GALA LADIES 4TECH 2021: Luminiţa ODOBESCU, Ambasador UE – România este al treilea stat în UE la numărul de femei specializate în ICT, dar la nivel comunitar doar 1 din 3 absolvenți ai facultăților tehnice este femeie şi doar 19% din antreprenorii IT sunt femei.

Luminiţa ODOBESCU, Ambasador – REPREZENTANŢA ROMÂNIEI LA UE @ GALA “LADIES 4TECH” 2021, prima ediţie a Galei virtuale a Excelenţelor feminine în Ştiinţă, Tehnologie şi Leadership organizată de Digital Transformation Council, Revista COMUNICAŢII Mobile şi TelecomTV pe 26 martie 2021. GALA a fost moderată de către Ion Vaciu, Preşedinte Digital Transformation Council şi Roxana Onea, Redactor şef Revista COMUNICAŢII Mobile. Premiile GALEI LADIES 4TECH au fost acordate în urma consultării a peste 5000 de cititori şi specialişti ai portalului www.comunic.ro şi din ecosistemul social networks (LinkedIn, Twitter, Facebook).

“În diplomația românească, doamnele au și anumite aptitudini tehnice, pentru că prin forța meseriei mele sunt obligată să mă uit la aceste dosare legislative extrem de tehnice, cum sunt cele din domeniul digital. 

Suntem într-un proces de plină învățare. După cum știți, sectorul digital este unul dintre pilonii strategici de dezvoltare a UE, alături de combaterea schimbărilor climatice.

Sunt foarte multe inițiative propuse în prezent de Comisia Europeană și unele dintre ele sunt pentru a lupta împreună împotriva discriminărilor în sectorul digital. Am câteva cifre prin care vreau să subliniez cum stăm inclusiv noi, în România, în comparație cu celelalte state membre, pentru că inegalitățile de gen există, din păcate, și în sectorul digital, inclusiv în UE.

La nivelul UE, din trei absolvenți ai facultăților tehnice, de inginerie sau de matematică doar unul este femeie. Femeile care lucrează în domeniul digital câștigă cu 20% mai puțin decât bărbații. Doar 19% din antreprenorii IT sunt femei, iar 93% din capitalul investit aparține unor echipe alcătuite exclusiv din bărbați.

Aceste cifre sunt grăitoare și este clar că este nevoie de o strategie pe termen mediu și lung care să trateze inclusiv cauzele acestor inegalități și, din fericire, la nivelul UE sunt deja luate o serie de măsuri. A fost conturată o strategie care are ca scop încurajarea participării femeilor în economia digitală.

Această strategie are trei direcții de acțiune, respectiv încurajarea dezvoltării abilităților digitale și educației în acest domeniu (1), demontarea stereotipurilor de gen în domeniul digital (2) și promovarea femeilor antreprenor în domeniul digital (3).

Există și resurse financiare pentru această strategie, prin Planul Național de Redresare și Rezistență (PNRR). Practic, Comisia Europeană a impus o țintă pentru domeniul digital, respectiv 20% din cheltuielile PNRR trebuie să atingă obiective digitale, cum 37% trebuie să atingă obiective de mediu.

Fără atingerea acestor ținte, planul României (și al celorlalte state membre UE) nu va fi aprobat.

Sunt foarte multe instrumente financiare la nivelul UE și, în cadrul acestora, promovarea egalității de gen este prioritară pentru toate statele membre, inclusiv în România.

Obiectivul de promovare a egalității de gen în toate domeniile este pe agenda reprezentanței României la UE. Suntem trei doamne aici și fiecare ne promovăm una pe cealaltă.

Sunt foarte multe lucruri de făcut, dar nu stăm atât de rău. Avem indicatori unde stăm bine, dar avem de lucru la alți indicatori.

România stă bine la anumiți indicatori. Suntem al șaselea stat UE în privința numărul de absolvenți ICT, al treilea în ceea ce privește femeile specializate în ICT, al patrulea la nivel mondial în ceea ce privește medalii obținute în toate tipurile de competiții internaționale.

Ce ne-a învățat această criză? Că avem o problemă de conectivitate. Cu toate că ne lăudăm cu cea mai mare viteză la internet, avem o problemă cu conectivitatea la nivelul țării și trebuie să ne asigurăm că toate regiunile au acces la sectorul digital, la instrumentele digitale, trebuie să lucrăm la competențe în domeniul digital. Această criză ne-a forțat să lucrăm foarte mult cu instrumente digitale.

Nu este suficient să avem acces la un computer, ci trebuie să ne pregătim cum să folosim acest computer, să-l folosim într-o manieră eficientă.

Pe măsură ce sectorul digital crește, crește și nevoia de protecție, inclusiv cibernetică.

Principalul instrument în lupta împotriva amenințărilor cibernetice este PNRR, unde sectorul digital este unul dintre principalele componente și mediul privat are acces la aceste surse de finanțare.

Resursele financiare ale UE, o parte din ele, sunt deja accesibile, nu trebuie să așteptăm aprobarea PNRR, care, din toamnă, când sperăm să fie aprobat, va aduce alte surse de finanțare.

În România, sectorul IT este extrem de activ și asta se vede în rezultatele companiilor noastre. Avem tineri români care sunt recunoscuți pentru abilitățile specifice domeniul IT, dar trebuie să punem aceste instrumente financiare în interesul dezvoltării noastre. La momentul actual, dacă ne uităm la fiecare politică, are o componentă de digital, inclusiv politica externă.”