Wild set of tp porn videos on PornsOK.com Cel mai bun cazinou online din Moldova - 1win Library zlib padthaibaannaa.fi omin kasin mielenkiintoinen

Daniela POPESCU, UTC @ EDU INVEST 2024: Inaugurăm Institutul de cercetări în inteligență artificială în luna mai 2024, cu 300 de locuri de muncă pentru tineri

Daniela POPESCU – Prorector, Managementul universitar și relația cu mediul socio-economic – Universitatea Tehnică din Cluj Napoca @ Conferința EDU INVEST 2024 – Transformarea Digitală în Educație, Learning & HR, organizată de Digital Transformation Council pe 16 februarie 2024, moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea.

Cu ce vine Clujul nou în procesul de transformare digitală?

Desigur, în strategia noastră, educația digitală, internaționalizarea și cercetarea au un rol extrem de important.

Mai mult decât atât, aș sublinia faptul că noi ne considerăm, de fapt, un hub între universitate, companii, administrația publică, fiind legați în Europa cu diverse proiecte, activități, universități, în așa fel încât să promovăm aceste strategii.

Menționez un mare proiect pe care Universitatea Tehnică din Cluj Napoca a avut onoarea să-l desfășoare timp de 3 ani, împreună cu Autoritatea pentru Digitalizarea României. Denumirea a fost Cadru strategic pentru adoptarea și utilizarea de  tehnologii inovative în administrația publică 2021-2027, un proiect extraordinar de important care și-a propus, ca și prim obiectiv, cadrul strategic național în domeniul inteligenței artificiale.

VIDEO CONFERINȚA

Deci, împreună cu ADR noi am lucrat la strategia națională în domeniul inteligenței artificiale, care deja a trecut la nivel guvernamental prin aprobarea inter ministerială și să sperăm că această strategie va ieși cât de curând, fiindcă dacă discutăm de abordare la nivel european, România este pe poziția 27 dintre țările europene, pentru că încă nu am adoptat o strategie națională în domeniul inteligenței artificiale.

Proiectul nu s-a referit numai la strategia privind inteligența artificială, ci și la cadrul strategic național în domeniul tehnologiilor blockchain, s-a referit și la înființarea unui Digital Policy Lab și am lucrat pe centrele de inovare digitală, pe Digital Innovation Hub. Am lucrat, de asemenea, la actualizarea legislației pe tehnologiile de tip blockchain, inteligența artificială, EuroHPC. De asemenea, am lucrat pe un domeniu în care am stabilit strategiile pentru e-agricultură, e-cultură, e-manufacturing, deci fabricație, de asemenea, pentru zona de e-sănătate. A fost un proiect în cadrul căreia am avut, de fapt consultări cu organizații ale administrației publice din toată țara, cu organizații care țin de Guvern, de minister, de multe universități din țară, de Academie, în așa fel încât să putem să stabilim cadrul strategic pe toate aceste domenii. Am avut, de asemenea, colaboratori, cercetători importanți din Europa și credem că acest cadru strategic, într-adevăr, pe toate domeniile pe care le-am menționat, reprezintă documente care sunt, în acest moment, pe masa Guvernului la diverse ministere. În interiorul universității noastre, acest mare proiect a fost, de asemenea, un catalizator care ne-a dus mai departe pe aceste domenii. Avem pe o perioadă de 4 ani, de exemplu, proiecte cu finanțări europene de 100 de milioane de euro.

Menționez proiectele pe care le avem pe zona de digitalizare pentru procesul educațional. În acest moment avem în implementare proiecte de 40 de milioane de lei, inclusiv acest proiect care a fost demarat acum un an și jumătate de către Ministerul Educației și la fel ca și Universitatea Politehnica Timișoara, cu care de fapt suntem împreună în Alianța română a universităților de știință și tehnologie, am promovat aceste tipuri de proiecte, în cadrul cărora noi am dezvoltat 4 noi proiecte de programe de licență și 14 noi programe de masterat care să acopere, mai aplicat, domeniile de Cyber Security. Avem un masterat în domeniul Cyber Security chiar în limba engleză, ca să putem să îl facem deschis și pentru partenerii noștri europeni și vom avea programe de licență și de master în domeniul inteligenței artificiale, blockchain, securitate etc.


I-ați pus o întrebare colegului meu, Profesorul Dan Diaconu de la Politehnica Timișoara, privind modul în care noi aducem cercetători străini în România. Aș vrea să vă spun că există aceste proiecte pe programul operațional Competitivitate. Universitatea Tehnică din Cluj a câștigat 5 astfel de proiecte care finanțează aducerea de cercetători străini de prestigiu pentru o perioadă de 36 de luni la universități din România, care să lucreze împreună cu colectivele noastre de cercetare în cadrul laboratoarelor noastre. Avem proiecte pe infrastructură de cloud. Suntem deja la a 2-a etapă de desfășurare.

Facem parte din Hub-ul român de inteligență artificială. E un proiect necompetitiv care tocmai a fost depus săptămâna trecută, iar prin investițiile din cadrul acestui proiect vrem, de fapt, să creăm cel mai mare centru de procesare de date din această zonă a României.

Întrebarea mergea și mai departe doamna profesoară, la a scoate în față și a atrage către universitate competențele locale atât din companiile românești, cât și din cele multinaționale, valorile de acolo care sunt respectate în oraș, în zonă, pentru că în felul acesta faceți o mutație valorică și de semnificație de la valoarea profesorului care a intrat într-o zonă de umbră. Trebuie să fim sinceri cu noi, din 90 și până acum, profesorul nu mai are statutul pe care îl avea înainte. Deci acest transfer, această mutație managerială ar trebui să se facă și să atragem în cadrul școlii într-o anumită formă (profesori invitați, de ex.), acești oameni care pot să polarizeze în jurul lor interesul și atunci tinerii vor vedea că nu este de prisos să învețe și vor fi mai accelerați în procesul lor.

Am pregătit și răspunsuri la intervenția dumneavoastră. Privind, de fapt, importanța inteligenței artificiale și a modului în care Universitatea Tehnică din Cluj se leagă de această zonă, vroiam să vă arăt și cel de al 2-lea proiect pe care, de fapt, Universitatea Tehnică l-a semnat împreună cu Lockheed Martin Corporation, chiar săptămâna trecută. Domnul rector a fost la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, unde a semnat cel de al 2-lea proiect de cercetare, de colaborare împreună cu această firmă de prestigiu în domeniul cercetării pentru procesare de imagini, utilizând elementele de inteligență artificială și cred că validarea din partea unei astfel de companii de prestigiu, de fapt, a competențelor cercetătorilor din universitatea tehnică este cel mai bun exemplu în acest sens. Deci nu este doar o exprimare de la catedră, ci este mai mult decât atât, validarea din mediul economic de prestigiu a acestor preocupări.

O să detaliez subiectul centrelor de inovare digitală. Ați văzut că noi am stabilit strategia în acel mare proiect POCA. Spre bucuria noastră, din cele 7 proiecte câștigate de România cu finanțare europeană, care se numesc European Digital Innovation Hub-uri, Universitatea Tehnică din Cluj este membră în 2 astfel de hub-uri de inovare digitală, susținută de fapt de cele 2 clustere IT din Cluj, DIH4Society și de Transilvania IT, în care, de fapt e o schimbare de paradigmă din partea universităților, pentru că universitățile își deschid laboratoarele de cercetare spre colaborarea cu IMM-urile, de data aceasta. Aici sunt laboratoarele specializate ale UTC, de cyber security, de cercetări în domeniul roboticii medicale, laboratoare de realitate virtuală, laboratoare de cercetare în domeniul biocombustibililor etc. Practic, companiile, IMM-urile pot să vină și să lucreze împreună cu Universitatea Tehnică din Cluj spre proiecte de genul consultanță, acces în laborator, cursuri comune, lucrul la proiectele noi, iar această dorință a lor de a lucra cu universitatea și lucrul efectiv va fi, de fapt, finanțat prin aceste proiecte europene.

Am început aceste proiecte deja de un an de zile.

Avem nevoie de consultanță fiindcă trebuie făcută într-un fel o traducere în discursul cercetătorilor și ceea ce își doresc, de fapt companiile, dar cu siguranță acestea vor fi subiecte de succes pe domeniile de cercetare de vârf pe care universitatea le urmează și pe care IMM-urile și le doresc, ca și robotică, Cyber Security, Industry 4.0, sisteme inteligente. Acestea sunt laboratoarele și zonele pe care lucrăm pe cel de al 2-lea hub, finanțat din proiecte europene, deci aceste finanțări merg pe 3 ani și pe încă 5 ani, dacă vom dovedi că în această perioadă lucrăm și să știți că nu este simplu. În cazul acestui proiect avem cooperări cu 250 de IMM-uri pentru o perioadă de 3 ani de zile și practic, noi suntem acum în faza în care am făcut pentru companii o evaluare a stadiului lor de pregătire în domeniul tranziției digitale.

E un indicator foarte important la sfârșitul acestui proiect. În urma colaborării va fi încă o evaluare în care vom vedea modul în care sperăm că aceste IMM au crescut practic gradul de maturitate al transformărilor digitale. Deci mai ajutăm în acest fel sute de companii să crească și să-și maturizeze acest nivel al absorbției digitale cu ajutorul acestor proiecte europene.

Avem 6 masterate derulate direct cu companiile. Primul a fost cu compania Porsche. Acestea sunt masterate pe care le dezvoltăm împreună, în care experți de la aceste companii vin și țin cursuri studenților noștri împreună cu noi, pe domenii specializate. Ei chiar au dezvoltat laboratoare pentru masteranzii noștri. În situația Porsche, de exemplu, sunt 2 masterate – Sisteme și structuri pentru automobilele electrice și unul pe zona de management și control al sistemelor pentru automobile driving. Avem masterate chiar pe zona de sudură și asigurarea calității, pentru că și acestea sunt cerute de companii, de managementul și ingineria calității. Avem cu Emerson un foarte bun masterat pe zona de proiecte tehnice, un masterat care are un asemenea succes încât, de exemplu, directorul Emerson pe Europa și-a dorit să vină să țină și el cursuri studenților noștri și să știți că o parte dintre studenții de la master sunt chiar angajați ai Emerson Cluj, pe zona de management al proiectelor tehnice.

Câți dintre doctoranzi sau masteranzi ajung să fie angajați de către acele companii?

Legislația nu-i obligă pe masteranzi să se angajeze la companie și nici compania să angajeze masteranzii, dar acesta este, de fapt, dezideratul companiilor și de asta doresc să dezvolte cu noi aceste masterate, ca practic, după master, să poată să preia absolvenții mai adânc specializați pentru nevoile lor decât ar fi fost absolvenții unor masterate obișnuite ale universității tehnice. Din experiența de până acum, mai mult de 90% dintre ei sunt angajați de către aceste companii.

În felul acesta, companiile pot să realizeze și modul în care studentul este nice to have în cadrul companiei, în care are caracter și este foarte harnic. Pe lângă abilitățile tehnice și această zonă de soft skills este de obicei urmărită și asta pot s-o vezi în proba de anduranță pe care o reprezintă un masterat.

Dar fiindcă am vorbit despre colaborarea noastră cu IMM-urile, aș vrea să vorbesc și despre colaborarea pe care o avem cu multinaționalele. În zona Transilvaniei sunt multinaționale în special pe zona de automotive. Din fericire, suntem acum într-o perioadă a vieții noastre, ca universitate, în care nu avem suficienți absolvenți pentru cererea pe care o avem din partea firmelor din zonă. De aceea, de exemplu, cu Bosch am dezvoltat după 2 ani de proiectare a programului, un parcurs prin care ei selectează 25 de studenți în fiecare an, de la specializări diverse din cadrul universității noastre, pe care îi duc în fiecare vineri la ei la firmă, le țin cursuri pe zona de soft skills, cursuri aprofundate pe aspecte unde ei au impresia că noi nu putem să predăm suficient.

Deja avem un feedback foarte bun, am asistat în vară la o prezentare a 3 grupuri de studenți, cărora li s-au dat bani și ca și tematică să facă un mic sistem de fabricație flexibilă, robotizat, care să fie condus, care să fie functional. Încercăm să ducem internshipul mai departe, să nu îl ducem numai chiar pe perioada verii, să fim flexibili ca și universitate, să ne adaptăm orarul și programul, astfel încât firmele să aibă acces la studenții noștri mai devreme. Toate acestea înseamnă, de fapt,  investiții în resursa umană, pentru că angajații lor devin tutori și mentori ai studenților noștri pe această perioadă. Toată lumea are de câștigat și sistemul acestea de learning by doing pe care îl aplică companiile în acest sens s-a dovedit a fi un sistem de mare succes, de fapt și pentru noi.

Doresc să vă arăt noile clădiri și planurile noastre mari, pentru că nu degeaba am lucrat așa de multă vreme pe zona de inteligență artificială. Noi chiar am obținut deja Hotărârea de Guvern și suntem în faza în care în luna mai vom lua probabil prima lopată de pământ de la marele Institut de cercetări în inteligență artificială, care se va construi aici în Cluj, al Universității Tehnice. Este un proiect foarte ambițios. Clădirea în sine va fi de peste 20 de milioane de euro. Deja am început să cumpărăm echipamente din proiectele pe fonduri europene pe care le avem deja. Dorim să avem efectiv acest institut de cercetare în inteligență artificială, în care să avem locuri de muncă pentru circa 300 de tineri care să își continue, de fapt, activitatea profesională în această zonă, să-și găsească locuri de muncă atractive aici, în zona noastră. Clădirea va exista, strategia există, domeniile de specializare, laboratoarele sunt toate proiectate deja, suntem în faza de finalizare a proiectului tehnic și vom lucra și împreună cu companiile, pentru că o parte din fonduri vor fi din partea ADR Nord-vest și cerința lor este ca cel puțin 10 IMM-uri să se regăsească în această zonă. Pentru ei am stabilit un spațiu de lucru la parter, va fi un spațiu deschis, în care companiile vor lucra împreună cu Universitatea și cu Institutul de cercetare pentru proiecte care se adresează cercetărilor în domeniul inteligenței artificiale, inteligența artificială aplicată și în zona de fabricație, deci cu aplicații adevărate. Este un vis al conducerii universității tehnice, de aproape 10 ani, dar care sperăm că în cursul acestui an se va realiza.

Avem și alte clădiri moderne pe care Universitatea le-a aranjat și care se vor deschide peste 2 zile. Va fi și un mare centru de conferințe, aflat pe unul din bulevardele principale ale Clujului. Aici voiam să menționez și proiectele pe care le avem împreună cu administrația publică.

Noi avem primul și singurul cluster de educație din România, care există deja și care cuprinde universitățile din Cluj, dar și administrația publică și companiile. Avem deja mari proiecte europene aprobate. E un concept nou, avansat de Comisia Europeană, de Innovation Valley. Noi avem deja Transilvania Innovation Valley.

Avem cea de a 3-a Innovation Valley declarată la nivel european și în cadrul acestuia avem Rural Innovation Hub, pentru că noi recunoaștem rolul pe care, ca și universitatea îl avem în mediul social. Prin urmare, acest rural hub cuprinde, de fapt, sate și regiuni din afara Clujului, pentru că și acolo sunt zone defavorizate și în felul acesta, noi nu vrem să-i aducem pe ei în Cluj și vrem ca ideile inovatoare pe care ei le au să fie sprijinite prin fonduri de către universitate și administrația publică locală. Acest lucru chiar se întâmplă și am pornit de acum 2 ani și jumătate un fond de inovare și experiment care este unic. Într-adevăr, avem un business angel, o fundație demarată de un român plecat în Elveția și care acum simte nevoia să dea înapoi țării. Clusterul de educație deja primește în fiecare an 1/2 de milion de euro din partea Fundației Botnar. Așa se numește fundația la care companiile din jur, universitățile și administrația publică adiționează, astfel încât în fiecare an avem aproape un milion de euro investiți în acest fond de inovare și experiment gândit pentru tineri sub 35 de ani care au idei de a-și dezvolta start-up-uri. Facem programe de mentorat, urmate de pitch-uri în care selectăm ideile cele mai bune și, într-adevăr, îi sprijinim în dezvoltarea acestor inițiative.