Digital Transformation Council organizează, pe 29 septembrie 2023,
orele 11:00 – 15:00, la Grand Hotel Continental – Calea Victoriei nr. 56, București,
dezbaterea „INTEROPERABILITATEA – SECRETUL TRANSFORMĂRII DIGITALE LA NIVEL LOCAL ȘI CENTRAL”.
Parteneri media: Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTV.
Agenda:
10:45 – 11:00 Înregistrare participanți & Welcome Coffee
11.00 – 12.30 Dezbatere Interoperabilitatea – Transformarea Digitală la nivel local și central
12.30 – 12:45 Networking & Social Brunch
12:45 – 14:45 Dezbatere Studii de caz şi soluţii DX pentru România
– VIP SPEAKERS –
– MODERATORI –
| Andrei | NICULAE | Vicepreședinte | AUTORITATEA PENTRU DIGITALIZAREA ROMÂNIEI |
| Cătălin | GIULESCU | Director Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date | MINISTERUL AFACERILOR INTERNE |
| Liviu | POPESCU | Head of service for classified information, critical infrastructures, data analysis and forecasting | CASA NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE |
| Doina | BANCIU | Vicepreședinte | ACADEMIA OAMENILOR DE ȘTIINȚĂ DIN ROMÂNIA |
| George | ANGHEL | General Manager | CONECTX |
| Valentin | NECOARĂ | CTO | certSIGN |
| Mihai | BĂBESCU | Business Automation Manager | ASEE |
| Dan | MARIAN | Vicepreședinte | CONSILIUL JUDEȚEAN VASLUI |
| Dumitru | MERGEANI | Administrator Public | CONSILIUL JUDEȚEAN TULCEA |
| Emil | BÎRSAN | General Manager | TELEASISTENȚĂ GROUP |
| Ion | VACIU | Președinte | DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL |
| Roxana | ONEA | Redactor Șef | REVISTA COMUNICAȚII MOBILE |
VIDEO
Andrei NICULAE, Vicepreședinte – Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) @ Conferința INTEROPERABILITATEA – Secretul transformării digitale la nivel local și central organizată de către DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL pe 29 septembrie 2023: Vă anunț, în premieră, că până la finele acestui an, ADR va lansa două noi soluții în direcția digitalizării. Prima, Catalogul Național al Serviciilor Publice, care va fi motorul de căutare al serviciilor publice din România. Al doilea serviciu este un website factory, care va permite autorităților locale și centrale să-și dezvolte gratuit prezența online în cel mai simplu mod.
În primul rând, pentru a putea vorbi despre transformare digitală nu ne mai putem referi la o simplă digitizare, la o simplă mutare a kilometrilor de hârtii și arhive în cloud, în diferite platforme pe care putem să le numim digitale. Asta nu înseamnă transformare digitală.
Transformarea digitală cu adevărat înseamnă un T-zero pentru noi ca stat. Toate statele care își asumă să plece pe acest drum, din fericire ireversibil, au ocazia să regândească modul cum livrează servicii publice cetățenilor, au ocazia să analizeze acele procese birocratice greoaie, care de multe ori împovărează cetățenii, care îi transformă pe cetățeni în simpli curieri, obligați să mute hârtii de la un etaj la altul în cadrul aceleiași instituții publice.
Avem ocazia, prin această transformare digitală, să regândim felul în care prestăm servicii publice, să regândim chestiunile din spatele serviciilor publice.
Interoperabilitatea este cireașa de pe tort, este elementul esențial când vorbim de transformare digitală.
Transformare digitală insulară nu există, din punctul meu de vedere, insulară în sensul în care fiecare autoritate centrală sau locală își dezvoltă propriile soluții în limbaje incompatibile, într-o manieră care nu permite interoperabilitatea.
De foarte multe ori, entitățile centrale sau locale consideră că datele și informațiile despre cetățeni le aparțin. Este fals acest crez.
Instituțiile publice au obligația, dacă nu legală, măcar morală să pună la dispoziția cetățenilor aceste informații, întrucât cetățenii sunt adevărații proprietari ai informațiilor.
Cum realizăm acest deziderat? Prin două componente: legislație și platforme.
În privința legislației, stăm bine. Actualul cadru legislativ asigură premisele necesare interoperabilizării sistemelor statului.
Cloud-ul guvernamental va oferi premisele necesare construirii platformei naționale de interoperabilitate, care va fi în viitor rețeaua de autostrăzi digitale a României, prin intermediul căreia autoritățile publice vor putea comunica.
Recent, ADR a promovat un proiect de HG prin care viitoarele proiecte IT de peste 5 milioane de lei vor trebui să aibă, obligatoriu, o componentă de cloud și una de interoperabilitate.
Nu totul este gri în România, avem și exemple pozitive în privința interoperabilității sistemelor publice, cum ar fi www.ghiseul.ro. Avem milioane de utilizatori, mii de instituții publice înscrise, cu tranzacții de peste un miliard de euro de la lansare.
Sub umbrela www.ghiseul.ro, numeroase servicii publice au fost reunite într-un singur loc. Peste 200.000 de caziere juridice au fost emise prin www.ghiseul.ro, adică peste 400.000 de drumuri ale cetățenilor au fost evitate. Cu alte cuvinte, dacă luăm în calcul cel puțin două ore pentru obținerea unui cazier, aproape un milion de ore din timpul cetățenilor a fost economist.
Viitoarea platformă de cloud guvernamental va deveni operațională în 2026. Vor fi incluse, într-o primă fază, un număr de 30 de instituții, prima dintre acestea urmând să fie, garantat, www.ghiseul.ro.
Tehnologia în sine nu va conduce la reducerea locurilor de muncă. Vor fi, într-adevăr, anumiți funcționari publici înlocuiți de alte persoane care știu să se folosească de tehnologie în interesul lor de serviciu.
Cu cât suntem mai reticenți în fața schimbării, cu atât va fi mai simplu să fim dați la o parte de către cineva care a decis s-o îmbrățișeze.
La nivel european, România este interoperabilă cu alte baze de date din UE. Spre exemplu, un cetățean francez căruia i s-a aplicat o amendă pe teritoriul României poate să afle printr-o aplicație din Franța care sunt obligațiile de plată și să achite amenda.
Vă anunț, în premieră, în această conferință că până la finele acestui an, ADR va lansa două noi soluții în direcția digitalizării. Prima va fi Catalogul Național al Serviciilor Publice, care va fi motorul de căutare al serviciilor publice din România.
Cetățenii vor putea afla ce servicii publice sunt disponibile la nivel național, ce instituții livrează respectivele servicii, care este fluxul de livrare pentru fiecare serviciu în parte și în ce manieră este digitalizat fiecare în parte.
Al doilea serviciu, care va fi lansat până la finele acestui, va fi un website factory, care va permite autorităților locale și centrale să-și dezvolte gratuit prezența online în cel mai simplu mod.
Vom derula un proiect denumit Caravana digitalizării, un proiect asumat de MCID și ADR. Periodic, luăm la pas comunele din România și discutăm cu autoritățile de acolo, le prezentăm soluțiile și să oferim sprijinul necesar în direcția digitalizării, în direcția înrolării în www.ghiseul.ro.
Din păcate, sunt și autorități locale în care contabilitatea se ține cu pixul și în acest caz nu putem vorbi de digitalizare, de înrolare în www.ghiseul.ro. Nu-i mai puțin adevărat că încă sunt și autorități centrale care nu folosesc semnătura electronică sau preferă corespondența fizică, prin poștă.
În final, vă pot spune că procesul digitalizării este ireversibil. Ne folosim de tehnologie pentru a eficientiza relația cetățeanului cu statul, nu ne folosim de tehnologie pentru a înlocui funcționarul, pentru a înlocui acei oameni care prestează serviciile publice. Vrem ca tehnologia să ungă rotițele de comunicare între cetățean și stat.
––
Cătălin GIULESCU, Director – Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date -Ministerul Afacerilor Interne @ Conferința INTEROPERABILITATEA – Secretul transformării digitale la nivel local și central organizată de către DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL pe 29 septembrie 2023: Starea Civilă va fi capabilă să genereze întregul combustibil pentru digitalizarea administrației publice. Punerea în funcțiune a sistemului va conduce la foarte multe automatizări care vor fi puse în practică până la finele acestui an.
Derulăm de 54 de luni un proiect care presupune digitalizarea Stării Civile din ultimii 100 de ani. Este vorba despre evenimentele de viață – nașteri, căsătorii, decese, divorțuri. Este posibil ca în următoarele zile să aibă loc niște comunicări publice pe acest subiect.
Proiectul are un buget de 185 milioane de lei (aproximativ 39 milioane de euro), majoritatea banilor vin de la UE.
Proiectul presupune integrarea acestor informații despre evenimentele de viață într-un sistem informatic care să ne permită tuturor trecerea într-o nouă eră digitală.
Din bugetul total al proiectului, 30% a fost direcționat către sistemul informatic central.
Avem o aplicație care m-a fascinat. Ea va permite, spre exemplu, înregistrarea nașterii în 208 de scenarii. Este cea mai complexă aplicație pe care am văzut-o până în prezent.
Proiectul a presupus introducerea datelor despre evenimentele de viață începând cu anul 1921, respectiv nașteri, căsătorii, decese. 89% dintre acte au fost recepționate, săptămâna viitoare vor fi recepționate aproximativ 3 milione de acte, iar în luna noiembrie vom ajunge la 77,654 milioane de acte de stare civilă digitală. Proiectul a fost gândit să se încheie în 2021, asta înseamnă că nu am digitalizat 2021, 2022 și 2023, care vor intra într-o etapă de digitalizare pe care sperăm să o încheiem în următorii 2-3 ani.
Istoric vorbind, România are o problemă cu filiația, cu persoanele neînregistrate. În 2016, ne-am confruntat cu un blocaj, respectiv neînregistrații au început să nască neînregistrați. Din această cauză, din 2016 a fost schimbată procedura de naștere și Codul Civil și în acest moment putem înregistra un nou născut cu linie la rubrica mamă și la rubrica tată. Nu mai este nevoie de proces în instanță, care dura 3 ani.
Simplificăm procedurile administrative, vom trece într-o nouă eră digitală, după estimările noastre în al doilea trimestru al anului viitor.
În acest an vom începe o procedură duală de înregistrare, avem o ordonanță de Guvern în ultima ședință din luna august, care a amânat un termen până la 24 septembrie 2024. La acea dată se vor finaliza înregistrările duale pe registre fizice și registre digitale. Practic, de la 24 septembrie 2024 vom înregistra doar în registre digitale, atunci este termenul limită până la care trebuie să migrăm complet în mediul digital.
În acest sistem vor fi interconencate toate UAT-urile din România, 3.188 de UAT-uri. Proiectul a presupus crearea unei infrastructuri de comunicații pe care o gestionează Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), care ne asigură conexiune în bandă redundantă la nivel de buclă locală – minim 4 MB la nivel de comună, minim 10 MB la nivel de oraș, astfel încât să putem înregistra instantaneu evenimentele de viață.
Intrarea în funcțiune a sistemului și interconectarea acestuia cu altele, cum ar fi cel sanitar, va conduce la blocarea emiterii de rețete medicale pe numele unei persoane decedate. Practic, în secunda doi după înregistrarea decesului, pe numele persoanei decedate nu mai pot fi emise acte.
Și în cazul nașterii vor apărea o serie de efecte pozitive în lanț. Spre exemplu, arondarea noului născut la un medic de familie va avea loc automat, în funcție de domiciliul părinților. De asemenea, va fi informată și Protecția Copilului.
Toate procedurile privind drepturile pe care părinții trebuie să le încaseze în primii doi ani de viață ai copilului vor avea loc automat, nu va mai fi necesar ca unul dintre părinți, în speță tatăl copilului, să notifice instituțiile în cauza, să umble cu acte pe la aceste instituții.
Totul, sau aproape totul, va fi automatizat. Din păcate, mai sunt unele instituții ale statului care nu sunt pregătite pentru acest proces de automatizare, dar lucrurile se vor rezolva în viitor.
Zilele acestea discutăm cu Ministerul Afacerilor Externe pentru eficientizarea procedurilor. De exemplu, în prezent, un cetățean din Londra care solicită un certificat de naștere îl va primi peste 6 luni. Noul sistem presupune că un utilizator va putea formula o cerere în format electronic și va fi notificat în momentul în care documentul este disponibil sau va primi acel certificat la o adresă de email pe care o notifică, reacția sistemului fiind de 4-5 zile, într-o primă etapă, care va dura 4-5 ani. Noi am scanat și digitizat aceste acte. Înregistrarea evenimentelor de viață se face în două registre identice, care pot să aibă 50, 100 sau 200 de file. Se înrgistrează identic, în exemplarul 1 și în exemplarul 2 și când cele două registre ajung la final, exemplarul 2 migrează la Direcția județeană de evidență a persoanelor. Noi am digitizat aceste documente pentru că nu am fi putut să extragem arhiva de la acele 3188 de UAT-uri pentru că efectiv le blocam, nu puteau să înregistreze evenimente. Asta înseamnă că în momentul în care trimiteți o solicitare electronică pentru certificatul de naștere, ofițerul de stare civilă de la UAT-ul care are certificatul respectiv de naștere va primi pe stația sa de lucru acea solicitare. Acesta va verifica certificatul scanat de noi cu certificatul pe care îl are în păstrare, îl va valida, îl va semna electronic și din momentul acela actul respectiv, digital, migrează în baza de producție. Dacă după ce ați primit primul certificat mai solicitați unul, sistemul îl va trimite automat în 2 secunde. Ulterior, validarea se face o singură dată pentru un act.
Starea Civilă este un ecosistem foarte complex, puțini din afara acestuia ar putea să-l înțeleagă, să-i înțeleagă complexitatea.
Coordonez acest domeniu de peste 5 ani și aș putea să vă vorbesc două săptămâni despre acest domeniu.
Starea Civilă va fi capabilă să genereze, în termeni de câteva săptămâni, după finalizarea proiectului amintit la începutul intervenției mele, întregul combustibil pentru digitalizarea administrației publice într-o formă pe care astăzi doar o bănuim. Sistemul este mai fluid decât l-am gândit în urmă cu 5 ani, pentru că în procesul de implementare am descoperit multe dintre operațiuni care trebuiau să fie automatizate.
Nu vă imaginați câte comunicări trebuie să facă ofițerii de stare civilă pentru înregistrarea unui deces al unei persoane în București, dar născută în Satu Mare, de exemplu.
Punerea în funcțiune a sistemului va conduce la foarte multe automatizări, inclusiv pe zona bancară, care vor fi puse în practică până la finele acestui an. Starea civilă digitizată ne va permite să automatizăm toate serviciile publice.
Noi suntem și actorul nr. 1 în generarea voucherului de energie. Întrebarea este cum putem ajunge la coerența bazei de date în situația în care 48% dintre unitățile administrativ teritoriale nu și-au stabilit nomenclator stradal. Asta înseamnă că autoritățile publice locale din România, prin hotărârea Consiliului local, trebuie să stabilească nomenclator stradal astfel încât să arondeze persoanele respective defalcat, pentru că în mediul rural, adresa de domiciliu a persoanelor se termină la nivel de sat, fără arteră, fără număr, doar Comuna X, sat Y, iar în registru sunt toate persoanele la aceeași adresă.
––
George ANGHEL, General Manager – ConectX @ Conferința INTEROPERABILITATEA – Secretul transformării digitale la nivel local și central organizată de către DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL pe 29 septembrie 2023: La nivelul județelor Brașov, Tulcea și Vaslui se derulează cel mai amplu proces de digitalizare, județele fiind printre primele locuri la nivel național.
Nivelul discuțiilor crește de la un eveniment la altul la Conferințele Digital Transformation Council și asta este foarte bine, înseamnă că începem să pătrundem cu profunzime din ce în ce mai mare în subiectele care ne afectează viața în fiecare zi.
România actuală provine dintr-un stat 100% centralizat în care vreme de 30 de ani am flirtat cu descentralizarea și autonomia locală a sistemelor informatice, iar acum, din aceeași perspectivă, suntem într-un moment în care investim foarte mult în sisteme centralizate.
Cumva, asistăm la o buclă, doar că România nu mai este aceeași care a fost în 1989, ci este într-o formulă și structură cu totul și cu totul diferite. Astfel, dacă la nivelul autorității administrației publice centrale putem să vorbim de sisteme specializate, la nivel local vorbim de sisteme de tipul ”all in one”. În consecință, dacă la nivel central se dezvoltă sisteme care adresează probleme punctuale, la nivel local sunt necesare sisteme care adresează toate problemele deodată.
Constatăm că la nivelul autorității publice locale ca urmare a numeroaselor sisteme care se dezvoltă la nivel central activitatea funcționarilor se îngreunează foarte mult. Dacă anterior, respectivii funcționari utilizau un sistem, acum trebuie să utilizeze probabil 10 de sisteme, fiecare sistem fiind specializat pe o anumită nișă.
Dacă din perspectiva administrației centrale lucrurile se agregă, din perspectiva autorității locale lucrurile se segregă acest fapt fiind un indiciu că nu suntem pe drumul cel bun.
La nivelul unei primării în cadrul Serviciului de Evidența Persoanelor se va utiliza un sistem informatic performant gândit la nivel central. Însă de datele care vor fi introduse în sistemul centralizat este nevoie și în alte sisteme și astfel funcționarii ajung să lucreze de mai multe ori pentru a ”popula” aceleași date în sisteme diferite.
Spre exemplu, în cazul unei nașteri, funcționarul va face o înregistrare în sistemul Evidenței Populației, și ulterior va fi obligat să introducă aceleași date în celelalte sisteme, dacă nu reușim să le punem cap la cap.
Vom putea vorbi cu adevărat despre interoperabilitate atunci când sistemele IT dezvoltate la nivel central și cele de la nivel local vor fi interconectate. Funcționarii din cadrul primăriilor sunt realmente disperați pentru că fiecare apariție de sistem la nivel central le suplimentează fișa postului.
Cum facem să generăm transformare digitală, fenomen care urmează investițiilor în zona IT? Investițiile în IT și transformarea digitală nefiind concomitente, ci mai degrabă succesive …
Dacă dorim să vorbim vreodată de interconectivitate și interoperabilitate în România trebuie să abandonăm paradigma proiectelor instituționale și să gândim cel puțin la nivel județean.
Din experiența pe care o avem cu județele din România, sunt trei modele operaționale de a pune în funcțiune transformarea digitală. Primul este modelul liniar, al doilea cel circular, iar ultimul mixt. Diferența între cele două modele, liniar și circular, este că în cadrul modelului liniar fiecare instituție își derulează propriile achiziții, în timp ce în modelul circular există o instituție lider, de regulă Consiliul Județean, care dirijează cele mai importante dintre achiziții.
Spre exemplu, județul Tulcea a urmat modelul liniar. Acest județ a primit bani de la Uniunea Europeană pentru rezolvarea problemelor identificate în arealul său geografic, probleme printre care era și digitalizarea serviciilor publice. Zona este recunoscută ca fiind una greu accesibilă, județul Tulcea având pe teritoriul său Delta Dunării. În concret, localitatea Grindu este una dintre cele care suferă la acest capitol. Pentru a ajunge acolo, trebuie să mergi pe un drum pietruit de 10 km pe coama unui dig. Pentru această localitate, digitalizarea este mâna lui Dumnezeu. Un curier ajunge foarte greu acolo, la un cost pe măsură. În Tulcea fiecare instituție și-a organizat propria procedură de achiziție la nivel de județ realizându-se 28 de proiecte într-o cronologie dată de succesiunea achizițiilor publice.
Obiectivul proiectului județului Tulcea a fost de a digitaliza serviciile publice oferite de minim 50% dintre UAT-urile din județ. De ce 50%? Pentru că această cifră reprezintă masa critică pentru a crea un trend regional.
La această dată, județul Tulcea, cu ajutorul fondurilor nerambursabile de la Uniunea Europeană, deține una dintre cele mai performante infrastructuri digitale din România. Furnizorii implicați în aceste proiecte, între care ConectX a avut cea mai mare pondere, s-au mișcat foarte bine. În unele cazuri, contractul a fost onorat în 4 zile, față de 60 cât s-a scris în document.
La nivel județului Tulcea ConectX a implementat 215 spații virtuale instituționale interconectate la nivel de județ, adică toate instituțiile din județ.
Consiliul Județean Tulcea nu putea să ajungă altfel niciodată la un nivel de digitalizare pe care îl putem măsura prin limitarea majoră a consumului de hârtie.
De cealaltă parte, în județul Brașov, consumul de hârtie a scăzut de la 2.300 de topuri pe an în 2021, la doar 40 în 2023. Scăderea costurilor cu hârtia este cel mai exact indicator de performanță când vorbim despre digitalizare. Astfel, la nivelul UAT-urilor, se fac economii de zeci de mii de euro atunci când introducem digitalizarea.
După ce am rezolvat problema cu consumabilele, urmează rezolvarea problemei datelor. Transferul de date interinstituțional trebuie realizat nu prin documente, ci prin calupuri de date structurate.
ConectX deține la nivel național 7.320 de spații virtuale pentru 7.320 de instituții, care se activează în timp real. Estimăm că până la finalul anului vom acoperi peste 18.000 de instituții, inclusiv deconcentratele la nivel local. Instituțiile care sunt active în sistem și cetățenii pompează date și informații în toate aceste spații virtuale.
Spațiile virtuale ale instituțiilor sunt create pe baza identității electronice a acestora.
Instituțiile din România nu întrunesc atributele esențiale pentru crearea identității electronice. De departe, contributorii principali la acest rezultat negativ sunt ANAF și Poliția Română.
Încercați să dați de o adresă de email de la ANAF? Vă urez succes!
Încercați să dați de o adresă de email de la un post de poliție din România? Vă urez succes! Adresa de email este un atribut esențial al identității electronice. 60% din adresele de email ale instituțiilor din România sunt pe serverele yahoo.com și gmail.com, în condițiile în care și yahoo.com și gmail.com îți spun răspicat că îți citesc și îți preiau toate datele pe care le-ai transferat acolo.
Practic, foarte multe din datele personale ale românilor se află în serverele yahoo.com și gmail.com.
Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) acoperă mai puțin de 2% din necesarul de adrese de email la nivel național pentru instituțiile publice.
Mai mult, avem instituții luate pe persoană fizică, de șefii instituțiilor respective, care azi sunt, mâine nu mai sunt. Practic adresa de email a instituției este adresa șefului instituției. Se schimbă șeful, se schimbă adresa … Trebuie ca autoritățile sau instituțiile publice să aibă o adresă de email oficială, care să rămână în timp, nu adresa de email a lui X sau a lui Y.
Din statisticile pe care le avem la ConectX în România există aproape 97.000 de străzi.
Ca o curiozitate, cea mai frecventă denumire de stradă este strada Florilor (490), urmată de strada Trandafirilor (455). Tot ca o curiozitate, numele de comună cel mai des întâlnit este Fântânele, care se regăsește în șapte județe din România.
Revenind la studiul de caz Tulcea, iată realizările la nivelul acestui județ. Din 52 de UAT-uri existente la nivelul județului, au fost digitalizate complet 28 (54%), fiind astfel realizat obiectivul de minim 50% de UAT-uri. Asta înseamnă că trendul pozitiv de digitalizare la nivelul județului Tulcea este securizat și va continua în următorii doi ani.
Practic, acum, prin intermediul ConectX un cetățean va accesa o singură platforma și va avea acces la toate cele 215 instituții din județ. Este clar că la nivel local, în Tulcea, se constată o digitalizare sustenabilă a serviciilor publice și, în același timp o creștere accelerată a gradului de satisfacție al cetățenilor.
În cazul județului Brașov, a fost aplicat modelul de transformare digitală circulară. Finanțarea a fost asigurată prin fonduri europene.
După digitalizarea Consiliului Județean, a urmat digitalizarea DGASPC Brașov și a spitalelor, toate procedurile de achiziție fiind coordonate de la nivel județean. În prezent, în Consiliul Județean Brașov nu se mai printează. A fost șoc și pentru noi toți, atât furnizor cât și intern la nivel instituțional, când am realizat cât de mult a scăzut consumul de hârtie în urma implementării ConectX.
În concluzie, drumul spre transformarea digitală trebuie să-l găsească fiecare instituție în parte indiferent de modelul operațional pentru care optează.
Este nevoie de (1) leadership la nivelul unui județ, cineva trebuie ”să dea tonul la cântec”, (2) de resurse identificate și alocate și (3) de o capacitate de implementare foarte riguros pusă la punct. Dacă îndeplinim aceste condiții, avem șansa să începem transformarea digitală. Altfel, este doar o cheltuială inutilă de bani.
Și pentru că tot s-a vorbit aici despre Inteligență Artificială menționez că pentru a aborda controlat și eficient acest fenomen este necesară corectarea registrilor de bază, despre persoane, firme, străzi, instituții, etc. altfel erorile se vor propaga prin toate sistemele și în toți algoritmii de ”machine learning”.
––
Valentin NECOARĂ, CTO CertSIGN @ Conferința INTEROPERABILITATEA – Secretul transformării digitale la nivel local și central: Suntem furnizor de tehnologie în transformarea digitală și cel mai important lucru pe care îl urmărim este interoperabilitatea. Dacă vrem să digitalizăm și să avem acel schimb de date care să facă toate instituțiile interoperabile, securitatea informațiilor trebuie să fie la cel mai înalt nivel
CertSIGN este un furnizor de tehnologie în acest episod de transformare digitală și, din această postură, cel mai important lucru pe care îl urmărim este interoperabilitatea. Noi când ne gândim la interoperabilitate, ne gândim la standardizare. Spre exemplu, urmărim standardizarea structurilor de date, care pot fi ulterior procesate de către oricine altcineva.
În acest sens, fiind furnizor de semnătură digitală, urmărim în mod curent toate evoluțiile de la nivelul Comisiei Europene, de la nivelul standardelor, tot ce înseamnă tehnologie în domeniul semnăturii digitale, astfel încât soluțiile pe care le furnizăm să fie interschimbabile cu orice furnizor din piață, intern sau extern.
Astfel, CertSIGN asigură același nivel de servicii, așa cum ar asigura orice alt furnizor, permițând instituțiilor sau companiilor să-și digitalizeze activitatea fără grija că nu se va înțelege digital cu altă entitate.
În România activează 5 sau 6 furnizori de semnătură digitală, iar competiția în domeniul nostru nu este la nivel de semnătură electronică, ci la nivel de servicii pe care le adăugăm peste semnătura electronică. Spre exemplu, avem o soluție de semnătură electronică la distanță. Clientul poate, prin intermediul acestei soluții, să semneze documente cu ajutorul telefonului mobil.
CertSIGN nu este specializată pe zona de administrație locală, dar lucrăm în parteneriat cu firmele care dezvoltă aplicații pentru administrațiile locale. Avem câteva primării, cum ar fi cea de la Sibiu, în care furnizăm atât un serviciu de identitate digitală, în care utilizatorii sunt identificați și au o identitate digitală pe telefon, cât și semnătură electronică astfel încât procesul de înscriere și obținere a unor documente de la primăriile respective să fie complet online pe un dispozitiv mobil.
Toate lucrurile acestea vin cu anumite provocări legate de comunicarea între diverse instituții, sisteme și furnizori. Provocarea are legătură cu securitatea datelor.
Să spunem că avem niște date cu un nivel ridicat de securitate și cineva vrea să le acceseze. Dacă nivelul de securitate al celui care vrea să acceseze datele nu este ridicat, atunci interoperabilitatea nu prea este posibilă și nici nu este în regulă să fie posibilă.
Zona de cybersecurity în ceea ce privește interoperabilitatea trebuie să fie promovată mai departe. Trebuie să avem aplicații care din punct de vedere al securității sunt la același nivel. Nu se poate ca într-o aplicație cineva să se autentifice cu user și parolă și în altă aplicație, pe lângă user și parolă, autentificarea să necesite și un cod primit pe SMS.
Dacă vrem să digitalizăm și să avem un asemenea schimb de date astfel încât toate instituțiile să fie interoperabile, trebuie neapărat să ne ducem la nivelul acesta, în care securitatea informațiilor care sunt plimbate între acestea să fie pe unul dintre primele locuri.
Aceasta este viziunea noastră, a specialiștilor de la certSIGN, și venim cu tot ceea ce înseamnă experiența noastră în domeniul criptării datelor și informațiilor.
Nu cred că este normal să trimiți pe email un certificat de naștere, spre exemplu.
Ultimele cărți de identitate emise recent nu mai arată cum arătau cele emise în urmă cu șase luni, au anumite lucruri în plus, cu toate că datele sunt aceleași.
Noi avem niște structuri de informații pe care ne așteptăm să le regăsim acolo când le căutăm. Când se modifică unele elemente, apar suspiciuni, apar întrebări de genul “Cartea de identitate este bună, n-o fi falsă?”. Nu există un mecanism de control. Cărțile de identitate vechi sunt foarte nesigure.
Ceea ce susținem este că schimbul de date între sisteme trebuie să fie la același nivel de securitate.
––
Mihai BĂBESCU, Business Automation Manager – ASEE @ Conferința INTEROPERABILITATEA – Secretul transformării digitale la nivel local și central: Ne concentrăm pe implementarea de sisteme informatice pentru administrațiile locale sau centrale, cu focus pe agilitate, interconectarea cu entitățile din jur și pe securitatea accesului la informații
În cadrul companiei ASEE mă ocup de definirea de strategii pe zona de soluții de automatizare, după ce acum în urmă cu 15 ani mă ocupam de promovarea de sisteme de extragere de date din documente.
ASEE se concentrează pe implementarea de sisteme informatice pentru administrațiile locale sau centrale și ceea ce facem, cumva corelat cu discursurile anterioare din cadrul conferinței, este că de fiecare dată punem ca punct primar în dezvoltarea acestora câteva lucruri: agilitatea (prin modificare sau prin adaptare), interconectarea cu celelalte entități care sunt în jur și securitatea accesului la informații.
Pe zona de securitate urmărim identitatea și stabilirea identității în procesul de acces la datele respective și securizarea accesului către ele din prisma cetățeanului, pentru a avea acces la datele respective.
Corelat cu informațiile prezentate în cadrul acestui eveniment, simțim că lucrurile se îmbunătățesc și toată lumea își dorește ca lucrurile să fie făcute din ce în ce mai bine.
Experiența ASEE este una destul de vastă și încercăm să stăm foarte bine conectați la ce se întâmplă în piață.
Noi implementăm și dezvoltăm sisteme informatice de complexitate mică, medie sau mare care au la bază agilitatea, flexibilitatea și securitatea.
Așteptăm să ne contactați pentru a pune în practică experiența și profesionalismul nostru în realizarea unui proiect de succes pentru compania dumneavoastră.
Din ce am observat, prin proiectele realizate de compania noastră în Polonia, în acest stat există un avans tehnologic față de cum se întâmplă lucrurile la noi în țară. Spre exemplu, dacă am înțeles corect, Polonia are implementat wallet-ul digital, care conține informații relevante despre fiecare cetățean în vederea utilizării acestora în cadrul anumitor servicii.
––
Dan MARIAN, Vicepreședinte Consiliul Județean Vaslui @ Conferința INTEROPERABILITATEA – Secretul transformării digitale la nivel local și central: Administrația publică locală se lovește de impedimente legislative în implementarea digitalizării. Noi am reușit să facem ca fluxul de documente să funcționeze perfect și vrem ca anul viitor să digitalizăm toate cele 16 instituții deconcentrate de la nivelul CJ Vaslui.
Problemele administrației publice locale sunt foarte diverse și destul de multe. Noi, prin implementarea acestei digitalizări, începem să ne dăm seama că nu ține totul de voința noastră.
Pe parcursul intervenției mele am să și vă exemplific că, de fapt, avem foarte multe impedimente legislative și sunt convins că veți avea pârghiile necesare astfel încât să multiplicați mesajele care se transmit în cadrul acestui eveniment.
Vă voi povesti cum a pornit proiectul digitalizării în județul Vaslui. Nu a fost ceva spontan. La nivelul anului 2020, împreună cu echipa mea, s-a discutat despre acest proces al digitalizării, lucru pe care l-am avut în vedere și prin dialogul cu cetățenii români care locuiesc în străinătate și vin într-o anumită perioadă a anului acasă și discută cu cei rămași acasă despre cum se întâmplă anumite lucruri în țările în care locuiesc.
În acest context, pentru mine a fost un punct pe agenda mea politică de a introduce acest subiect al digitalizării la nivelul județului Vaslui. Am ajuns în poziția în care să pot face acest lucru și primul lucru făcut a fost crearea unei asociații pentru digitalizare și dezvoltare durabilă a județului Vaslui, o asociație formată din UAT-urile locale.
Atunci când am creat această asociație, și nu o spun cu regret, știți ce întrebare îmi adresau primarii UAT-urilor? Ei mă întrebau ce este digitalizarea.
Cei prezenți în această sală pot răspunde ușor la această întrebare. Mie nu mi-a fost foarte simplu să răspund la această întrebare și am constatat pe parcurs, la nivel de implementare, că unii primari, chiar dacă au resursa financiară asigurată, fac pasul înapoi, pentru că lor li se pare că li se complică viața prin această digitalizare.
Lucrurile nu stau așa și facem eforturi intense în a-i convinge să continue cu digitalizarea.
Viața reală, viața la talpa țării este oarecum diferită față de ceea ce se discută în cadrul unor întâlniri de genul acesta.
Prioritățile cetățenilor sunt diferite, ei pun pe primul loc nevoia unui loc de muncă, nevoia unui venit mai ridicat. Chestiunea asta cu interacțiunea cu autoritatea locală nu este permanentă, ea apare în anumite etape ale vieții, atunci când, spre exemplu, au nevoie de anumite documente.
La nivelul CJ Vaslui, în urma inițierii asociației pentru digitalizare, am început să lucrăm cu decidenții din administrația publică, să-i facem să înțeleagă de ce este necesară digitalizarea, care este utilitatea, ce efecte pozitive va avea în munca funcționarilor.
De meserie, eu sunt economist, utilizez toate aplicațiile pe care le avem la dispoziție și încerc să-i conving și pe ei că nu asta-i menirea, de a deveni specialist în IT. Nu, menirea autorității locale este de a folosi toate aceste aplicații astfel încât să ajute cetățenii.
Am avut și șansa de a face împreună cu colegii de la Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest un schimb de experiență și o vizită de lucru la Bruxelles. Au fost câteva întâlniri extraordinar de importante și cu esență. Ne-am dat seama unde se află administrația publică din Belgia și unde ne aflăm noi, precum și ce probleme extraordinare ridicau ei.
Vă dau un exemplu. Primăriile din Belgia aveau soft-uri peste soft-uri peste soft-uri. Când au vrut să le unească, și-au dat seama că nu sunt compatibile.
Au fost nevoiți să-și constituie o asociație care să dea un fel de aviz tehnic, care să acopere nevoia de standardizare, în principal. Practic, decidenții și-au dat seama că sunt depășiți de aceste elemente și au mutat aceste probleme în zona tehnică, ceea ce mi s-a părut foarte corect.
Revenind la județul Vaslui, noi am realizat această implementare a digitalizării la nivelul CJ Vaslui și am stimulat administrațiile publice locale să acceseze fonduri prin PNRR.
Administrația publică de la nivelul unei comune sau a unui oraș este diferită față de administrația existentă la CJ Vaslui. Noi, Consiliul Județean Vaslui, nu prea suntem în legătură directă cu cetățenii. Avem instituțiile subordonate, cum este DGASPC, care lucrează direct cu cetățenii.
Când am venit la CJ Vaslui, am fost frapat de un lucru, și anume prezența directorilor de direcții, care așteptau cu o mapă în mână să intre la președintele CJ Vaslui.
Eu am fost parlamentar timp de trei mandate și nu am cunoscut modul de funcționare al administrației locale. Când am văzut cum se desfășoară lucrurile la CJ Vaslui, am rămas total surprins și am zis că e haos, că nu se poate așa ceva.
În prezent, lucrurile sunt ok, totul funcționează brici. Decidentul are în orice secundă acces la documente și poate vedea unde se află respectivele documente, cât au stat în lucru la fiecare funcționar documentele respective.
Eficiența unui funcționar o poți cuantifica prin rapiditatea cu care rezolvă un document. Totul se bazează pe semnătură electronică calificată.
În prezent, la nivelul CJ Vaslui nu mai avem o problemă în ceea ce privește digitalizarea, fluxul de documente funcționează perfect.
Acum am conectat managementul direcțiilor deconcentrate și vrem ca anul viitor să digitalizăm toate instituțiile deconcentrate de la nivelul CJ Vaslui, 16 la număr.
În perioada următoare spitalele vor primi finanțare pentru digitalizare și sumele nu vor fi modice. Prin digitalizarea acestora am putea rezolva foarte multe probleme administrative și nu numai.
În Belgia am vizitat un spital foarte mare din apropierea orașului Bruxelles. Am discutat cu șefii spitalului respectiv despre modul cum au implementat digitalizarea și impactul acestui proces.
Ei au spus că investiția inițială nu a putut fi realizată decât prin parteneriat public-privat și, după ce au realizat parteneriatul, respectiv soft-ul, și-au recuperat banii investiți în primul an din economiile realizate în procesul de administrare a spitalului, care s-au ridicat la câteva zeci de milioane de euro.
Am avut un primar care, în timpul procesului de digitalizare, mi-a spus, nervos, că nu mai vrea să continue pentru că el nu mai poate da numere de înregistrare la documente din urmă. Am rămas șocat. El a justificat că a greșit proiectantul, că a greșit ălă, că a greșit celălalt și că acuma trebuie refăcută documentația din urmă și că are nevoie de numere de înregistrare din urmă și că digitalizarea îl împiedică să aibă acces la numere de înregistrare din urmă.
Vă imaginați la ce nivel de acuratețe vor trebui să lucreze cu toții atunci când digitalizezi activitatea unei instituții. Nu mai este permisă nicio greșeală.
Mi-am făcut obiceiul să intru în birourile funcționarilor din CJ Vaslui pentru a verifica dacă mai au hârtii pe birou.
Am constat faptul că la nivelul Serviciului Urbanism avem o mare problemă, care pleacă de la legislație. În România, există un tip de ștampilă pentru proiectant, un alt tip de ștampilă pentru dirigintele de șantier ș.a.m.d. Aceste documente nu sunt valabile decât cu aceeași ștampilă. Nu poți să încarci în sistemul digital, nu poți să folosești acel document decât în original, pentru că așa prevede legea.
Doina BANCIU, AOSR: Nu putem vorbi de interoperabilitate dacă nu avem o abordare unitară și sistemică, atât la nivel central, cât și la nivel local. Practic, instituțiile centrale trebui să comunice între ele, la fel și cele locale. În plus, toate aceste instituții trebui să comunice între ele.
Am venit cu mult interes la această dezbatere, al cărei subiect este prezent în discuțiile specialiștilor de un sfert de secol. Constat că lucrurile nu sunt rezolvate, din păcate.
Transformarea digitală nu înseamnă numai cadrul legislativ și normativ și platforme. Acestea sunt doar două componente. Transformarea digitală este, în primul rând, o problemă de management.
A doua problemă pe care vreau s-o ridic aici este cui folosește transformarea digitală. Noi, ca profesioniști, știm foarte bine cui îi folosește transformarea digitală, dar profit de faptul că sunt aici reprezentanți de la autoritățile locale. În opinia mea, cei care trebuie să folosească sistemele sunt cetățenii.
Unul dintre obiectivele Agendei Digitale, adoptată în martie 2021, este ca 80% dintre cetățenii europeni să poată să utilizeze tehnologiile informației. Din acest punct de vedere, România nu stă bine, stă foarte prost.
Noi știm cu toții că există o Românie cu două tipuri de cetățeni, unii foarte bine instruiți din punct de vedere IT, și alții care ar vrea, ar ști, dar nu au condițiile necesare s-o facă.
Succesul transformării digitale, al informatizării, este, firește, modul în care cetățeanul poate să-și ușureze viața. Nu este un slogan ceea ce spun aici, ci o realitate.
Calitatea vieții este profund influențată în acest secol de modul în care sunt dezvoltate comunitățile smart. Dar și în comunitățile cele mai smart există preocuparea față de cetățeni, de modul cum vor folosi cetățenii echipamentele smart.
De aceea, spre exemplu, biblioteca națională din Singapore a făcut un plan pe 4 ani, care obligă bibliotecile să devină hub-uri de cultură generală.
Este clar că nu putem vorbi de interoperabilitate dacă nu avem o abordare unitară și sistemică, atât la nivel central, cât și la nivel local. Practic, instituțiile centrale trebui să comunice între ele, la fel și cele locale. În plus, toate aceste instituții trebui să comunice între ele.
Fără comunicare nu poate exista interoperabilitate.
Pentru parteneriate vă rugăm contactați:
Digital Transformation Council
–––––––––––––
Roxana ONEA
Director Executiv
–––––––––––––
Revista COMUNIC@ȚII Mobile | TelecomTV
Mobil: +40.723.319.678
Email: roxana.onea@comunic.ro
