Page 23 - Revista 130

operatori
de mult, cu până la 90%, după spusele mai multor operatori, mai
ales în perioade climaterice dificile (în special iarna). În perioada ia- trece la execuţie pe străzi mai mici.
nuarie-martie 2012, de exemplu, când Bucureştiul a suferit de pe
urma unei ierni deosebit de grele, în reţeaua Netcity s-au înregistrat
doar câteva avarii minore, în comparaţie cu reţelele aeriene, greu
afectate de zăpadă şi chiciură. Mai mult, din rândul companiilor de
utilităţi, Netcity este singurul operator de infrastructură care se dez-
voltă foarte mult în prezent şi care plăteşte sume importante în pro-
cesul de avizare a lucrărilor. La rândul său, Netcity eliberează avize
pentru celelalte companii de utilităţi, dar şi pentru dezvoltatorii de
real estate, asigurând, astfel, conectarea noilor clădiri construite în
Bucureşti la reţeaua noastră. Aşadar, experienţele în zona investi-
ţiilor private sunt pozitive şi, treptat, această reţea va determina eli- de business nu sunt viabile. Desigur, mai sunt idei de evoluţie, dar
berarea oraşului de cablurile aeriene. Încercăm să creăm o relaţie din
care toată lumea să câştige, chiar şi Primăria, care, conform calcule-
lor noastre, la gradul actual de ocupare a reţelei, până în 2057 va
încasa circa 60 de milioane de euro din redevenţă. Noi am început
să plătim redevența, la fiecare 1 octombrie, pentru anul anterior, iar,
conform estimărilor, în 2012 Primăria va încasa de la Netcity în jur
de 250.000 de euro. Aşadar, sumele sunt importante şi vor creşte în
perioada următoare. Astfel, Netcity dă valoare fiecărui segment de
piaţă pe care îl adresează, după un model perfect win-win. Consu-
matorul câştigă prin creşterea calităţii accesului la broadband, prin
diversitatea ofertelor şi prin democratizarea accesului la servicii,
câştigă şi operatorii, dar şi Primăria. Să nu uităm că Netcity este
unul dintre cele mai mari parteneriate de tip public-privat care
aduce bani la bugetul local exclusiv din surse private, aşa cum am
arătat mai devreme. Nu în ultimul rând, operatorii încep să câştige
dintr-o rată tot mai mică a avariilor, aşa încât putem spune că
proiectul e realmente închegat.
A.F.: Revenind la reţea, până la sfârşitul anului 2012 vom executa
cca. 850 de km de canalizaţie şi astfel se termină ceea ce se stipu-
lează pentru etapa 1. Pentru etapa a 2-a a proiectului se precizează
că la un an de la semnarea contractului, respectiv în 2009, se va
executa un alt studiu de fezabilitate, întrucât cel iniţial, datând din
2005-2006, este acum depăşit tehnic. Deci, Primăria va pune la
dispoziţia Netcity un alt studiu, care va fi folosit ca punct de por-
nire pentru următoarea etapă. Este vorba despre studiul pentru
creşterea reţelei, respectiv pentru ceea ce urmează să se întâmple
după cei 850 de km executaţi în etapa 1.
Contractul de concesiune prevede că reţeaua Netcity va avea în
final 2500 de km. După prima etapă vom avea 850 de km, deci
mai rămân alţi 1650 de executat în etapa a 2-a. Întrebările sunt
multe: unde-i facem, cum arată design-ul, ce tehnologie de
execuţie folosim? Etapa următoare va fi mult mai mare decât
Înainte După
prima, aproape dublă, şi mult mai grea, dat fiind că reţeaua va 21
A.F.: Netcity a luat hotărârea să întreprindă şi să finanţeze studiul
pentru următoarea etapă, evident cu implicarea Primăriei, pentru că
nu mai putem aştepta şi vrem să aflăm dacă e viabilă etapa a 2-a şi
în ce formă. Până la urmă, proiectul Netcity e finanţat din surse
private, care alocă bani pe de-o parte pentru îmbunătăţirea aspectu-
lui vizual al oraşului în care locuim, dar şi ca să obţină avantaje fi-
nanciare de pe urma investiţiei.
Cred că pentru etapa a 2-a mai sunt oportunităţi de creştere a reţe-
lei Netcity în Bucureşti, însă soluţia tehnologică actuală şi modelul
trebuie să vedem un studiu clar, de aceea vrem să angajăm o firmă
de consultanţă din Big4, renumită pentru serviciile de consultanţă
de telecomunicaţii, care să facă acest studiu şi să ne spună care sunt
premisele dezvoltării proiectului Netcity.
Spre exemplu, avem în vedere o tehnologie care încă nu a apărut în
România, denumită microşanţ (mini-trenching). O astfel de tehno-
logie presupune săparea rapidă a unui şanţ de 10 cm adâncime şi 3-
4 cm lăţime, a cărui astupare şi uscare durează maxim 3 ore. Aceas-
tă procedură este folosită în Europa de Vest, în cartiere rezidenţiale.
Aici, densitatea utilizatorilor este mult mai mică faţă de centrul Bu-
cureştiului, unde sunt concentrate firme, instituţii publice, agenţi
comerciali, etc. Din păcate, în lipsa unor standarde româneşti
aplicabile, nu vom putea folosi această tehnologie prea curând.
A.F.: În contractul de concesiune este stipulată şi o a 3-a etapă,
pentru ca, în cazul extinderii oraşului prin apariţia legii metropo-
litane, Netcity să poată dezvolta reţeaua în continuare. Astfel, ex-
tinderea reţelei este pregătită din punct de vedere legal, iar reţeaua
actuală este tehnic proiectată să fie conectată la zonele limitrofe ale
Capitalei. Mai mult, dacă o zonă a Bucureştiului e mai puţin dez-
voltată din punct de vedere comercial, nu înseamnă că nu o să aibă
reţea Netcity. De exemplu, prima buclă din 2012 se va dezvolta în
zona Rahova – Ferentari. Pentru început, desenăm pe hârtie un
plan logic, consultăm operatorii, facem geo-marketing, apoi o
analiză a tuturor cerinţelor şi trecem la realizarea buclei. Ne gân-
dim, în acelaşi timp, şi la dezvoltarea ulterioară a reţelei pentru că
astăzi, în şanţul în care se află reţeaua Netcity, se foloseşte doar o
treime din capacitate, canalizaţia fiind pregătită să absoarbă de trei
ori mai multe cabluri decât în prezent.
aprilie-mai, ComuniC@Ții mobile