oferite de tehnologia digitală, să-și formeze studenții și să-i orienteze către transformarea digitală a societății, către provocările pe care societatea le are din acest punct de vedere, să faciliteze cercetarea într-un mediu colaborativ și să utilizeze datele pentru fundamentarea deciziilor de management în general și, evident, să întărească conexiunea între studenți, profesori, alumni, partenerii din industrie și comunitate, în același timp răspunzând provocărilor societale și transferând cunoaștere și soluții în comunitate.

Încă înainte de pandemie această preocupare a fost una importantă în cadrul UPT și am încercat încă de pe atunci să introducem un sistem de educație de tip blended learning. Aș porni cu un element de care suntem foarte mândri. Primul calculator electronic într-o universitate românească apărea în 1955, fiind proiectat în Universitatea Politehnica Timișoara. Se numește MECIPT și încă există în Muzeul Politehnicii. Doar ca idee despre poziționarea Politehnicii Timișoara în avangarda de inovare și de cercetare la nivelul digital. În 1998 construiam primul centru de eLearning, actual centru de învățământ la distanță și eLearning (acronym CeL) și acest pas instituțional ne-a folosit extrem de mult. În anul 2000 puneam bazele primului campus virtual al Politehnicii Timișoara, cu mediu de educație online și suport academic pentru toate părțile din UPT și pentru învățământul la distanță. Ulterior, construirea unui campus, primul portal pentru Massive Open Online Course universitar din România, platformă virtuală pentru cursuri în regim liber, gratuit și deschis pentru toată lumea și o platformă care joacă în continuare un rol important în ceea ce vrem să dezvoltăm pe viitor.



Sigur că pandemia a însemnat o transformare digitală accelerată și pentru UPT și a însemnat actualizarea și utilizarea unor medii de educație online deja construite anterior, dar perfecționate la momentul respectiv. Atunci, într-un mod foarte rapid, accelerat, a trebuit să trecem la digitalizarea procesului de admitere la toate ciclurile de studii, lucru pe care îl folosim în continuare, digitalizarea procesului de interacțiune cu studenții, din toate punctele de vedere, de la plăți până la cataloage etc. Poate ca element inedit și pe care am continuat să îl folosim după momentul pandemiei sunt târgurile educaționale sau de carieră online, unele foarte apreciate la momentul respectiv, în continuare cu o coparticipare importantă din partea viitorilor studenți ai Politehnicii. Sigur, semnalez realizarea proceselor administrative de tip registratură electronică ERP, cataloage etc și lansarea unei platforme digitale de integrare a alumnilor UPT care sunt în poziții din ce în cele mai cele mai înalte și cu o vizibilitate extrem de bună în întreaga lume.

Sunt 4 fundamente pe care le-am avut în vedere în momentul în care am construit această strategie: infrastructura digitală, competențele digitale și ecosistemul digital.

Practic, avem ca fundament competențele digitale, securitatea cibernetică, un punct important pentru toți membrii comunității academice, dar și pentru sistemul digital, ca un întreg, ecosistemul digital și infrastructura digitală. Construim axe prioritare în strategia de transformare digitală, de la dezvoltarea competențelor, excelență în procesul educațional, învățare-predare și experiență, suport pentru cercetare și inovare, modernizarea proceselor administrative, ecosistem digital de înaltă performanță, tehnologii pentru provocările societale. Avem o axă transversală formată din instituții suport pentru transformare digitală.



Voi vorbi despre noul format – sunt 2 luni de când a apărut hotărârea Senatului privind Institutul de cercetare în transformarea digitală, care ne va oferi suportul în anii următori pentru mai toate proiectele și activitățile.

Spuneam de dezvoltarea competențelor digitale în comunitate academică a UPT, care nu înseamnă în mod evident doar alfabetizare digitală și informatică, ci un set întreg de alte activități și competențe pe care le obținem și care sunt parte din cadrele de implementare pe care le utilizăm, fie că vorbim de Digital Competence Framework for Citizens în variantele sale din 2007 sau 2022, dar și Digital Competence Framework for Educational Organizations, cele legate de Skills for Life sau eCompetence Framework. Sunt toate cadre de implementare pe care le utilizăm în dezvoltarea competențelor, spuneam de comunicare și colaborare, dar și de creare de conținut digital, de securitate și de capacități de rezolvare a problemelor vizând mijloacele digitale.

Dacă ne gândim la felul în care ne raportăm la studenți, încercăm să avem o abordare integrată a acestui domeniu. 500 de studenți vor fi parte a programului pilot de dezvoltare a abilităților și a competențelor digitale în anii 2024-2025.

Vorbim dincolo de obținerea competențelor digitale și de programele de formare, licență de master și de doctorat, cu inserturi de programe de dezvoltare a competențelor digitale utilizate în cadrul european al competențelor digitale. De asemenea, stagiile de practică, care sunt la rândul lor extrem de importante și care constituie legătura directă cu industria și cu conceptele noi de Industry4.0 sau IoT sau toate elementele directe din producție, cu o componentă digitală. În stagiile de practică studenții au în mod direct un contact. Fac referire și la dezvoltarea programelor de consiliere și orientare profesională și ne propunem ca și grupurile vulnerabile să aibă posibilitatea de a urma o carieră în domeniul IT&C, combinat cu partea de învățământ dual, care se adresează în mare parte unor grupuri vulnerabile, marginalizate din punct de vedere economic și social și pe care le preluăm din zona liceelor, sperăm noi în dezvoltarea unor competențe în cadrul programelor de licență și ulterior de de masterat.

Ne adresăm în dezvoltarea competențelor digitale și cadrelor didactice.

Avem aici doar o parte dintre exemple de programe de master pe care le-am dezvoltat în ultimii ani, perfect aliniate cu noile tehnologii, fie că vorbim de securitate cibernetică, de cloud, Industry 4.0, chiar gaming. Modernizăm infrastructura laboratoarelor și infrastructura digitală.

Ne orientăm în continuare către blended hybrid learning prin elementele de infrastructură digitală pe care le aducem spațiilor, fie că vorbim de amfiteatre, de laboratoare, de săli, de seminarii pentru zona de hybrid learning. Spuneam, de asemenea, despre MOOC – Massive Open Online Courses, care a fost primul din România și unul dintre elementele pe care încercăm să le încurajăm în continuare cu privire la consolidarea unui sistem de evaluare și recunoaștere a formării, în acest timp, prin microcreditare, prin badges și prin utilizarea tehnologiilor blockchain. Altfel, proiectul de securizare a diplomelor de studiu prin intermediul tehnologiei blockchain, finanțat prin programele europene multiple, și prin PNRR și prin programe anterioare, este foarte drag UPT.

Principala instituție suport pentru dezvoltare și transformare digitală în UPT este Institutul de cercetare pentru transformare digitală, care reunește specialiști în educație digitală și în utilizarea acestor instrumente de TransLearning Technologies și care își propune dezvoltarea de Curriculă pentru competențe, de politici de inovare, un aport puternic în prevenirea digital divide, toate acestea aliniate cu participarea UPT la consorțiul universităților europene, care reunește în momentul de față 19 universități europene și care urmărește una dintre cele mai importante tematici, felul în care ne raportăm la instrumentele digitale în educație și la noile tehnologii.

Tematici

Transformarea digitală (DX) se referă în primul rând la oameni.
Cum pregătim oamenii pentru transformarea digitală prin Educaţie, Învăţare continuă (Learning) şi Resurse Umane (HR)?
Care sunt marile proiecte de transformare digitală a educației din România?
România este pe ultimul loc în UE, cu 8% dintre cursanții online, față de media europeană de 26%.

Cum accelerăm transformarea digitală în educație?
Care sunt provocările departamentelor de recrutare și HR în noua era a transformării digitale? Cum pregătesc universitățile și companiile noua forță de muncă?
Realitatea augmentată și virtuală în educație: Realitatea augmentată (AR) și realitatea virtuală (VR) sunt utilizate pe scară largă pentru a crea experiențe de învățare captivante. Acestea permit simulări realiste și experențiale, oferind o înțelegere profundă a subiectelor complexe, de la anatomie la ingineria spațială.

Inteligență artificială personalizată pentru învățare: AI oferă programe de învățare personalizate, adaptând materialele educaționale la stilul și ritmul unic de învățare al fiecărui elev și oferind feedback instantaneu.
Platforme de învățare colaborativă online: Apariția platformelor de învățare colaborativă care încurajează interacțiunea și schimbul de cunoștințe între elevi și profesori din întreaga lume.
Gamificarea educației: Utilizarea elementelor de gamification în educație pentru a crește implicarea și reținerea informațiilor, făcând învățarea o experiență mai plăcută și mai eficientă.

Blockchain pentru acreditări și certificări: tehnologia Blockchain este utilizată pentru a emite și verifica certificate și acreditări educaționale, asigurând autenticitatea și prevenind frauda academică.
Big Data și Advanced Analytics în HR: Companiile de înaltă tehnologie folosesc big data și analize avansate pentru a înțelege mai bine angajații și pentru a îmbunătăți procesele de recrutare, reținere și dezvoltare.
Automatizarea proceselor de HR prin AI: AI și învățarea automată sunt aplicate pentru a automatiza procesele repetitive de HR, cum ar fi screening-ul CV-urilor și programarea interviurilor, permițând HR să se concentreze pe strategii și interacțiunea umană.

Dezvoltarea continuă a angajaților: Accent pe învățarea continuă și dezvoltarea profesională în cadrul companiilor, cu acces la cursuri online, ateliere și programe de certificare.
Interfețe AI pentru suport educațional: Utilizarea interfețelor bazate pe inteligență artificială, cum ar fi asistenții virtuali educaționali, pentru a oferi suport personalizat și la cerere pentru studenți și personal.
Paradigma strategiilor de resurse umane centrate pe angajați se schimbă în HR către o abordare mai centrată pe angajați, cu accent pe bunăstare, flexibilitate și un echilibru sănătos între muncă și viață privată. Aceasta include lucrul de acasă, program flexibil și programe de wellness.

Școala online – principalul instrument prin care România își poate crește performanța în indicele DESI și poate reduce analfabetismul funcțional și digital.
Educație ICT – cercetare colaborativă – comunități de inovare – parteneriate sistem educațional-industrie-guvern
Ecosistemul parteneriatelor public-privat (PPP) poate genera infrastructura educației continue care nu se oprește la școală, nici la cercetare.

De ce sunt atât de importante inteligența artificială și învățarea automată? Pentru a elibera membrii personalului de sarcini repetitive și pentru a ajuta conducerea să emită judecăți eficiente. Dar etica tehnologiei?
• Companiile globale vor investi 3,4 trilioane USD în transformarea digitală. Cât investesc companiile românești?
Următorii 10 ani vor aduce mai multe schimbări decât întreg secolul trecut.

42% dintre angajații din UE nu au competențe digitale de bază. Mai mult de jumătate din forța de muncă are nevoie de recalificare.
70% din noile locuri de muncă din 2030 nu au fost încă inventate.
Până în 2030, peste 800 de milioane de locuri de muncă la nivel global vor fi transformate prin digitalizare, automatizare, virtualizare.

Accesați AICI Ediția EDU INVEST 2023

RSVP
Pentru detalii şi parteneriate, vă rugăm să ne contactați:

Digital Transformation Council
–––––––––––––
Roxana ONEA 
–––––––––––––
Revista COMUNIC@ȚII Mobile | 
Mobil: +40.723.319.678
Email: roxana.onea@comunic.ro