Page 32 - Revista 112

conferinţaACTA
Anca R. TuRCEA – Consilier Superior ministerul Economiei, Comerţului şi mediului de Afaceri
Ministerul Economiei a iniţiat o sesiune
publică de informare despre ACTA
La momentul iniţierii acestui acord comercial
de către Ministerul Economiei, Comerţului şi
Mediului de Afaceri, s-a dorit combaterea
mărfurilor contrafăcute. În particular, semna-
rea de către România a tratatului ACTA, la
Tokyo, pe 26 ianuarie 2012, are semnificaţii
atât în planul dreptului internaţional, cât şi în
planul Uniunii Europene. Astfel, având în
vedere că ACTA conţine prevederi exprese cu
privire la intrarea sa în vigoare, respectiv arti- internă în vederea semnării, respectiv a
colul 40 din tratat, prevederi care fac trimitere
la procedura ratificării ca fiind aceea prin care
părţile îşi exprimă consimţământul de a fi
parte la acest tratat, semnarea are drept semni-
ficaţie un singur lucru: autentificarea textului
tratatului în forma sa definitivă. Explicaţia
dată de reprezentanta Ministerului Econo-
miei, în cadrul evenimentului nostru de la
Bucureşti, este că articolul 18 din Convenţia
de la Viena privind dreptul tratatelor, anterior
intrării în vigoare a unui tratat internaţional,
precizează că statele semnatare sunt obligate să
se abţină de la orice act care ar contraveni
obiectului şi scopului acestuia.
În ceea ce priveşte consecinţele semnării
acestui tratat de către România, în calitate de
stat membru al Uniunii Europene, ACTA
fiind un acord mixt, în cadrul căruia sferele de
Gheorghe ŞERBAn,
Director Executiv AniSP
ACTA este un tratat comercial, care trebuie să
realizeze un echilibru între drepturi de pro-
prietate intelectuală şi alte drepturi, de cu-
noaştere, de acces la informaţie, drept la viaţă
privată. Un tratat de genul acesta a ajuns să
fie discutat ca urmare a unor campanii de
lobby care numai interesele cetăţeanului şi ale
drepturilor acestuia nu urmăreşte. Guvernul
României trebuie să aibă curajul să ia o
poziţie pe care să o susţină cu fermitate.
Pagina 30 ComuniC@Ții mobile, februarie-martie 2012
competenţe exclusivă a UE se împletesc cu consimţământul de a deveni parte la ACTA,
cele de competenţă partajată între statele adoptând o lege de ratificare, ceea ce încă nu
membre şi Uniune, procedura şi etapele prin s-a făcut, transmiterea instrumentului de rati-
care UE şi statele membre devin parte la un ficare către Guvernul Japoniei, care este depo-
astfel de tratat, sunt foarte clare: participarea zitarul acestui tratat multilateral, va fi făcută
UE se face în baza deciziilor Consiliului de către Consiliu cu îndeplinirea concomi-
privind semnarea, respectiv încheierea tentă a următoarelor condiţii:
tratatului, statele membre îndeplinind în 1. Toate celelalte 26 de state membre au
paralel procedurile prevăzute de legislaţia semnat ACTA şi au transmis Consiliului
instrumentele de ratificare; 2. Există aprobarea
ratificării acordului. Parlamentului European.
Aşadar, Anca Rodica Turcea a subliniat faptul Aceasta a mai precizat că Ministerul Econo-
că, chiar dacă statul român îşi va exprima miei, Comerţului şi Mediului de Afaceri a
iniţiat o sesiune publică de informare la care
participă toţi factorii implicaţi din sistemul
guvernamental şi cei din societatea civilă, pe
site-ul ministerului fiind actualizate zilnic
informaţiile cu privire la stadiul de dezbatere
a acestui acord.
La întrebarea privind identitatea persoanei
care a semnat tratatul ACTA din partea
României, aceasta a menţionat că este vorba
de însărcinatul cu afaceri al Ministerului Eco-
nomiei la Tokyo, care a primit mandat din
partea Guverului României şi a semnat că
acest tratat este autentic şi definitiv ca să nu
se mai intervină în legislaţiile celorlalte ţări,
împotriva acestui raport.
mihai BĂTRÎnEAnu – Preşedinte AniSP
Oficialul ANISP a explicat, în cadrul evenimentului
de la Bucureşti, că apariţia ACTA ţine de 3 industrii
care au pornit un război total. Este vorba de
industria de divertisment din SUA, care, incapa-
bilă să compenseze pierderile generate de evo-
luţia fantastică a online-ului, a internetului, a
căutat, prin mijloace extrem de agresive, să
compenseze aceste pierderei. Lupta se duce cu
giganţii online, Google, Facebook ş.a.m.d.
Realitatea a arătat forţa fantastică de lobby a
industriei de divertisment, acordul ACTA fiind
creat la iniţiativa industriei de divertisment din
SUA, care nu s-a putut adapta mediului digital.
A treia industrie, a telecom-ului, se află undeva la
mijloc şi încearcă să nu fie afectată de acest
război. Exact acelaşi lucru îl încearcă şi ISP-iştii.
„Noi nu dorim să ne transformăm în poliţia
Internetului. Aceasta este poziţia fermă a Asociaţiei Naţionale Internet Service Providerilor, la
adresa autorităţilor. Nu dorim ca furnizorii de internet să aibă vreun rol în aceste viitoare norme
metodologice de aplicare a legii. Experienţa ne-a arătat că în România, când se dă o lege se
interpretează în nenumărate moduri, apar norme metodologice şi s-ar putea ca noi, furnizorii de
internet, să fim obligaţi să blocăm site-uri, în urma unei simple cereri venite de la oricine. Desigur,
vom da curs hotărârilor din instanţă, aşa cum se întâmplă în prezent, dar nu şi altor cereri”, a
explicat, tranşant, preşedintele ANISP.