Site icon Revista COMUNIC@ŢII Mobile

Dragos Șeuleanu, ELI-NP & Loredana Mitran, Spitalul Elias @ Platforme digitale pentru copii, părinți, bunici: Activitatea de comunicare poate să reducă în viitor presiunea asupra sistemului național medical printr-o atitudine preventivă

Dragoş ŞEULEANU, ELI-NP, MĂGURELE HIGH-TECH CLUSTER & Loredana MITRAN, Şef Secţie ORL, SPITALUL UNIVERSITAR DE URGENŢĂ ELIAS @ Conferința PLATFORME DIGITALE PENTRU COPII, PĂRINȚI ȘI BUNICI organizată de Digital Transformation Council, Revista COMUNICAȚII Mobile și TELECOMTV.RO pe 17 iunie 2022

Dragoș Șeuleanu: În anul 2018 am participat la o conferință cu directorul general al Agenției pentru energie nucleară a OCDE (NEA) și am vorbit despre riscurile comunicării. În domeniul nuclear se vorbește foarte puțin în public, din cauza multor aspecte sensibile și a relației care există cu industria apărării. Sunt și alte domenii în care nu se vorbește pentru că ne-am obișnuit să nu vorbim în public. Am comparat riscurile acceptate de NEA cu riscurile pe care le-am identificat în domeniul medical. Cel mai mare risc este să nu comunici. Dacă nu comunici, este sigur că se pot întâmpla accidente reale și palpabile. Al doilea risc este că, în România, o boală, o patologie este descoperită într-un stadiu avansat și într-un mod neașteptat.

Loredana Mitran: Noi, medicii, nu suntem obișnuiți să comunicăm, motivul fiind că în facultate nu am fost învățați să comunicăm, nu există cursuri de comunicare. Atunci când absolvim facultatea, fiecare dintre noi comunică așa cum crede de cuviință. Fiecare găsește un anumit limbaj de a comunica cu pacientul și nu întotdeauna acest limbaj reușește să-l lămurească pe pacient în privința bolii. De aceea, este util să existe în facultăți cursuri de comunicare și să fim învățați să traducem limbajul nostru medical într-un limbaj înțeles de pacienți.

Intervenţia dlui. Dragoş ŞEULEANU şi a dnei. Loredana MITRAN (min. 01.06.50)

Dragoș Șeuleanu: Toată lumea are senzația că știm să comunicăm. Nu este așa. Știm să vorbim, dar nu știm să comunicăm. E nevoie să identificăm din timp cine va fi împotriva unei evoluții în domeniul medical. Spre exemplu, cine este împotriva telemedicinei, să ne facem lista și să contracarăm. COVID-19 ne-a arătat că cei mai surprinzători actori pot fi inamici, pe care nu i-am fi luat în calcul ca inamici ai tratamentului. Doamna doctor Mitran are un exemplu privind fetele, al căror tratament a fost respins cu o vigoare de neimaginat în România.

Loredana Mitran: Este vorba de implementarea care s-a încercat în urmă cu câțiva ani cu privire la vaccinul HPV, care a durat o perioadă scurtă la noi în țară, spre deosebire de SUA sau Australia. Din acest motiv, părinții nu au perceput ceea ce trebuie. Riscurile sunt pe termen lung. Apare cancer în diferite sfere, nu numai ginecologică, ci și ORL. Am participat la mai multe congrese, în cadrul cărora sunt prezentate statistici din ultimii 10 ani cu privire la efectele vaccinului HPV.

Dragoș Șeuleanu: Uităm să vorbim despre tratamentele avansate, mai puțin invazive, și mai ales despre tratamentele care se bazează pe learning machine. Oamenii sunt foarte speriați. O operație realizată de un computer are șanse de succes de circa 95%. O operație realizată de om merge spre circa 85%, în cel mai bun caz. Rezistența la tratamentele moderne este foarte mare.

Loredana Mitran: În momentul în care se vine la consultație, întâi trebuie să fii un bun observator al copilului, după care asculți bunicii, care de regulă descriu simptomele copilului. Ei sunt cei mai în măsură să-ți povestească prin ce a trecut copilul.

Dragoș Șeuleanu: Da, bunicii sunt cei mai în măsură pentru că au fost părinți și vor să evite greșelile pe care le-au făcut în creșterea propriilor copii, au mai mult timp disponibil decât adulții. Din păcate, este o generație pe care noi o irosim. A fost demonstrat că dacă folosim bunicii în educație în familie, generăm PIB și economism foarte mult din forța activă. 

De foarte multe ori, relația nepoți – bunici este mai puternică decât relația copii – părinți. De ce? Părinții vin stresați de la muncă, obosiți, nu le ajunge leafa pentru acoperirea facturilor, au grija salariilor angajaților în cazul în care sunt antreprenori. În schimb, bunicii nu mai au aceste probleme. Ei pot să se dedice unor scopuri pe care le numim nobile, care sunt viața de zi cu zi și care asigură sănătatea societății noastre.

Așa cum am mai spus, tratamentele moderne, bazate pe learning machine, au rate de succes mai ridicate, de peste 95%, reduc timpii de așteptare pentru accesul la medicul specialist, sunt mai puțin traumatizante, reprezintă deja specificul medicinei prezentului în țări cu nivel științific, medical și militar ridicat, compensează lipsa tot mai accentuată de medici specialiști în spitalele din Europa, inclusiv România, și SUA.

Fondatorii Radio România spuneau în 1928, la înființarea serviciului public, că va compensa lipsa cadrelor didactice și a medicilor din orașele mici și mediul rural.

În prezent, problema a devenit mai gravă decât era în 1928. Această situație se regăsește și în orașele mari și în municipii, inclusiv București.

Loredana Mitran: Cu toții știm că actuala generație de copii comunică online. Nu toți bunicii reușesc să facă acest lucru. Copiii ar putea să-i învețe pe bunici să comunice online. Bunicii sunt dispuși să învețe acest tip de comunicare, pentru că vor câștiga timpul petrecut cu copiii.

Dragoș Șeuleanu: Conținutul pe care urmează să-l diseminăm către bunici este un aspect foarte important. Acest conținut trebuie să includă informații referitorare la bolile tipice întâlnite la copii, la aspectele comunicaționale, la asumarea rolurilor de pacienți, medici, asistent medical și manager de spital. De asemenea, contentul trebuie să facă referire la descrierea noilor tratamente redus invazive. Ar putea fi utilă o tabară pe această ultimă temă, la care să participe bunicii și nepoții.

Un alt aspect important se referă la modalitatea de măsurare a acceptării de către copii a cunoștințelor transmise. Acest lucru se poate face prin gradul de implicare a copiilor în rețele online de dialog, jocuri și instruire, participarea copiilor la concursuri online pe teme medicale și integrarea copiilor în grupele de îmbunătățire a contentului educațional pe care îl utilizează pe platformele online.

În concluzie, comunicarea bunici – nepoți este parte a efortului de formare a unui comportament medical preventiv al noilor generații. Comunicarea eficientă presupune o pregătire în domeniu și elaborarea de conținut pentru accesarea online.

Activitatea de comunicare poate să reducă în viitor presiunea asupra sistemului național medical printr-o atitudine care pune accentul pe prevenție, iar prevenția poate să aibă ca efect reducerea semnificativă a cheltuielilor privind serviciile medicale

Exit mobile version