Page 40 - Revista numarul 126
P. 40
DoSAR Mobile Money
Ion MATei - Director General Capital Financial Services Adrian APolzAn - Profesionist bancar
Pentru proiectul Mobile Money La UE se discută despre o strategie unitară
avem nevoie de o strategie unitară în special pentru securitatea tranzacțiilor,
și de interoperabilitate despre un sistem unitar pentru interacțiunea
Acţionăm foarte disipat, banca naţională într-un individului cu sistemele de plăți
fel, operatorii de telefonie mobilă cu strategiile lor,
iar micile companii cu ale lor. Am impresia că se Statul suedez a ajuns la concluzia că nu
irosesc multe resurse intelectuale, materiale, fi - trebuie să investească nimic în semnătura
nan ciare ş.a.m.d. iar rezultatele nu sunt concor - electronică sau lucruri asemănătoare,
dante. În final dorim să ajungem la etapa emo - pen tru simplul motiv că nu există un
ney şi digital payments, dar e foarte greu pentru sis tem care să fie mai atent cu identi fi -
că ne lovim de legislaţie, de lipsa fondurilor, de carea clientului decât cel financiar ban -
imposibilităţi financiare, de eforturile de market - car şi de aceea statul suedez a stabilit un
ing și de penetrare în piaţă, ceea ce e costisitor, con tract cu asociaţia financiar – bancară
mai ales pentru sectorul privat. Se pare că băncile nu pot să construiască, sau nu prin care s-a stabilit cine doreşte să se im -
vor, modele de business, fiind mult mai înclinate spre profit, de azi pe mâine. plice în procesul de autentificare, res pec -
Mo bile Money pare a fi un proiect de viitor, despre care am sentimentul că poate tiv 4- 5 bănci. La cerere, s-a creat un contract între stat şi această aso -
fi sprijinit şi că poate funcționa. În urmă cu peste 20 de ani, am fost printre pio - ciaţie. Practic, pentru orice interacţiune a cetăţeanului cu statul, referi -
nierii industriei cardurilor în România. Romcard este creaţia noastră, așa cum toare la taxe şi impozite, la acte, la permisul de conducere, la amenzi
sunt și alte proiecte privite cu neîncredere la acel moment, dar care au reușit. etc statul a fost degrevat de investiţii uriaşe în administrarea acestui
38 A cest proiect seamănă cu ce se întâmpla acum 20 – 25 de ani pe un plan mult sistem. Partea de mentenanţă care este extrem de importantă, se reîn -
no iește și se verifică anual. Au dispărut ghişeele publice și hârtiile afe ren -
mai rafinat, dar necesită sprijin din partea statului, nu neapărat subvenţii, ci
mai degrabă o formă prin care să se vadă că aceste eforturi sunt direcţionate într- te, iar sistemele de securitate au devenit unitare și mai ușor de ges tionat.
o strategie unitară, pentru că în prezent avem abordări și modele de business di - La nivel european se discută despre o politică şi o strategie unitare în
fe rite. Grupul de Lucru Mobile Money, prin suportul Ministerului pentru So cie - ceea ce priveşte securitatea tranzacţiilor, în special în zona de retail
tatea Informațională ar putea stabili o traiectorie previzibilă pentru următori 4 banking întrucât chiar și în sistemul bancar, pentru fiecare card în par -
– 5, dar lucrurile trebuie privite în ansamblu, cu un efort concentrat din partea te există un PIN, altul pentru internet banking etc.
societăţii și a statului, către o strategie unitară, cu accent pe interoperabilitate. Un sistem unitar, atât în ceea ce priveşte interacţiunea individului cu
Petru JucoVScHi, Technical Lead Microsoft instrumentele cât și cu sistemele de plăţi electronice printr-o reţea care
lipsa educației bancare a populației, un să acopere unitar toată ţara poate oferi alte tipuri de servicii. La nivel
semnal de alarmă pentru Mobile Money european, circa 40 – 50 milioane de cetăţeni nu au un cont bancar și
nu interacţionează deloc cu sistemele financiare. Există o preocupare
Până a face orice astfel de operaţie, utilizatorul serioasă din partea Uniunii Europene în acest sens, e vorba de princi -
începe prin a face o cercetare, de ce vrea să achi - piul non-excluziunii financiare, care se referă la posibilitatea de a
ziţioneze până la momentul în ca re ajunge pro - ofe ri un serviciu minim, adică un cont curent, un card, eventual acces
dusul la casă. Marea problemă în România şi la internet banking, pentru ca cetăţeanul să poată plăti taxele și impo -
din ce am văzut din toate ra poar tele care apar zi te le și să poată încasa venitul.
pe piaţă este că noi, în Româ nia ne oprim la Acest lucru evident că pune foarte mari probleme în multe ţări din
etapa de research. Conform GFK, 53% dintre Europa Centrală şi de Est, dar chiar și în SUA, unde în momentul de
utilizatorii din România au avut acces la In ter - faţă 20% din populație nu are acces şi nu lucrează cu servicii bancare,
net în 2013, ceea ce înseamnă că doar 53% preferând cash-ul. Problema nu este așadar numai europeană.
din tre ei au posibilitatea să facă o cercetare asu pra produselor pe care le pot achi - Un stu diu efectuat de Banca Mondială în urmă nu cu mulţi ani, relevă
zi ţiona. În realitate, problema vine din faptul că nu există educaţie în acest do - faptul că la nivel mondial, numărul oficiilor poştale este mai mare de -
meniu și cred că de aici trebuie să începem până să ajungem efectiv să ne punem cât cel al băncilor sau unităţilor financiar - bancare. Sistemul bancar
problema cum facem cât mai eficient aceste plăţi online, cum putem avea un re - este suprareglementat și implică și costuri mari. De exemplu, a des -
turn of investment cât mai mare. Dacă formăm o educație bancară încă din chide o unitate bancară într-un sat cu 1.000 de locuitori sau 2.000 de
școa lă, relația utilizatorilor cu băncile se va dezvolta extraordinar, inclusiv pentru locuitori implică investiţii de peste 200.000 de euro. Așadar, băncile
comercianți. În Olanda, de exemplu, unde am lu crat, plățile mobile au fost in - nu au un business-case pentru aceste zone, dar alte entităţi au. Banca
tro duse în 2004. În prezent există parteneriate între toa te băncile din Olanda Mondială a recomandat colaborarea între serviciul universal poștal,
care pun la dispoziție un gateway de plată, numit iDE AL, care a fost dezvoltat adică unită ţile poştale şi cele bancare, care nu înseamnă în fapt o con -
în România, la Iaşi. Este vorba de un sistem de pla tă prin comerț electronic, ba - curenţă directă, cel puţin pe zona rurală, care nu este acoperită în pre -
zat pe online banking, care a fost introdus în 2005. Prin iDEAL se pot face as - zent de sistemul bancar.
tăzi plăţi între comercianţi, inclusiv persoane fizice care pot plăti direct către orice Accesul la un sistem prin care o persoană să fie conectată și să poată
bancă, fără comisioane. Este vorba de un portal în care utilizatorii își gestionează interacţiona cu statul cât şi cu alţi parteneri, este o datorie socială, nu
toate facturile pe care le au de plătit, văd cât timp mai au până la scadență etc, este un business. Această problemă trebuie rezolvată, într-un fel sau
totul fiind centralizat. Această metodă de plată le permie utilizatorilor să altul, iar Europa îşi pune această problemă, astfel încât să asigure
cumpere de pe Internet prin transferurile directe online din contul lor bancar. accesul la serviciile financiare minime pentru 99% din populaţie.
iunie - iulie 2014, coMunic@Ții Mobile
Ion MATei - Director General Capital Financial Services Adrian APolzAn - Profesionist bancar
Pentru proiectul Mobile Money La UE se discută despre o strategie unitară
avem nevoie de o strategie unitară în special pentru securitatea tranzacțiilor,
și de interoperabilitate despre un sistem unitar pentru interacțiunea
Acţionăm foarte disipat, banca naţională într-un individului cu sistemele de plăți
fel, operatorii de telefonie mobilă cu strategiile lor,
iar micile companii cu ale lor. Am impresia că se Statul suedez a ajuns la concluzia că nu
irosesc multe resurse intelectuale, materiale, fi - trebuie să investească nimic în semnătura
nan ciare ş.a.m.d. iar rezultatele nu sunt concor - electronică sau lucruri asemănătoare,
dante. În final dorim să ajungem la etapa emo - pen tru simplul motiv că nu există un
ney şi digital payments, dar e foarte greu pentru sis tem care să fie mai atent cu identi fi -
că ne lovim de legislaţie, de lipsa fondurilor, de carea clientului decât cel financiar ban -
imposibilităţi financiare, de eforturile de market - car şi de aceea statul suedez a stabilit un
ing și de penetrare în piaţă, ceea ce e costisitor, con tract cu asociaţia financiar – bancară
mai ales pentru sectorul privat. Se pare că băncile nu pot să construiască, sau nu prin care s-a stabilit cine doreşte să se im -
vor, modele de business, fiind mult mai înclinate spre profit, de azi pe mâine. plice în procesul de autentificare, res pec -
Mo bile Money pare a fi un proiect de viitor, despre care am sentimentul că poate tiv 4- 5 bănci. La cerere, s-a creat un contract între stat şi această aso -
fi sprijinit şi că poate funcționa. În urmă cu peste 20 de ani, am fost printre pio - ciaţie. Practic, pentru orice interacţiune a cetăţeanului cu statul, referi -
nierii industriei cardurilor în România. Romcard este creaţia noastră, așa cum toare la taxe şi impozite, la acte, la permisul de conducere, la amenzi
sunt și alte proiecte privite cu neîncredere la acel moment, dar care au reușit. etc statul a fost degrevat de investiţii uriaşe în administrarea acestui
38 A cest proiect seamănă cu ce se întâmpla acum 20 – 25 de ani pe un plan mult sistem. Partea de mentenanţă care este extrem de importantă, se reîn -
no iește și se verifică anual. Au dispărut ghişeele publice și hârtiile afe ren -
mai rafinat, dar necesită sprijin din partea statului, nu neapărat subvenţii, ci
mai degrabă o formă prin care să se vadă că aceste eforturi sunt direcţionate într- te, iar sistemele de securitate au devenit unitare și mai ușor de ges tionat.
o strategie unitară, pentru că în prezent avem abordări și modele de business di - La nivel european se discută despre o politică şi o strategie unitare în
fe rite. Grupul de Lucru Mobile Money, prin suportul Ministerului pentru So cie - ceea ce priveşte securitatea tranzacţiilor, în special în zona de retail
tatea Informațională ar putea stabili o traiectorie previzibilă pentru următori 4 banking întrucât chiar și în sistemul bancar, pentru fiecare card în par -
– 5, dar lucrurile trebuie privite în ansamblu, cu un efort concentrat din partea te există un PIN, altul pentru internet banking etc.
societăţii și a statului, către o strategie unitară, cu accent pe interoperabilitate. Un sistem unitar, atât în ceea ce priveşte interacţiunea individului cu
Petru JucoVScHi, Technical Lead Microsoft instrumentele cât și cu sistemele de plăţi electronice printr-o reţea care
lipsa educației bancare a populației, un să acopere unitar toată ţara poate oferi alte tipuri de servicii. La nivel
semnal de alarmă pentru Mobile Money european, circa 40 – 50 milioane de cetăţeni nu au un cont bancar și
nu interacţionează deloc cu sistemele financiare. Există o preocupare
Până a face orice astfel de operaţie, utilizatorul serioasă din partea Uniunii Europene în acest sens, e vorba de princi -
începe prin a face o cercetare, de ce vrea să achi - piul non-excluziunii financiare, care se referă la posibilitatea de a
ziţioneze până la momentul în ca re ajunge pro - ofe ri un serviciu minim, adică un cont curent, un card, eventual acces
dusul la casă. Marea problemă în România şi la internet banking, pentru ca cetăţeanul să poată plăti taxele și impo -
din ce am văzut din toate ra poar tele care apar zi te le și să poată încasa venitul.
pe piaţă este că noi, în Româ nia ne oprim la Acest lucru evident că pune foarte mari probleme în multe ţări din
etapa de research. Conform GFK, 53% dintre Europa Centrală şi de Est, dar chiar și în SUA, unde în momentul de
utilizatorii din România au avut acces la In ter - faţă 20% din populație nu are acces şi nu lucrează cu servicii bancare,
net în 2013, ceea ce înseamnă că doar 53% preferând cash-ul. Problema nu este așadar numai europeană.
din tre ei au posibilitatea să facă o cercetare asu pra produselor pe care le pot achi - Un stu diu efectuat de Banca Mondială în urmă nu cu mulţi ani, relevă
zi ţiona. În realitate, problema vine din faptul că nu există educaţie în acest do - faptul că la nivel mondial, numărul oficiilor poştale este mai mare de -
meniu și cred că de aici trebuie să începem până să ajungem efectiv să ne punem cât cel al băncilor sau unităţilor financiar - bancare. Sistemul bancar
problema cum facem cât mai eficient aceste plăţi online, cum putem avea un re - este suprareglementat și implică și costuri mari. De exemplu, a des -
turn of investment cât mai mare. Dacă formăm o educație bancară încă din chide o unitate bancară într-un sat cu 1.000 de locuitori sau 2.000 de
școa lă, relația utilizatorilor cu băncile se va dezvolta extraordinar, inclusiv pentru locuitori implică investiţii de peste 200.000 de euro. Așadar, băncile
comercianți. În Olanda, de exemplu, unde am lu crat, plățile mobile au fost in - nu au un business-case pentru aceste zone, dar alte entităţi au. Banca
tro duse în 2004. În prezent există parteneriate între toa te băncile din Olanda Mondială a recomandat colaborarea între serviciul universal poștal,
care pun la dispoziție un gateway de plată, numit iDE AL, care a fost dezvoltat adică unită ţile poştale şi cele bancare, care nu înseamnă în fapt o con -
în România, la Iaşi. Este vorba de un sistem de pla tă prin comerț electronic, ba - curenţă directă, cel puţin pe zona rurală, care nu este acoperită în pre -
zat pe online banking, care a fost introdus în 2005. Prin iDEAL se pot face as - zent de sistemul bancar.
tăzi plăţi între comercianţi, inclusiv persoane fizice care pot plăti direct către orice Accesul la un sistem prin care o persoană să fie conectată și să poată
bancă, fără comisioane. Este vorba de un portal în care utilizatorii își gestionează interacţiona cu statul cât şi cu alţi parteneri, este o datorie socială, nu
toate facturile pe care le au de plătit, văd cât timp mai au până la scadență etc, este un business. Această problemă trebuie rezolvată, într-un fel sau
totul fiind centralizat. Această metodă de plată le permie utilizatorilor să altul, iar Europa îşi pune această problemă, astfel încât să asigure
cumpere de pe Internet prin transferurile directe online din contul lor bancar. accesul la serviciile financiare minime pentru 99% din populaţie.
iunie - iulie 2014, coMunic@Ții Mobile
