George ANGHEL, General Manager – ConectX @ Conferința INTEROPERABILITATEA – Secretul transformării digitale la nivel local și central organizată de către DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL pe 29 septembrie 2023, la Grand Hotel Continental și moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea.
VIDEO
Nivelul discuțiilor crește de la un eveniment la altul la Conferințele Digital Transformation Council și asta este foarte bine, înseamnă că începem să pătrundem cu profunzime din ce în ce mai mare în subiectele care ne afectează viața în fiecare zi.
România actuală provine dintr-un stat 100% centralizat în care vreme de 30 de ani am flirtat cu descentralizarea și autonomia locală a sistemelor informatice, iar acum, din aceeași perspectivă, suntem într-un moment în care investim foarte mult în sisteme centralizate.
Cumva, asistăm la o buclă, doar că România nu mai este aceeași care a fost în 1989, ci este într-o formulă și structură cu totul și cu totul diferite. Astfel, dacă la nivelul autorității administrației publice centrale putem să vorbim de sisteme specializate, la nivel local vorbim de sisteme de tipul ”all in one”. În consecință, dacă la nivel central se dezvoltă sisteme care adresează probleme punctuale, la nivel local sunt necesare sisteme care adresează toate problemele deodată.
Constatăm că la nivelul autorității publice locale ca urmare a numeroaselor sisteme care se dezvoltă la nivel central activitatea funcționarilor se îngreunează foarte mult. Dacă anterior, respectivii funcționari utilizau un sistem, acum trebuie să utilizeze probabil 10 de sisteme, fiecare sistem fiind specializat pe o anumită nișă.
Dacă din perspectiva administrației centrale lucrurile se agregă, din perspectiva autorității locale lucrurile se segregă acest fapt fiind un indiciu că nu suntem pe drumul cel bun.
La nivelul unei primării în cadrul Serviciului de Evidența Persoanelor se va utiliza un sistem informatic performant gândit la nivel central. Însă de datele care vor fi introduse în sistemul centralizat este nevoie și în alte sisteme și astfel funcționarii ajung să lucreze de mai multe ori pentru a ”popula” aceleași date în sisteme diferite.
Spre exemplu, în cazul unei nașteri, funcționarul va face o înregistrare în sistemul Evidenței Populației, și ulterior va fi obligat să introducă aceleași date în celelalte sisteme, dacă nu reușim să le punem cap la cap.
Vom putea vorbi cu adevărat despre interoperabilitate atunci când sistemele IT dezvoltate la nivel central și cele de la nivel local vor fi interconectate. Funcționarii din cadrul primăriilor sunt realmente disperați pentru că fiecare apariție de sistem la nivel central le suplimentează fișa postului.
Cum facem să generăm transformare digitală, fenomen care urmează investițiilor în zona IT? Investițiile în IT și transformarea digitală nefiind concomitente, ci mai degrabă succesive …
Dacă dorim să vorbim vreodată de interconectivitate și interoperabilitate în România trebuie să abandonăm paradigma proiectelor instituționale și să gândim cel puțin la nivel județean.
Din experiența pe care o avem cu județele din România, sunt trei modele operaționale de a pune în funcțiune transformarea digitală. Primul este modelul liniar, al doilea cel circular, iar ultimul mixt. Diferența între cele două modele, liniar și circular, este că în cadrul modelului liniar fiecare instituție își derulează propriile achiziții, în timp ce în modelul circular există o instituție lider, de regulă Consiliul Județean, care dirijează cele mai importante dintre achiziții.
Spre exemplu, județul Tulcea a urmat modelul liniar. Acest județ a primit bani de la Uniunea Europeană pentru rezolvarea problemelor identificate în arealul său geografic, probleme printre care era și digitalizarea serviciilor publice. Zona este recunoscută ca fiind una greu accesibilă, județul Tulcea având pe teritoriul său Delta Dunării. În concret, localitatea Grindu este una dintre cele care suferă la acest capitol. Pentru a ajunge acolo, trebuie să mergi pe un drum pietruit de 10 km pe coama unui dig. Pentru această localitate, digitalizarea este mâna lui Dumnezeu. Un curier ajunge foarte greu acolo, la un cost pe măsură. În Tulcea fiecare instituție și-a organizat propria procedură de achiziție la nivel de județ realizându-se 28 de proiecte într-o cronologie dată de succesiunea achizițiilor publice.
Obiectivul proiectului județului Tulcea a fost de a digitaliza serviciile publice oferite de minim 50% dintre UAT-urile din județ. De ce 50%? Pentru că această cifră reprezintă masa critică pentru a crea un trend regional.
La această dată, județul Tulcea, cu ajutorul fondurilor nerambursabile de la Uniunea Europeană, deține una dintre cele mai performante infrastructuri digitale din România. Furnizorii implicați în aceste proiecte, între care ConectX a avut cea mai mare pondere, s-au mișcat foarte bine. În unele cazuri, contractul a fost onorat în 4 zile, față de 60 cât s-a scris în document.
La nivel județului Tulcea ConectX a implementat 215 spații virtuale instituționale interconectate la nivel de județ, adică toate instituțiile din județ.
Consiliul Județean Tulcea nu putea să ajungă altfel niciodată la un nivel de digitalizare pe care îl putem măsura prin limitarea majoră a consumului de hârtie.
De cealaltă parte, în județul Brașov, consumul de hârtie a scăzut de la 2.300 de topuri pe an în 2021, la doar 40 în 2023. Scăderea costurilor cu hârtia este cel mai exact indicator de performanță când vorbim despre digitalizare. Astfel, la nivelul UAT-urilor, se fac economii de zeci de mii de euro atunci când introducem digitalizarea.
După ce am rezolvat problema cu consumabilele, urmează rezolvarea problemei datelor. Transferul de date interinstituțional trebuie realizat nu prin documente, ci prin calupuri de date structurate.
ConectX deține la nivel național 7.320 de spații virtuale pentru 7.320 de instituții, care se activează în timp real. Estimăm că până la finalul anului vom acoperi peste 18.000 de instituții, inclusiv deconcentratele la nivel local. Instituțiile care sunt active în sistem și cetățenii pompează date și informații în toate aceste spații virtuale.
Spațiile virtuale ale instituțiilor sunt create pe baza identității electronice a acestora.
Instituțiile din România nu întrunesc atributele esențiale pentru crearea identității electronice. De departe, contributorii principali la acest rezultat negativ sunt ANAF și Poliția Română.
Încercați să dați de o adresă de email de la ANAF? Vă urez succes!
Încercați să dați de o adresă de email de la un post de poliție din România? Vă urez succes! Adresa de email este un atribut esențial al identității electronice. 60% din adresele de email ale instituțiilor din România sunt pe serverele yahoo.com și gmail.com, în condițiile în care și yahoo.com și gmail.com îți spun răspicat că îți citesc și îți preiau toate datele pe care le-ai transferat acolo.
Practic, foarte multe din datele personale ale românilor se află în serverele yahoo.com și gmail.com.
Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) acoperă mai puțin de 2% din necesarul de adrese de email la nivel național pentru instituțiile publice.
Mai mult, avem instituții luate pe persoană fizică, de șefii instituțiilor respective, care azi sunt, mâine nu mai sunt. Practic adresa de email a instituției este adresa șefului instituției. Se schimbă șeful, se schimbă adresa … Trebuie ca autoritățile sau instituțiile publice să aibă o adresă de email oficială, care să rămână în timp, nu adresa de email a lui X sau a lui Y.
Din statisticile pe care le avem la ConectX în România există aproape 97.000 de străzi.
Ca o curiozitate, cea mai frecventă denumire de stradă este strada Florilor (490), urmată de strada Trandafirilor (455). Tot ca o curiozitate, numele de comună cel mai des întâlnit este Fântânele, care se regăsește în șapte județe din România.
Revenind la studiul de caz Tulcea, iată realizările la nivelul acestui județ. Din 52 de UAT-uri existente la nivelul județului, au fost digitalizate complet 28 (54%), fiind astfel realizat obiectivul de minim 50% de UAT-uri. Asta înseamnă că trendul pozitiv de digitalizare la nivelul județului Tulcea este securizat și va continua în următorii doi ani.
Practic, acum, prin intermediul ConectX un cetățean va accesa o singură platforma și va avea acces la toate cele 215 instituții din județ. Este clar că la nivel local, în Tulcea, se constată o digitalizare sustenabilă a serviciilor publice și, în același timp o creștere accelerată a gradului de satisfacție al cetățenilor.
În cazul județului Brașov, a fost aplicat modelul de transformare digitală circulară. Finanțarea a fost asigurată prin fonduri europene.
După digitalizarea Consiliului Județean, a urmat digitalizarea DGASPC Brașov și a spitalelor, toate procedurile de achiziție fiind coordonate de la nivel județean. În prezent, în Consiliul Județean Brașov nu se mai printează. A fost șoc și pentru noi toți, atât furnizor cât și intern la nivel instituțional, când am realizat cât de mult a scăzut consumul de hârtie în urma implementării ConectX.
În concluzie, drumul spre transformarea digitală trebuie să-l găsească fiecare instituție în parte indiferent de modelul operațional pentru care optează.
Este nevoie de (1) leadership la nivelul unui județ, cineva trebuie ”să dea tonul la cântec”, (2) de resurse identificate și alocate și (3) de o capacitate de implementare foarte riguros pusă la punct. Dacă îndeplinim aceste condiții, avem șansa să începem transformarea digitală. Altfel, este doar o cheltuială inutilă de bani.
Și pentru că tot s-a vorbit aici despre Inteligență Artificială menționez că pentru a aborda controlat și eficient acest fenomen este necesară corectarea registrilor de bază, despre persoane, firme, străzi, instituții, etc. altfel erorile se vor propaga prin toate sistemele și în toți algoritmii de ”machine learning”.
