Jean BADEA, ex Subsecretar de stat – MINISTERUL EDUCAŢIEI @ eLEARNING CONFERENCE 2021 (Edu Tech – Formare – Recalificare – Transformare Digitală), organizată de DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL, Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTV.ro pe 23 aprilie 2021, de Ziua Internațională a Cărții, a Drepturilor de Autor și de Ziua Bibliotecarului din România.
Mă bucur că se aduce în discuție strategia pentru digitalizarea educației, cea pe care am pornit-o cumva forțați de condițiile pe care le-a adus pandemia. La Ministerul Educației nu existat niciodată o astfel de strategie în această direcție.
Prin strategia SmartEdu, pe care am pornit-o rapid după declanșarea pandemiei, ne-am propus o serie de obiective în următorii 7 ani.
Fără modestie, a fost cel mai transparent proces de consultare publică pe care Ministerul Educației l-a desfășurat.
Am încercat și am reușit să-i aduc pe cei mai buni specialiști, pentru a avea o masă critică și relevantă și pentru a nu omite măsuri și acțiuni care ar trebui să regăsească în acest proiect. Cred că cei opt coordonatori reprezintă cartea de vizită a proiectului, sunt persoane cu background deosebit, care aduc credibilitate acestui proces.
De-a lungul timpului, conceptul de strategie a fost demonetizat având în vedere nenumăratele strategii elaborate și rămase neimplementate.
În data de 20 noiembrie 2020 a fost demarat procesul de consultare publică, care a durat 54 de zile, și pentru care au fost primite 574 de propuneri.
Strategia a fost țintită toate comunitățile educaționale, către elevi, studenți, cadre didactice.
Prima țintă a fost populația generală, obiectivul fiind ca 90% din locuitorii țării să devină alfabetizați digital până la finele anului 2027. Am plecat de la premiza că este inutil să dezvolți servicii digitale dacă populația nu știe cum să le utilizeze.
A doua țintă se referă la atingerea unui procent de 82% din populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 34 ani care să fie formată pentru meserii emergente, în vederea unei inserții de succes pe piața muncii.
A treia țintă vizează ca toate unitățile de învățământ din România să fie dotate cu infrastructură și resurse tehnologice adaptate schimbărilor permanente.
În prezent, din nefericire, cu excepția conectivității la internet, toți ceilalți indicatori ne plasează cumva în zona de jos a clasamentelor. Plecăm de la un nivel modest.
Procentul de analfabetism funcțional se situează între 40 și 44% în România. Sunt studii care arată că alfabetizarea digitală contribuie mult la reducerea ratei de analfabetism funcțional, prin faptul că aduce cumva resurse la care cei afectați nu au acces.
Procesul de digitalizare a educației trebuie să fie bine planificat, astfel încât să ne permită să ajungem ca sistem de educație acolo unde astăzi ne uităm cu admirație.
Din câte înțeleg, la această oră, strategia SmartEdu este în stand-by. La acest moment, despre digitalizare vorbim mult și facem puțin.
Statul, și nu privatul, trebuie să-și asume acest proces de digitalizare, statul este cel care trebuie să asigure finanțare, indiferent că vorbim de bugetul statului sau de surse europene.
Temerea mea este că vom obține foarte mulți bani prin PNRR, și asta e bine, dar pe alte măsuri pe care le-am văzut în strategie. Nu sunt convins că strategia SmartEdu va avea finanțarea suficientă.
Un alt aspect este faptul că PNRR a fost gândit în niște laboratoare ale Ministerului Educației și Ministerului Fondurilor Europene și mai puțin transparentizat, mai puțin consultat cu cei care puteau să aducă plus valoare, lucru care se va resimți cu siguranță, prin lipsa unor chestiuni importante. Cei mai buni specialiști nu sunt în aparatul de stat, ci în afara lui.
Este vorba și de o acceptare la nivel general. Atâta timp cât implici pe toată lumea în proiect și toți au ceva de spus, cu siguranță că acceptarea lui ca plan și implicarea în derularea lui va avea un grad mult mai mare și va fi mult mai ușor de implementat.
