Wild set of tp porn videos on PornsOK.com Cel mai bun cazinou online din Moldova - 1win matrimoniale ploiești Farmacie online Farmacia Millefolia cu cele mai bune prețuri din România.

ZIUA INTERNAȚIONALĂ A TELECOMUNICAȚIILOR ȘI A SOCIETĂȚII INFORMAȚIONALE 2024 – #AI4GOOD

DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL împreună cu Revista COMUNICAŢII MOBILE şi TELECOMTV organizează pe 17 mai 2024, 11.00 – 15.00, la Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR Business Center) – Bd. O. Goga, nr. 2, Aula Aurel Ghibuțiu – Bucureşti, conferinţa anuală ZIUA INTERNAŢIONALĂ a TELECOMUNICAŢIILOR şi a SOCIETĂŢII INFORMAŢIONALE powered by ITU – The International Telecommunication Union – adresată profesioniştilor, executivilor şi liderilor industriilor ICT şi celor convergente din România.

AGENDA
10.45 – 11.00: Înregistrarea participanţilor & Welcome Coffee
11:00 – 12.45: Raport România ICT @ Ziua Internațională a Telecomunicațiilor și a Societății Informaționale
12:45 – 13:00: Business Lunch & Networking
13:00 – 15:00: AI4Good Debate

Foto Cristi Chivu

MODERATORI

VIP SPEAKERS

Cătălin MARINESCU: ITU a lansat un nou plan strategic și a început să devină un real expert pentru celelalte agenții ONU, pentru Comisia Europeană, pentru toate organizațiile din lume care vor să dezvolte proiecte de transformare digitală

Cătălin MARINESCU, Head, Strategy & Planning Division – International Telecommunication Union (ITU) @ Conferința dedicate Zilei Internaționale a Telecomunicațiilor și a Societății Informaționale – #AI4Good, organizată de Digital Transformation Council pe 17 mai 2024, la CCIR Business Center, moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea. Parteneri media: Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTV.

Vă mulțumesc pentru cuvintele frumoase și pentru prezentare, sunt măgulit și sunt foarte bucuros că am avut posibilitatea să vin fizic aici, la conferința dedicată Zilei Internaționale a Telecomunicațiilor și a Societății Informaționale.  

ITU face ceea ce face o agenție de reglementare la nivel național, operând inclusiv ca o agenție de frecvențe și încearcă să creeze o platformă în care să vină statele membre să discute despre o guvernanță a lumii digitale.

Vă prezint câteva repere din acest an. ITU a lansat un nou plan strategic și a început să devină din ce în ce mai mult un expert pentru celelalte agenții ONU, pentru Comisia Europeană, pentru toate organizațiile din lume care vor să dezvolte proiecte în care digitalizarea este foarte importantă, specialiștii începând să vină la ITU pentru expertiză.

Suntem o platformă, unde vin specialiștii în spațiu, în inteligență artificială, metavers, robotică, avem grupuri de studiu care dezvoltă standarde pentru toate aceste componente ale lumii digitale folosind din ce în ce mai mult datele. Avem o configurație unică, cu 194 de state membre, mai mult decât Organizația Națiunilor Unite, pentru că ni s-au alăturat și Insulele Palau.

În general, organizațiile internaționale au state membre, dar mai mult decât atât, noi avem și membri de sector, adică industria și ceea ce este important este că am ajuns la 1000 de membri de sector, ceea ce înseamnă 1000 de firme din domeniu. Toate companiile mari sunt membre ITU, de la SpaceX, Amazon, Microsoft și este foarte important faptul că noi reușim să aducem la aceeași masă firmele mari din domeniu și guvernele, cu rezultate foarte bune într-o lume care nu este lipsită de probleme. De exemplu, săptămâna viitoare are loc Forumul societății informaționale – World Summit for Information Society, unde vor participa peste 80 de miniștri. Vom avea foarte mulți participanți de nivel înalt.

Tot săptămâna viitoare are loc, în paralel, AIforGood Global Summit. Acesta este un eveniment care a început în 2017 pornit de membri de sector din universități americane, australiene, chinezești, care au prezentat ceea ce au dezvoltat pe segmentul de inteligență artificială. Evenimentul a ajuns la o dimensiune foarte mare în ultimii ani, cu mii de participanți, cu 40 de parteneri din zona Națiunilor Unite. Cele două evenimente de săptămâna viitoare au loc în paralel, săptămâna viitoare, iar miercuri avem o zi de guvernanță pentru inteligența artificială, unde sunt confirmați 84 de miniștri și în care se va vorbi despre cum trecem de la principii la implementarea inteligenței artificiale.

Cel mai mare impact l-au avut sistemele de avertizare timpurie bazate pe inteligență artificială, cu o colaborare cu Organizația Meteorologică Mondială și cu foarte multe firme mari.

Lucrul acesta s-a implementat deja în foarte multe zone vulnerabile, fie că sunt mici insule, fie că sunt sărace și sunt mereu lovite și chiar a avut un impact concret, în sensul în care oamenii au fost avertizați asupra unor fenomene climatice și au murit mai puțini oameni

Ideea este că inteligența artificială te ajută să ai date pe baza cărora să începi să înțelegi mai bine.

În acest an va avea loc la New York, în perioada Adunării generale, un eveniment foarte important, Summit-ul viitorului în care vor participa șefi de stat și de guvern din aproape toate țările lumii și în care se încearcă să se revigoreze, practic, dezvoltarea durabilă. Lumea digitală este parte a Summitului viitorului și poate ajuta susbstanțial la dezvoltarea durabilă. În 2015, când s-a adoptat la Adunarea Generală ONU Agenda 2030 de dezvoltare durabilă, în tot acel document s-a vorbit o singură dată despre digital, deci era o singură mențiune referitoare la digital și internet. Acum, însă, dacă vă uitați în documentele pregătitoare pentru Summitul viitorului este vorba numai despre digital și despre cum digitalul ne poate ajuta concret în viață.

ITU este deja din ce în ce mai implicat și în zona de schimbări climatice, în fapt în zona de reciclare a deșeurilor electronice, ceea ce nu este un lucru ușor, dar este din ce în ce mai mult interes pentru acest segment și avem parteneriate cu diverse agenții și firme private pentru a vedea, în primul rând, care este nivelul de deșeuri electronice și cum pot intra ele într-o economie circulară, astfel încât să fie reciclate.

Parteneriatul Connect este o inițiativă ITU în care încercăm să ajutăm statele sărace să se dezvolte din punct de vedere tehnologic. Cum? Convingând diverși mari actori, fie firme private, fie guverne, să se angajeze la un anumit nivel de investiții.

Noi facilităm în anumite țări, unde există un interes, o discuție între guvernele naționale și acești actori care vor să investească, fie că e Banca Mondială, fie că e Ericsson, de exemplu, sau altă companie de tehnologie, și încercăm ca ei să se alinieze, adică să nu investească toți sau să dubleze investiția în același loc, ci pur și simplu să se poată completa.

Valentin POPOVICIU, DIGI: Am deschis biroul DIGI în Belgia, rețeaua DIGI din Spania este deja mai mare decât cea din România la numărul de case acoperite cu fibră optică, iar țara noastră are cea mai mare penetrare de fibră din Europa, peste 96% (DESI)

Valentin POPOVICIU, Vicepreședinte – DIGI @ Conferința Ziua Internațională a Telecomunicațiilor și a Societății Informaționale 2024 – #AI4Good, organizată de Digital Transformation Council pe 17 mai 2024, la CCIR Business Center, moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea. Parteneri media: Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTV.

Foto Cristi Chivu

Pe 16 mai 2024 ați lansat biroul DIGI din Belgia, la Bruxelles, un moment important pentru telecomunicațiile românești, la o zi înaintea aniversării Zilei Internaționale a Telecomunicațiilor și a Societății Informaționale. Cum comentați, la cald, acest pas de expansiune internațională? Totodată ați anunțat schimbarea numelui companiei, de la RCS&RDS la DIGI.

Trebuie să fim prezenți și noi la nivel european, ca și ceilalți operatori telecom. Va fi momentul pentru România să avem o prezență mai importantă și mai consistentă acolo.

Cum sunteți întâmpinați voi, DIGI pe piețele din Italia, Spania, Belgia și Portugalia cu prețurile mici cu care veniți, ținând cont de specificul piețelor de acolo, cu venituri și costuri mai mari?

Strategia de prețuri affordable, pe care și le permite oricine și sustenabile pe termen lung, nu este numai a noastră, adică nu suntem singur operator care face lucrul acesta. Este și Iliad din Franța, care s-a dus în piețe mari, Franța, Polonia și Italia. Iliad a schimbat piața din Italia, un pachet de mobil cu trafic de 150-300 Gigabytes, adică practic nelimitat, costă 7-8 EUR acum în Italia.

Deci este similar cu piața românească dacă ne raportăm și la puterea de cumpărare sau chiar mai jos. Astfel de operatori transformativi cum suntem noi, lucrând la modele care ne permit să avem o structură investițională de capex și de opex mai agilă și mai corectă decât alți operatori, pot oferi și tarife mici care sunt sustenabile pe termen lung. Acele piețe ne-au primit cu bine pentru că și în Portugalia și Belgia, autoritățile de acolo au avut deschidere să spună vrem competiție și vrem un nou intrat care să dinamizeze piața, în sensul în care să vină cu investiții atât în rețele mobile și rețele fixe de fibră și cu prețuri corecte. Și autoritățile din România la un moment dat, în trecut, au avut această deschidere. Doamna Petra de Sutter, care este viceprim-ministru al cabinetului belgian federal și Ministru al Telecomunicațiilor, spunea la lansarea noastră din 16 mai, că intenția guvernului belgian a fost să deschidă piața pentru un operator care să aducă prețuri mai bune pentru belgieni, care de 15 ani plătesc același preț sau prețuri care cresc de la un an la altul. Comparând inclusiv cu țările vecine, adică Franța, Germania sau Olanda, sunt anumite piețe unde nu există un operator care să creeze competiție sau unde competiția nu-i pune pe operatori să investească ca să aducă inovație și servicii mai bune.

O să fac legătura între tema dvs. cu AI și ceea ce se numește în telecom Autonomous Network.

Europa este încă în această transformare în următorii probabil 5-10 ani, care este foarte importantă pentru că orice AI sau Autonomous Network sau orice altă dezvoltare de servicii de software sau conectivitate în viitor depinde de rețelele telecom care trebuie dezvoltate sustenabil. Dacă pui capex într-o rețea foarte mare și serviciile pe termen lung vor fi foarte scumpe.

Dacă investiția operatorului este făcută eficient și sustenabil, inclusiv din punct de vedere energetic, cu module radio care consumă foarte puțin, deci investiții sustenabile în rețele energetice, atunci vei avea și o structură de costuri pe termen lung sustenabilă și vei putea să oferi clienților și industriilor servicii sustenabile.

Puteți replica triada Telecom-Internet-Media din România și în afara țării?

Da, este o chestiune de dezvoltare, pentru că fiecare operator încearcă să găsească lucruri care să-i îmbunătățească oferta și să o facă mai atractivă pe termen lung pentru consumatorii lui. Și atunci, tocmai din perspectiva concurențială poți să gândești un pachet care să adauge pe rând diverse categorii de servicii, cum ne pregătim, de exemplu, să lansăm acum în Spania serviciul de distribuție TV pe care nu-l aveam. Acesta va fi următorul nivel și apoi vom trece mai departe.

Spania nu este o piață de cablu TV, așa cum este Belgia sau Portugalia sau cum a fost în România, pentru că la spanioli n-a existat un operator de cablu dominat și atunci multe soluții sunt OTT și noi, ca și ceilalți operatori de acolo, ne adaptăm la cererea pieței.

Legat de schimbarea noastră de denumire, de la RCS&RDS la DIGI, pot spune că, de fapt, de mulți ani pentru clienții noștri DIGI este DIGI.

RCS&RDS, adică Romania Cable System și Romania Data System, va rămâne în istorie ca o companie românească care a transformat sectorul telecomunicațiilor din România și sperăm noi că de acum încolo și în alte țări europene și care a făcut lucruri bune pentru români. Suntem printre operatorii care au una dintre cele mai mari responsabilități, dar în același timp vrem să fim și responsabili cu clienții noștri și să le oferim întotdeauna servicii de cea mai bună calitate, la cele mai convenabile prețuri.

Istoric vorbind, RCS&RDS a fost, evident, printre primele companii din Europa care a implementat tehnologia Hybrid Fiber-Coaxial (HFC) cu cable modems începând din 1997.

Apoi, am introdus  FTTB și FTTH, România fiind astfel printre primele țări din Europa în care s-a implementat această tehnologie și de aceea de 25 de ani România este printre primele locuri din lume la viteza de internet, fiind la un moment dat chiar pe primul loc în lume.  

În mod susținut România a fost în top la vitezele de Internet și dacă ne uităm la cel mai recent raport DESI al Uniunii Europene, din 2022, țara cu cea mai mare penetrare de fibră din Europa este România, cu peste 96%, urmată de Spania, Portugalia, Belgia fiind ultima în clasament. A mai evoluat puțin, dar este mult de lucru acolo.

Deci, România a avut, practic, un avans tehnologic și de dezvoltare în domeniul telecom, care a adus probabil, prin consecință, și avansuri în ITC ulterior. Ne-a ajutat foarte mult ca țară, astfel încât industria să crească și să poată să exporte companii de top cum suntem noi, cum sunt și colegii de la celelalte companii europene, dar și companii de software care au ajuns în Europa sau în Statele Unite, cum e UiPath, de exemplu, și credem noi că și resursa umană din România are un rol foarte important pentru că aici găsim antreprenori, dar și ingineri foarte bine trainuiți și cu cunoștințe cu care pot implementa orice fel de rețea actuală sau a viitorului. Avansul tehnologic pe care îl avem ne ajută să creștem mai departe în Europa.

În iunie 2019 făceați primul trial 5G în România. Ce s-a întâmplat de atunci până acum?

Nu vă îngrijorați, aceste este răspunsul, pentru că de fapt 5G este o evoluție, așa cum 4G a fost o evoluție a 3G, 5G este evoluția 4G. Într-adevăr, la un moment dat, la nivel global s-a vorbit de frecvențe disponibile pentru 5G, pentru că, de fapt operatorii aveau nevoie de spectru suplimentar pentru a susține creșterea de trafic de date pe care o vedem toți în momentul de față. Creșterea traficului de date este de peste 25% de la un an la altul. Dacă traficul per sim/ lună era acum câțiva ani de ordinul 3-5 Gigabiți/lună, am ajuns în momentul de față la 15 Gigabiți/lună în România și la fel este și în Spania, de exemplu.

Traficul crește exponențial și va crește din ce în ce mai rapid și atunci adopția de tehnologii care folosesc și mai mult spectru este importantă pentru a susține evoluția viitoare. Într-adevăr, 5G a venit și cu o schimbare tehnologică care permite aplicații viitoare cum ar fi card to card communication, 0 delay communication, IoT – conectarea de milioane de dispozitive pe scară largă, însă adopția acestora încă nu este la un moment de vârf din punct de vedere business, pentru că toate aceste aplicații, chiar dacă vor intra în viața tuturor, trebuie să fie și adoptate tehnologic pe lanțul industrial. Încă nu suntem acolo pentru că pur și simplu încă nu am ajuns acolo tehnologic. Implementarea nu este în urmă. Într-adevăr, în alte țări, s-au făcut implementări 5G mai mari decât în România sau chiar în Europa, însă singura aplicativitate, deocamdată în toată lumea este enhanced broadband, adică mai multă capacitate pentru operatorii de rețea și pentru client.

Atât timp cât în România avem o calitate foarte bună pentru rețelele 4G și traficul existent, 5G vine doar ca un add-on, ca o suplimentare a capacității de trafic și pentru care doar acum vedem o nevoie. Mai mult, noi ca operator probabil vom face 5G în tot mediul urban din România anul acesta, am implementat deja mai mult de 2000 de stații de bază din +3000 în mediul urban, și ceilalți operatori au proiecte similare. Ne-am axat pe mediul urban pentru că aici cererea de trafic este mai mare, pentru că avem o densitate mai mare de clienți.

În schimb, din perspectiva aplicațiilor de business încă nu vedem o evoluție, cel puțin nu în România, dar nici în celelalte țări europene. Ea va urma.

Cum am spus și acum 5 ani de zile, succesul 5G vine dinspre zona industrială.

Exact. 5G, așa îl vedem noi, ca operator, se va duce în toate benzile disponibile pentru operatori, nu neapărat în 3500 sau 700. Noi am implementat 5G în România în banda de 2600 FDD, practic într-o bandă care să și penetreze în interior mai mult decât 3500, dar toate benzile vor fi disponibile pentru 5G în viitor.

Este momentul potrivit pentru adopția inteligenței artificiale și în domeniul telecomunicațiilor anul acesta sau anul viitor?

În mod sigur, AI este o revoluție, nu mai este o evoluție. Este o revoluție pentru că se schimbă lucruri fundamentale. Dacă ne utităm la studii publice, inclusiv de la TM Forum, care o asociație industrială cunoscută și care a realizat un studiu pe diverși operatori telecom, pentru a vedea cât de pregătiți sunt în momentul de față pentru AI, vedem că deocamdată operatorii încă nu sunt acolo, în vârful momentului, dar modalitatea prin care operatorii lucrează în prezent și automatizările pe care le-au pus deja în producție sunt destul de avansate. Și operatorii telecom, ca și cei din industria de e-commerce, sunt avansați la nivel de software, astfel încât să putem răspunde rapid cerințelor clienților și să adaptăm rețeaua la cerințele lor.

Nu trebuie să facem confuzie între operarea rețelei și construcția rețelei, pentru că în Europa, inclusiv prin Gigabit Infrastructura Act (GIA) care a fost votată în Parlamentul European, și care înlocuiește vechea reglementare de construcție de rețele în Europa, se vorbește foarte mult de construcția de rețea, pentru că sunt multe țări care încă nu au implementat rețele de fibră optică, așa cum avem noi sau spaniolii sau portughezii și atunci încă au mult de investit în acel domeniu sau în rețele mobile care trebuie dezvoltate pentru capacitățile de traffic. Operarea rețelei este, însă, la un nivel deja destul de avansat în telecom.

Și atunci AI într-adevăr îți aduce anumite beneficii în ceea ce privește eficientizarea sau cum spuneați interacțiunea contextuală cu clientul, astfel încât să nu mai lași niciun client fără răspuns. AI are impact și în operarea rețelei, astfel încât rețeaua să opereze autonom pentru că traficul în rețeaua mobilă nu este constant, fluctuează de la o zi la alta și atunci vrei să îl reglezi cât mai bine în mod automat.

AI va transforma într-un sens pozitiv conversațiile online dintre consumator și operator, însă este o chestiune de timp în implementarea acestor sisteme care trebuie trainuite, trebuie învățate să lucreze cu specificitatea fiecărui operator și a fiecărui client, deci e o chestiune probabil de câțiva ani, până când să vedem ceva transformative. Nu se va transforma, însă, modul în care serviciul este livrat către consumator.

Aici vreau să ajung la construcția de rețea și operarea de rețea în mod specific în Europa, pentru că noi ne ducem acum și implementăm rețele în alte țări. Spania este pentru noi deja o țară dezvoltată ca și infrastructură. Rețeaua din Spania este deja mai mare decât rețeaua din România în ceea ce privește numărul de case acoperite cu fibră optică, iar numărul de clienți spanioli se apropie de numărul de clienți din România. Ne ducem și în Belgia și în Portugalia, unde lansăm serviciile acum. Vedem state, cum este cel belgian, în care nu s-au implementat din timp rețele de fibră optică și atunci prima provocare este să ajungi să ai suport pentru noile tehnologii pentru 5G și să poți să ai și aplicații de tip AI peste rețele telecom.

La nivel european încă se vorbește mult de reglementare în dezvoltarea de rețele telecom, iar Gigabit Infrastructure Act obligă ca toți cetățenii europeni să aibă acces la servicii broadband până în 2030. Lucrul acesta este o provocare și pentru industrie.

Noi, ca și operator care a plecat din România, ducem modul în care vrem să avem o ofertă inclusivă pentru toți cetățenii și în celelalte țări în care operăm, astfel încât toți să-și permită accesul în mod sustenabil la serviciile de telecomunicații, fie că sunt fixe sau mobile. În schimb, vedem și tendințe la nivel european care pot bloca astfel de dezvoltări și care nu vin neapărat din România. DG Connect, instituția la nivel european care se ocupă de reglementarea sectorului, vine cu un white paper, adică cu o recomandare care spune că deși Gigabit Infrastructure Act ar trebui să aducă conectivitate pentru toți europenii până în 2030, ar trebui să dereglementăm accesul la infrastructura pasivă, pentru că aceasta, adică tubulatura sau stâlpii, pot fi înlocuiți cu succes de închirierea de la ceilalți operatori de fibră sau de dark fiber sau de bitstream, lucru care este un nonsens în momentul în care tu vrei să creezi competiție, vrei să aduci investiții care creează competiție.
Încă nu s-a ajuns cu fibre to the home în majoritatea țărilor acolo unde trebuie, deci vedem și la nivel european, câteodată, tendințe negative de a dereglementa baza dezvoltării de rețele de fibră optică în viitor, lucru care nu este potrivit. Pe de altă parte, este vorba probabil și de interesul anumitor operatori care dețin cotă mare de piață pe anumite piețe și doresc să blocheze piețele, dar sperăm că nu se va întâmpla așa.

La nivelul Comisiei Europene, doamna Margrethe Vestager, șefa DG Competition a venit cu o poziție clară și a spus: competiția a demonstrat în Europa că aduce investiții mai mari și servicii de mai bună calitate în telecom. Competiția este driverul ca să ai AI, ca să ai broadband în fiecare casă, fibră, 5G, 6G.

Ce investiții în energie derulați?

În România avem, de exemplu, un program prin care am pus panouri solare la foarte multe site-uri din rural și nu pentru că nu aveam energie acolo, ci tocmai pentru a pune energie sustenabilă și pentru a reduce consumul energetic pe care îl luăm din rețea.

Cum puteți încuraja și alte companii românești să iasă pe alte piețe, măcar în regiune dacă nu în Europa de Vest sau pe alte continente?

Și noi ne-am dori să fim un exemplu și ce am putea să transmitem altor firme românești care vor să meargă în vestul Europei, cel puțin în Uniunea Europeană, este că mediul e deschis, inclusiv cel politic. Mediul administrativ este deschis pentru că ei, dacă văd soluții inteligente și inovative și investiții care vin acolo, sunt neutri și deschiși să primească pe oricine care aduce valoare adăugată și locuri de muncă în țara respectivă.

Vasile VOICU, Orange Business: Cum asigurăm securitatea cibernetică în era inteligenței artificiale?

Vasile VOICU, Manager Soluții Digitale – Orange Business @ Conferința Ziua Internațională a Telecomunicațiilor și a Societății Informaționale – #AI4Good, organizată de Digital Transformation Council pe 17 mai 2024, la CCIR Business Center, moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea. Parteneri media: Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTV.

Foto Cristi Chivu

Mă bucur să mă aflu astăzi aici, alături de dumneavoastră, și să discutăm despre asigurarea securității cibernetice în era inteligenței artificiale.

Deși pare un concept nou, inteligența artificială a apărut ca și concept în anii 50, când matematicianul britanic Alan Turing a lansat ideea că s-ar putea inventa mașini care să gândească și să raționeze ca și oamenii. De atunci și până acum, evident, am evoluat, dar AI a acelerat în ultimii doi ani, practic de la finalul anului 2022, când a fost lansat ChatGPT-ul, urmat de evoluția BARD (ulterior cunoscut ca Gemini), inteligența artificială lansată de Google, care recent a introdus module dedicate dezvoltatorilor de software și chatbots pentru utilizatorii finali. Acestea sunt implementate în toate instrumentele de căutare, dar și în zona de YouTube, respectiv Gmail și permit utilizatorilor finali să creeze conținut cu ușurință, să scrie mesaje, să creeze chiar și eseuri.

De asemenea, IBM a continuat partea de inteligență artificială dedicată mai ales companiilor, ne referim aici la WatsonX, care permite companiilor să gestioneze fluxuri mari de date, să-și eficientizeze procesele industriale și, nu în ultimul rând, să prelucreze datele în folosul eficientizării și automatizării proceselor de afaceri. În această eră a dezvoltării rapide, accelerate, a inteligenței artificiale, evident că apar oportunități atât pentru companii, cât și pentru atacatorii cibernetici să dezvolte metode de apărare diverse, dar și metode de atac care includ inteligența artificială în dezvoltarea de noi instrumente pentru atac cibernetic. Ceea ce am putut observa notabil în ultimul timp este faptul că multe organizații utilizează inteligența artificială în tehnicile de apărare.

Mă refer aici la utilizarea inteligenței artificiale pentru a sorta, de exemplu, logurile provenite de la evenimentele de securitate. Facem asta pentru că inteligența artificială sortează rapid, poate să identifice anumite pattern-uri, anumite modele în distribuția datelor și poate să vină cu identificarea în timp real a unor atacuri mai repede decât o fac experții în securitate cibernetică. De asemenea, inteligența artificială poate identifica breșe, vulnerabilități, înainte de a fi exploatate de atacatorii cibernetici.

E adevărat, logurile de securitate sunt colectate cu aceleași instrumente tradiționale pe care le știm cu toții. Ne referim la Firewall, la IDS, IPS, la soluții de Data Loss Prevention, la Privileged Access Management, deci soluții diverse care generează loguri, dar sunt preluate de mașinării, de platforme de tip SIEM, Security Incident Management, care utilizează deja module de inteligență artificială. Noi la Orange utilizăm două tipuri de SIEM, QRadar de la IBM, respectiv Splunk de la Cisco, pentru că recent Cisco a achiziționat Splunk, care utilizează inteligența artificială tocmai pentru a prelucra datele culese, pentru a răspunde la incidente, pentru a elimina acele false-positivuri, le numim în literatura de specialitate, adică evenimente care par a fi reale, dar nu sunt reale și care consumă mult timp.

De asemenea, elimină task-urile repetitive într-un Security Operations Center și permite experților să se focalizeze mai mult pe task-urile care presupun talent și inteligență umană, pentru că mașinăriile nu pot face încă tot ceea ce face un expert. Și ca să facem legătura cu segmentul telecom, noi utilizăm deja inteligența artificială în centrul nostru de operațiuni de securitate, avem deja algoritmi predictivi care ne ajută să identificăm breșele de securitate și de asemenea să răspundem rapid la eventualele probleme. Atacatorii cibernetici, la rândul lor, utilizează inteligența artificială pentru a dezvolta, de exemplu, mesaje personalizate de tip phishing adresate unei anume categorii de clienți, le fac rapid, le fac foarte bine și în felul acesta cresc rata de succes.

Un alt exemplu de utilizare a inteligenței artificiale de către actorii rău intenționați este, de exemplu, modificarea datelor de intrare în algoritmii de învățare. După cum știm cu toții, toate aceste aplicații de inteligență artificială au acces la date, la volume mari de date care sunt utilizate în procesul de învățare.

Dacă corupem datele printr-un atac cibernetic de intrare, output-ul, ceea ce iese, la final, va avea o consecință extrem de grave. Un alt exemplu este utilizarea inteligenței artificiale în descifrarea parolelor, în hacking-ul parolelor utilizatorilor. Cum fac asta? Atacatorii utilizează module de inteligență artificială care cresc ritmul de ghicire, să zicem, a parolelor și, evident, devin mult mai eficienți în a utiliza aceste informații în scopuri rele, bineînțeles pentru a produce bani pentru ei și organizațiile care stau în spatele lor.

Acesta este contextul. Ce trebuie făcut în era inteligenței artificiale? Bineînțeles că atât organizațiile, companiile mici și mijlocii, companiile mari, dar și utilizatorii individuali trebuie să-și reconsidere metodele de apărare cibernetică. Mă refer aici, în primul rând, la utilizarea, să zicem, a elementelor de bază pentru apărarea cibernetică la o companie.

Noi, la Orange, punem la dispoziția clienților atât servicii de externalizare a apărării cibernetice, cât și elemente clasice de apărare. Pornim de la clasicul Firewall. Funcționează oricând, în orice domeniu – Firewall, Next Generation Firewall, UTM, găsiți sub diverse denumiri. Dar e important, e poarta de intrare care lasă să intre sau nu traficul rău intenționat. Continuăm cu zona de apărare a elementelor terminale: terminale fixe, mobile, servere.

Această apărare o facem cu soluții specifice, de tip EDR, Endpoint Detection and Response; Bitdefender furnizează un EDR foarte bun, dar sunt multe alte companii. De asemenea, este necesar să utilizăm soluții de tip Data Loss Prevention.

Este o soluție software care nu permite să ajungă în exteriorul organizației documentele secrete și care îi dă peste mână utilizatorului dacă încearcă să exfiltreze volume mari de date.

Întrrucât ne-am mutat în cloud, în proporție de 50%, venim și cu soluții de apărare în cloud.

Ne referim la soluții dezvoltate evident de terți, dar care sunt foarte valabile pentru era în care trăim, și anume, cloud access securizat, partea de Data Loss Prevention în cloud, soluții de tip Prisma, Checkpoint, care ne ajută să eliminăm amenințările și de asemenea să luptăm împotriva așa-numitelor Advanced Persistent Threat, adică amenințări de securitate care stau acolo în rețea nedescoperite timp 250 de zile în medie și care pot fi descoperite și eliminate cu astfel de soluții. Evident, este o recomandare pentru companiile care nu-și permit să-și înființeze propriile echipe de securitate, să externalizeze aceste servicii către Orange sau alți furnizori de Managed Security Services. Aceștia au echipe de experți, foarte calificați, certificați, cu zeci de ani de experiență în spate, de asemenea au platforme digitale de ultimă generație care utilizează inteligența artificială, au procese și proceduri stricte și au experiența de a îmbrățișa riscurile în folosul clientului.

Practic, dacă vedem că nu putem rezolva o soluie de unii singuri, este nevoie să apelăm la experți, de aceea mergem și la doctori, nu ne tratăm singuri pentru că putem să ne uităm pe internet, dar s-ar putea să greșim diagnosticul. Și atunci e bine să ne adresăm celor care au astfel de soluții și ne pot ajuta. Din punct de vedere al reglementării, în martie anul acesta, Parlamentul European a aprobat prima lege de reglementare a inteligenței artificiale, care încurajează inovația, dar în același timp, protejează utilizatorii finali.

În reglementarea respectivă, observăm că este interzisă, practic, realizarea de baze de date biometrice, adică să luăm date de la circuite închise, de televiziune sau de la camerele stradale, doar ca să construim niște date, să identificăm persoane. Nu avem voie să descoperim și să utilizăm emoțiile la locul de muncă sau la școală. De asemenea, nu avem voie să creăm un anumit profil cu note de pe rețelele sociale pentru anumiți indivizi.

Deci suntem la început, dar progresăm în direcția bună.

Marele avantaj al startup-urilor sau al companiilor mai mici este că pot utiliza aceleași soluții ca și companiile mari pentru că vorbim aici de economy of scale, în sensul în care am investit într-o infrastructură pe care o putem folosi atât pentru companiile mici cât și pentru cele mari.

Eliminăm necesitatea investițiilor inițiale de CAPEX care sunt greu de susținut și de asemenea oferim soluții la cheie bazate pe service level agreement. Și da, în această etapă de dezvoltare rapidă a inteligenței artificiale, e nevoie să reconsiderăm modalitățile în care ne apărăm, noi ca indivizi și companiile noastre. Pornim de la soluțiile clasice, adică să nu furnizăm datele personale, datele de pe cardul bancar, să fim foarte atenți la ingineria socială, cu cine vorbim, ce vorbim, ce date dăm, ce postăm pe rețelele sociale, live location până la echipamentele și soluțiile specializate definite și realizate tocmai pentru a ne ține în siguranță.

Vlad BONTEA, ANCOM: Numărul conexiunilor 5G s-a triplat în 2023 față de 2022, ajungând la 2,3 milioane

Vlad BONTEA, Vicepreședinte – Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) @ Conferința Ziua Internațională a Telecomunicațiilor și a Societății Informaționale – #AI4Good, organizată de Digital Transformation Council pe 17 mai 2024, la CCIR Business Center, moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea. Parteneri media: Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTV.

Mă bucur să particip la acest eveniment care reunește profesioniști și lideri ai industriei telecom din România, cu ocazia zilei aniversare. Rolul meu în cadrul conferinței de astăzi este de a împărtăși perspectiva ANCOM cu privire la progresul tehnologic, viitorul industriei IT și de a ne inspira reciproc în modelarea acestei industrii în continuă dezvoltare.

Cred că trebuie să conștientizăm importanța schimbărilor sociale pe care le determină internetul și noile tehnologii, dublate de inteligența artificială, ale cărei beneficii sunt evidente în societatea românească din perspectiva îmbunătățării calității vieții, a rezultatelor activităților economice și a funcționării pieței muncii. În calitate de vicepreședinte al ANCOM, instituția recent desemnată coordonator al servicilor digitale, doresc să subliniez importanța inovației și a transformării digitale în societatea actuală. Regulamentul european privind serviciile digitale unic în lume este crucial pentru a asigura protecția cetățeanului digital.

Autoritatea se află în prezent într-un moment important al evoluției sale, având de implementat unul dintre cele mai provocatoare proiecte legislative la nivel european. De curând, Guvernul României a aprobat printr-un memorandum stabilirea unui comitet de coordonare la nivelul țării noastre în domeniul datelor, serviciilor digitale și inteligenței artificiale. ANCOM este instituția care face parte din acest comitet nou înființat, alături de alte opt instituții de specialitate.

Atribuțiile care revin ANCOM la nivel instituțional sunt domeniul comunicațiilor electronice. Cred că digitalizarea României se numără printre cele mai importante proiecte de pe agenda noastră a tuturor structurilor statului. Digitalizarea depinde de tehnologia 5G, care este în dezvoltare continuă în țara noastră, iar ANCOM a făcut eforturi ca România să evolueze într-o direcție bună după licitațiile de spectru pe care le-a desfășurat în anii trecuți, licitații dedicate unor noi tehnologii.

Faptul că operatorii au putut implementa tehnologiile de ultimă generație, beneficiind de o cantitate mult mai mare și diversă de spectru, se poate constata și din datele statistice pe care ANCOM le prelucrează.

Cu ocazia acestei zile importante, ANCOM a publicat mai mulți indicatori statistici relevanți. Iată câteva exemple. Numărul conexiunilor 5G s-a triplat în 2023 față de 2022, ajungând la 2,3 milioane, cu toate că tehnologia 4G asigură în continuare vaxi-totalitatea traficului de internet mobil, undeva la 93%. Numărul conexiunilor gigabit a crescut cu 20%, depășind 2 milioane, în principal pe fundul creșterii numărului conexiunilor de fibră-optică, cu fibră-optică până la locuință, undeva la 5 milioane, plus 13%.

Iată că românii păstrează o mentalitate orientată spre digital, iar țara are o amprentă inovatoare, cu un număr impresionant de profesioniști IT&C, talentați, creativi, vizionari și inovatori. Cred cu tărie că industria IT din România beneficiază semnificativ de aportul inteligenței artificiale, iar prin norme clare și transparență putem asigura fiabilitatea tehnologiei. Aici mă refer la automatizare, la analiza datelor și totodată la securitatea cibernetică.

Conform celor mai recente date disponibile la nivelul anului 2020, 6% din companiile din România cu cel puțin 10 angajați utilizează aplicații de inteligență artificială. În același timp, deși reprezintă un procent mic din sectorul privat, întreprinderile inovatoare generează 29,4% din cifra de afaceri totală a întreprinderilor din România, o mare parte dintre acestea fiind companii start-up. România, aflată în prezent în procesul de aderare la OCDE, se aliniază și la recomandarea Consiliului privind inteligența artificială aprobată de OCDE și grupul G20 din 2019 și actualizată în 2023.

Recomandarea își propune să stimuleze inovarea și încrederea în inteligență artificială prin promovarea gestionării responsabile a unei inteligențe artificiale de încredere, asigurând în același timp respectarea drepturilor omului și a valorilor democratice. De asemenea, Comisia Europeană a publicat de curând linii directoare privind măsurile recomandate pentru platformele online foarte mari și motoarele de căutare, pentru a reduce riscurile sistemice online care pot afecta integritatea alegerilor. Totodată s-a publicat și un ghid specific pentru alegerile parlamentare, după cum bine știți, de luna viitoare din data de 9 iunie, cu recomandări specifice inclusiv pentru vlog-uri, în ceea ce privește măsurile de reducere a riscurilor legate de inteligența artificială generativă, cum ar fi etichetarea clară a conținutului generat de inteligența artificială, de exemplu deepfake-uri.

ANCOM s-a adaptat constant la evoluțiile pieței și a luat măsuri pentru a sprijini dezvoltarea tehnologică în România. Vom continua să acționăm ca un arbitru activ și transparent deschis dialogului cu toți actorii implicați în dezvoltarea noilor tehnologii, cum ar fi inteligența artificială, Big Data, Internet of Things și cloud, deoarece toate aceste tehnologii sunt clar interconectate, având un potențial imens pentru generarea de inovație, progres economic și oportunități pentru afaceri și cetățeni. Adoptarea inteligenței artificiale este evidentă în toate sectoarele în care aplicațiile există deja sau au potențialul de a fi utilizate: eEducație, sănătate, cultură, agricultura, antreprenoriat, securitate cibernetică, apărare sau securitate națională. Din această perspectivă, privim cu încredere spre viitor către deceniul digital al Uniunii, care stabilește ținte și obiective concrete pentru 2030 ce vor ghida transformarea digitală a Europei. Cel mai important este că reglementările privind AI să găsească un echilibru între inovare, protecția drepturilor fundamentale, responsabilitatea socială și etică. Este o provocare complexă, dar esențială pentru viitorul nostru digital.

ANCOM rămâne un pilon important în acest domeniu, nu doar prin calitate și rezultatele reglementărilor și serviciilor pe care le furnizează cetățenilor și industriei, ci și prin modul în care implementează proiecte și strategii.

Cătălin GIULESCU, MAI @ Conferința Ziua Internațională a Telecomunicațiilor și a Societății Informaționale: În momentul acesta starea civilă este complet digitalizată

Cătălin GIULESCU, Director – Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date – Ministerul Afacerilor Interne @ Conferința Ziua Internațională a Telecomunicațiilor și a Societății Informaționale – #AI4Good, organizată de Digital Transformation Council pe 17 mai 2024, la CCIR Business Center, moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea. Parteneri media: Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTV.

Foto Cristi Chivu

Astăzi vreau să vă vorbesc despre starea civilă digitală, care funcționează în România de nouă zile.

Avem aici și dosarul prezentat la conferința aniversară MAI din primăvară unde s-a prezentat, în premieră, cum vor arăta următoarele noastre acte de identitate.

Este vorba de actele de stare civilă, în mare măsură dosarul include certificate de stare civilă. Printr-o hotărâre a Guvernului adoptată în luna martie, chiar intrată în vigoare în ultima zi din martie, s-a schimbat forma certificatelor de stare civilă așa cum le cunoaștem.

Este vorba de un proiect finalizat la finalul anului trecut, cu finanțare europeană, aproximativ 32 de milioane de euro.

Vorbim de un parteneriat între Ministrul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicații Speciale, ce a realizat prima infrastructură de comunicații, care integrează cele 3188 de unități administrativ-teritoriale, în momentul acesta toate conectate la nivel tehnic, Autoritatea pentru Digitalizarea României și Ministerul Dezvoltării și Lucrărilor Publice, în colaborare cu Autoritățile Publice Locale.

Deci astăzi încerc să conving 3188 de primari să pornească starea civilă digitală.

În momentul acesta sunt 30 de județe active, public, în interacțiunea cu cetățenii sunt doar 15. Aseară am extras niște date statistice, o să le vedeți pentru prima oară în România, suntem și noi capabili să generăm date statistice.

Seara trecută aveam 14.000 de dosare digitale generate începând cu 8 mai. Astăzi, la ora 10.45 am depășit 15.000.

În momentul acesta, la nivelul a 15 județe avem active nașterea și decesul, care se înregistrează în format digital.

Astăzi, la 10.45 erau undeva la 1.915 dosare de nașteri și decese cumulate. A trebuit să validăm 12.000 de acte de stare civilă anterioare. Asta înseamnă că avem încărcate în sistem 68,565 de milioane de acte de stare civilă (nașteri, căsătorii și decese), începând cu luna ianuarie 1921.

Sunt în format digital, dar ca să înregistrez o naștere astăzi, trebuie să validezi actele de naștere ale părinților plus actul de căsătorie.

Ca să fim mai corecți, este vorba de persoane care s-au născut pe teritoriul României. Pot fi și cetățeni străini. În momentul în care se nasc pe teritoriul României sau se căsătoresc pe teritoriul României, vor avea un act de naștere, respectiv de căsătorie. Pe acel act nu găsim CNP-ul, aceasta fiind o altă discuție. După cum observați, aseară erau 27 de județe active, astăzi sunt 30.

Asta înseamnă că am mai inițiat pe fluxul de validare, adică pe acte preexistente ofițerii de stare civilă intră și validează actele necesare pentru întocmirea actelor noi. Ce vreau să înțelegeți este că în momentul acesta starea civilă este complet digitalizată.

Vorbim de o infrastructură complet digitalizată. De 9 zile, în aceste județe, în cele 15 și din cele 15 vorbim deocamdată de municipiile reședințe de județ unde se întocmesc cam 70% din actele de stare civilă de la nivelul județului, iar la primele 8 județe inițiate în data de 8 mai, în momentul acesta vorbim și de aproximativ 20% din unitățile administrativ-teritoriale din județele respective. Singurul județ care este complet digital este Ilfov, pe care l-am inițiat în 18 aprilie ca un test (18 aprilie, 25 aprilie și următoarea etapă a fost 8 mai).

Este foarte important ce spuneți acum pentru că acesta este, de fapt, primul pas către transformarea digitală a României. Fără o identitate digitală a noastră, a persoanelor și apoi a instituțiilor, nu vom putea trece către transformarea digitală la nivel național.

Legat de interacțiunea digitală, pe slide aveți numărul certificatelor de naștere eliberate începând cu 8 mai în acele județe în care se înregistrează digital nașterea. Pe prima coloană observați că cetățenii, într-o proporție foarte mică, aproximativ o șesime, au solicitat digital. Experiența noastră ne spune că vrem ceva fizic.

Încă nu suntem obișnuiți să utilizăm certificate digitale. Ele sunt semnate cu un sigiliu bazat pe un certificat calificat. Noutatea este că putem avea două certificate de naștere, unul digital și unul fizic.

Chiar dacă vedem că sunt 804 emise, este foarte posibil ca părinții nou-născuților să utilizeze și un certificat fizic și unul digital. Aseară, la ora 18.00, erau 121 de posesori de certificat digital de naștere.

Sunt autoritățile pregătite să primească certificate digitale?

Deocamdată nu, dar desfășurăm campanii de comunicare a faptului că am pus în circulație aceste certificate digitale, am făcut comunicări și către Comisia Europeană, către toate statele membre și bineînțeles către județele în care le-am inițiat.

Vedeți fezabilă o campanie publică, care să ruleze în canalele media, prin care să afle populația că, de fapt, fiecare cetățean poate avea acces la actele sale în format digital?

Da. În momentul acesta, însă, cea mai mare problemă este la nivelul ofițerilor de stare civilă, care până zilele trecute erau obișnuiți să lucreze cu registru fizic și cerneală specială, cerneală neagră. Gândiți-vă că a trebuit să-i instruim.

Începând din octombrie, din aproximativ 6.000 de ofițeri de stare civilă am instruit circa 5.000 până în momentul acesta. Media lor de vârstă este de peste 50 de ani. Sunt ofițeri de stare civilă care nu au deschis o stație de lucru niciodată și interfața este extrem de complexă. De regulă, la primăriile mici, secretarul este și ofițerul de stare civilă.

Avem 11.000 de dosare digitale la Ilfov.

Gândiți-vă ce dificultăți am avut, pe de o parte să instruim cei 6.000 de ofițeri de stare civilă, ce dificultăți avem acum să convingem 3.188 de primari să se conecteze la infrastructură. De fapt, conexiunile există, sunt active, sunt reale.

Avem și conexiune redundantă. Traficul este garantat la nivel de 4 Mb pentru comună și 10 Mb pentru oraș și municipiu. În zona Ilfov suntem la nivel de 10 Gb.

În prezent, în portal avem aproximativ 120 de unități administrativ-teritoriale active, din cele 3.188. Portalul este gândit să preia cereri și fără autentificare.

Portalul va fi activ din 15 iulie, poate un pic mai repede, în funcție de cât de repede o să-i convingem pe primari.

Vom știe anul ăsta câți români suntem și câți pot vota?
Eu vă pot spune câte persoane declară că au domiciliu în România, respectiv 22.120.000. Am aceste date, le pot extrage din Registrul Național privind evidența persoanelor.

Doar că acolo, în mare măsură, domiciliul este declarativ, ca și reședința. Potrivit codului civil, domiciliul este acolo unde persoana declară că își are locuința principală. În România noi confundăm domiciliu cu locuința, cee ace este cu totul altceva.

În mare măsură noi încercăm să convingem cetățenii că este în regulă să-și declare un domiciliu cât mai apropiat de realitate, să aibă și o reședință în măsura în care au și un imobil în care locuiesc temporar. Și ne pregătim să avem și o interfață foarte flexibilă. Portalul pentru cetățeni, ca să fie ecosistemul complet digital, va fi accesibil începând cu 15 iulie și sper că până atunci să conving majoritatea primarilor să accepte infrastructura digitală. Avem și 42 de ghișee mobile conectate la sistem, pe care le-am gândit pentru situații deosebite, pentru catastrofe și în special pentru situațiile în care trebuie să ne deplasăm în comunități defavorizate pentru a presta serviciul la fața locului.

În privința cărții electronice de identitate, ne străduim să punem în circulație acest document. El circulă la Cluj. De aproximativ un an ne chinuim să definitivăm profilul noului prototip. Așadar, lucrăm la un nou prototip, am definitivat profilul și în momentul acesta se lucrează la crearea aplicațiilor pentru personalizare, acele aplicații care se încarcă pe mașinile de personalizare. Estimez că undeva la final de august vom putea să extindem emiterea cărții electronice în România.

Mai sunt anumiți pași tehnici de încheiat, mai avem de parcurs anumite teste tehnice sub aspectul definitivării unor soluții de securitate a infrastructurii.

Până să ajungem la momentul introducerii inteligenței artificiale în sistem mai avem de discutat, nu?  
Eu coordonez sistemul de stare civilă din România. Gândiți-vă că a trebuit să-l scot și să-l trec de la niște reguli din 1882 și să ajungem să deschidem niște stații de lucru în care să interacționăm într-o interfață complet digitală. Probabil, într-un viitor nu foarte îndepărtat, vom discuta și de automatizări care ar putea să implice și inteligența artificială. Avem niște idei, avem niște proiecte. În momentul acesta ne străduim să integrăm și starea civilă și anumite interacțiuni pentru carte electronică, spre exemplu programarea, în hub-ul de servicii al MAI.

Lucrați pe o infrastructură critică, de strictă confidențialitate. Cum faceți trecerea la această etapă tehnologică?
Da, cu siguranță. Suntem foarte conștienți de rolul nostru și ne străduim să avem, pe de o parte, niște instrumente versatile, dar și adecvate erei tehnologice în care trăim. Gândiți-vă că proiectul privind starea civilă digitală a fost inițiat în 24 iunie 2018.

În acel moment ne-am apucat de treabă. Am finalizat în luna noiembrie și de atunci ne străduim să avem acest go-live. Sunt și dificultăți pe care le întâlnim, de regulă, în administrația publică, dar eu rămân optimist.

Așadar, am deschis procesul pe partea de nașteri și deces, urmând să inițiem fluxul de căsătorie, probabil în iulie.

Noi apreciem, pe baza unor statistici anterioare, și ne pregătim să schimbăm conturile de utilizatori pentru circa 30% din utilizatorii actuali, pentru că toți primarii sunt ofițeri de stare civilă și au un cont de utilizator în S.I.I.E.A.S.C.

Prin tratatul de preaderare la Uniunea Europeană, România s-a angajat să se reorganizeze administrativ, cu 8 regiuni. De ceva timp se vorbește de trecerea la 12 regiuni. Vor fi compatibile aceste sisteme cu noua structură administrativă?

Sistemul informatic integrat pentru emiterea actelor de stare civilă a fost gândit pentru prestarea serviciilor de stare civilă indiferent de structură, de formă, de forma de organizare. Există niște roluri predefinite în cadrul acestui sistem informatic, dar ele sunt versatile, pot fi adaptate în funcție de necesități. Până în momentul acesta, starea civilă era efectiv la nivelul unității administrativ-teritorială, adică actul dumneavoastră de naștere îl găsiți doar la primăria locului unde v-ați născut, și eu dacă am nevoie să vă emit un document legat de identitatea dumneavoastră, trebuie să consult acea primărie.

În momentul acesta, gândiți-vă că le avem în format digital, iar prestarea serviciului de stare civilă poate fi făcută. Eliberarea certificatului de naștere pentru dumneavoastră putea fi făcută doar de acea primărie, dumneavoastră putea să depuneți o cerere, fiind rezident în Londra, și primeați certificatul peste șase luni. În momentul acesta lucrăm la interconectarea cu Ministerul Afacerilor Externe. Eu sunt convins că din septembrie, dacă doriți certificat digital, îl veți primi în cinci zile. Dacă doriți certificat fizic, va trebui să vă deplasați la reprezentanța diplomatică. În România, cel mai probabil începând din iulie, vei putea să obții certificatul de naștere sau certificatul de căsătorie de la orice unitate administrativ-teritorială, iar dacă ai o identitate digitală, un cont valabil, discutăm de hub-ul de servicii al MAI, vei putea să-l obții în câteva ore, digital.

Adrian COMĂNESCU, Consiliul Concurenței: la inteligența artificială trebuie să răspunzi tot cu inteligența artificială. Adică tot cu un model pe care, cumva, să-l generezi, astfel încât, pe anumite piețe, setând anumite reguli, să poți să faci această scanare continuu.

Adrian COMĂNESCU, Consilier de Concurență – Consiliul Concurenței @ Conferința Ziua Internațională a Telecomunicațiilor și a Societății Informaționale – #AI4Good, organizată de Digital Transformation Council pe 17 mai 2024, la CCIR Business Center, moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea. Parteneri media: Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTV.

Foto Cristi Chivu

Mulțumesc că am posibilitatea să vorbesc pe această temă de interes, atât la nivel național, cât și internațional. Probabil toată lumea știe că în martie 2024, Parlamentul European a aprobat acel act privind inteligența artificială, urmând ca el să-și producă efecte totale într-un maxim de 24 de luni de când a fost aprobat, cu diverse termene și etape, până se ajunge să fie aplicat în totalitatea sa. În urmă cu o lună de zile am fost prezent în Statele Unite ale Americii la o conferință organizată de American Bar Association pe teme de concurență.

Noi, cei de la Consiliul Concurenței, mergem și în Statele Unite să ne uităm care sunt subiectele de interes pentru ei în ceea ce privește politica de concurență. Mergem și la nivel european, suntem prezenți la OECD, la Bruxelles evident.

Continuând istorisirea despre ce s-a întâmplat în Statele Unite și comparația pe care am făcut-o cu ceea ce se întâmplă la nivel european, a fost în sensul în care mă așteptam să văd preponderant subiecte de concurență ca și topic-uri pentru cele trei zile de conferință. Surpriza mea a fost că deși inclusiv la nivel european avem discuții pe inteligență artificială și zona digitală, acolo 75% dintre subiecte erau pe zona de inteligență artificială. Deci o preocupare foarte, foarte mare pe zona aceasta din partea americană și prezența la această conferință a fost în jur de 4.000 de oameni.

Și v-ați explicat și din ce cauză? Noi astăzi accesăm zilnic zeci de aplicații de inteligență artificială de pe device-urile noastre.

Comentez cu colegii mei de la Consiliul Concurenței și le spun că peste 10 ani de zile va trebui să activăm pe niște piețe complet diferite față de ceea ce se întâmplă acum.

Fie că vorbim de politica de mediu, că vorbim despre transporturi, că vorbim despre bancari, lucrurile se schimbă și sunt într-o dinamică continuă și noi ca autorități trebuie să facem eforturi pentru a ține pasul. E foarte greu să ții pasul cu zona aceasta, care se dezvoltă foarte rapid, dar creăm un cadru ca să putem lucra și să ne asigurăm că, într-un final, consumatorii nu sunt afectați prin diverși algoritmi, prin diverse modalități de utilizare a inteligenței artificiale.

Ați primit vreo directivă pe zona de AI de la Comisia Europeană, în ceea ce privește concurența?

Deocamdată avem doar acest act care e un cadru și suntem în momentul în care se formează diverse grupuri de lucru, unde suntem și noi prezenți, pentru că probabil se va face o transpunere, similar cum s-a întâmplat și pe DMA, cum s-a întâmplat pe BSA, avem și Data Act, probabil că se va stabili ceva și la nivelul nostru.

Deci vreți să colaborați cu ANCOM în direcția aceasta?
Această discuție cu ANCOM a început acum ceva timp, formal, pentru că noi colaborăm pe diverse subiecte de foarte multă vreme și a fost o inițiativă a domnului președinte Valeriu Zgonea de la ANCOM de înființare printr-un memorandum a unui comitet care este deja aprobat de guvern, care să aducă la masă principalele instituții care pot avea atribuții pe zona de digital, inteligență artificială etc. Scopul acestui comitet sau comisie este ca în momentul în care ne vin acte normative de la nivel european să stăm cu toții la masă și fiecare dintre noi să identifice lucrurile pe care instituția sa le face, astfel încât să nu scăpăm nimic de la nivel european și totul să fie transpus și la noi și o instituție responsabilă din România să aibă în grijă fiecare dintre subiecte, pentru că subiectele sunt multidisciplinare, fie că vorbim de protecția datelor cu caracter personal, de protecția consumatorilor, de securitate cibernetică etc. Fiecare dintre aceste instituții prezente la masă are posibilitatea să fie identificată ca având atribuții pe diverse zone.

Beneficiile AI sunt foarte mari și trebuie să fim pregătiți. Chiar mă gândeam – avem aceste provocări, dar ce face România, ce fac autoritățile statului, ce facem noi, ca și autoritate de concurență? Și ideea care mi-a venit în drum spre conferința dumneavoastră, în sensul în care, până la urmă, la inteligența artificială trebuie să răspunzi tot cu inteligența artificială. Adică tot cu un model pe care, cumva, să-l generezi, astfel încât, pe anumite piețe, setând anumite reguli, să poți să faci această scanare continuu.

Pentru că, e clar, cu oameni nu o poți face. Dar, în momentul în care ai un model care îți identifică pe baza unor criterii, anumite lucruri care îți atrag atenția, atunci poate interveni omul și poate avea acțiunile care se impun.

Deci i-am obligat prin lege să introducă datele legate de prețurile produselor. Și există această posibilitate să te uiți, spre exemplu, pentru un litru de lapte sau un kilogram de zahăr, un kilogram de ulei, unde găsești cel mai bun preț în zona ta.

Mai avem de lucru pe zona de preț carburanți. Și aici există o aplicație, în funcție de zona în care te afli, să știi în arealul acela care sunt prețurile pentru carburanți și să mergi și să alimentezi exact acolo unde condițiile și, până la urmă, prețul face diferența.

Dar, mai departe, mergând pe această logică care ne conduce la o discuție despre prețuri, despre piețe, sunt și întrebări la care trebuie să fim și noi pregătiți să răspundem. E clar că, prin genul acesta de algoritmi, se colectează foarte multe date în ceea ce privește cheltuielile pe care le facem noi, disponibilul de resurse pe care le avem în funcție de achizițiile pe care le facem și atunci trebuie să fim pregătiți să răspundem la următoarea întrebare. Dumneavoastră, care aveți un venit, să spunem, de 10.000 de lei, este ok să plătiți un preț mai mare pe același produs comparativ cu o persoană care are un venit mai mic? Sunteți de acord să plătiți mai mult?

Avem canale de comunicare cu Comisia Europeană, care are mai multe resurse, are posibilitatea de a avea studii și așa mai departe. Și noi, ca parte de investigație, apelăm de fiecare dată la ei și ne folosim de resursele pe care le au ei la nivel național. Deci avem posibilitatea să consultăm cel puțin la nivel european o anumită practică și aceasta să fie consecventă.

Dar trebuie pregătit și acest gen de poziție pentru că va trebui să răspundem acestui gen de întrebări. La fel, resursele fiind limitate, trebuie să răspunzi provocărilor. Și cum poți să faci lucrul acesta? O poți face prin discuțiile pe care le ai în rețeaua europeană, de concurență la noi, împărtășind fiecare din experiența lui.

O mai poți face bazându-te pe oameni, că îți vor transmite sesizări, subiecte de interes care, din punctul lor de vedere, trebuie adresate pentru că creează anumite deficiențe.

Mihnea COSTOIU, UPB @ Ziua Internațională a Telecomunicațiilor și a Societății Informaționale: Responsabilitatea noastră nu se rezumă doar la ce facem, ca și cercetare în universitate, ci la ceea ce vom întoarce societății în perioada următoare.

Mihnea COSTOIU, Rector – Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București @ Conferința Ziua Internațională a Telecomunicațiilor și a Societății Informaționale – #AI4Good, organizată de Digital Transformation Council pe 17 mai 2024, la CCIR Business Center, moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea. Parteneri media: Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTV.

Foto Cristi Chivu

Noi nu suntem nici foarte îngrijorați, nici indiferenți la ceea ce se întâmplă, evident, pentru că suntem conștienți de faptul că transformarea vine, dincolo de tot ce înseamnă marketingul AI, care este extrem de puternic în această perioadă.

Această transformare societală se va produce și este inevitabilă. Trebuie să fim conștienți de acest lucru și aș pleca de la lucrurile acestea extrem de evidente sau care ar trebui să fie evidente. Nu ne putem întoarce la ce a fost și această transformare va parcurge etapele relativ firești. Am avut dezbaterea inițială de la prima revoluție industrială între școală și industrie. Evident, pe măsură ce timpul avansează, pe măsură ce tehnologia se dezvoltă, această dispută între școală și industrie se va accentua, se vor arde etape, în sensul în care evident industria va vrea, societatea, în general, va vrea răspunsuri rapide la aceste provocări. Sunt nenumărate modele, aici în cadrul conferinței au fost date mai multe exemple, am și eu diverse date și studii și este evident că schimbarea societală va fi una foarte puternică.

E o schimbare fundamentală de viziune asupra societății atunci când discutăm, de exemplu, de responsabilitatea juridică a inteligenței artificiale, așa cum vorbim de persoana juridică.

Punctual, de exemplu, al cui putem spune că este dreptul de autor pentru o poezie, pentru o pictură, pentru un film generat de inteligență artificială?

Dar atunci când elementele generate de inteligența artificială (spun elemente și e oarecum incorect, dar am auzit o filosofie întreagă pe această alăturare de cuvinte), au efecte în societate, dincolo de proprietate intelectuală? Spre exemplu, efecte cu caracter nociv sau, din contră, care aduc plusvaloare, care înseamnă resurse financiare etc. Schimbarea aceasta nu este discutată în societate sub nicio formă, există în acest moment doar câteva punți, câteva discuții în Statele Unite, la Academia franceză. Am dat o perspectivă care nu e tehnică, dar care evident are multiple reverberații tehnice.

Noi am ajuns, din nefericire, în Europa, să reglementăm înainte de a avea inteligență artificială suficient dezvoltată pe continent. Avem reglementare chiar dacă nu avem ce reglementa, în timp ce alți concurenți, cum ar fi Statele Unite sau Asia, se gândesc de două ori în a pune piedici. Tendința este de a limita. Evident, se vorbește despre pericolele inteligenței artificiale, e adevărat, însă noi suntem la faza în care încercăm să facem față acestei schimbări societale și trebuie să privim în perspectivă și în profunzime. Dacă mașina sau trenul sau orice alt început al tehnologiei a însemnat responsabilitatea omului în acest demers sau în efectele dezvoltării și respectiv utilizării tehnologiei, acum vorbim de o schimbare de paradigmă.

Tinerii sunt și la noi și în toată lumea mult mai deschiși către această tehnologie. Există nenumărate exemple, avem în jurul Universității Politehnica o serie lungă de startup-uri care lucrează, avem nenumărate aplicații pe care le dezvoltăm, unele mai de succes, altele care se vând, altele sunt în faza de testare. Este o întreagă emulație foarte puternică, lucrăm în permanență cu profesori și studenți nu doar de la facultățile clasice, generic vorbind, care lucrează în zona de computer science, automatică și calculatoare, electronică, telecomunicații, ci și din alte domenii. Avem aplicații multiple în diferite zone și intersecția noastră, spre exemplu, cu zona de medicină este foarte puternică. Trebuie să înțelegem această transformare și discuția nu este simplă, nu doar în România, nu doar la Politehnică, ci peste tot în lume. Avem, în schimb, oameni suficient de deschiși, de bine pregătiți și foarte important, oameni tineri din această categorie care fac față acestor provocări, care nu încep azi și se termină mâine, ci sunt provocări permanente. Studenții noștri ne pun în fața provocărilor, iar noi suntem bucuroși să fim la rândul nostru puși nu doar în fața provocărilor studenților, ci în fața provocărilor pe care ni le generăm singuri sau pe care societatea le generează.

Aș vrea să mai introduc o temă, apropos de responsabilitate și de instrumente, de generarea de teme, de răspunsuri. Acest lucru se reglează în timp. Există multiple modele și noi credem că a ne lupta cu tehnologia sau cu transformările acestea este profund greșit pentru că societatea nu se va mai întoarce la etapele anterioare, nu vom uita prea repede de instrumentele noastre. Nu există în acest moment cale de întoarcere, în schimb este extrem de important să folosim resursele noastre toate pentru a înțelege și a folosi în mod correct noile tehnologii. Suntem într-o perioadă cu multiple provocări, în care instrumentele, inclusiv de AI, pot genera probleme societale, în zonele de conflict. Acestea ne pot duce la decizii greșite, uneori. Este foarte important să educăm societatea și când spun societate nu mă refer doar la studenți, pentru că studenții sunt undeva departe în acest lanț al educației. E foarte important să educăm societatea, de la cei mai mici, nu doar în a folosi, ci în a înțelege ce înseamnă utilizarea acestor tehnologii.

Noi suntem în faza în care încercăm să privim, să proiectăm ceea ce se întâmplă și să proiectăm ce se va întâmpla în viitor. Lucrăm în acest moment la elemente de frontieră, “combinația” între AI și quantum, o discuție foarte complicată despre ceea ce va însemna pe termen lung această transformare fantastică.

Lucrăm în acest moment la rețelele neuronale pe care le dezvoltăm în zona artificială, am câștigat de curând un proiect în parteneriat cu Universitatea Politehnică din Lausanne.

Ne propuneam la începutul proiectului ca în următorii 10 ani să ajungem să generăm un creier de insectă, artificial. În acest moment avem în demonstrație și în testare primele rețele neuronale și primul neuron făcut artificial. Trebuie să încercăm să fim extrem de provocatori. Nu putem avea un răspuns astăzi, însă în orice caz, responsabilitatea noastră nu se rezumă doar la ce facem, ca și cercetare în universitate, ci la ceea ce vom întoarce societății în perioada următoare.

Irina BĂLAN, Microsoft @ Ziua Internațională a Telecomunicațiilor și a Societății Informaționale: De la ChatGPT încoace vorbim despre inteligența artificială în masă, chiar dacă ea există de peste 30 de ani. Internetul a fost adoptat de 100 de milioane de utilizatori în 17 ani, telefonul mobil în 7 ani, dar ChatGPT a ajuns la 100 de milioane de utilizatori în 3 luni

Irina BĂLAN, Cloud Business Solutions Director – Microsoft @ Conferința Ziua Internațională a Telecomunicațiilor și a Societății Informaționale – #AI4Good, organizată de Digital Transformation Council pe 17 mai 2024, la CCIR Business Center, moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea. Parteneri media: Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTV.

Eu lucrez de 10 ani la Microsoft, dar de 2 ani sunt director de tehnologie. Practic, rolul meu este să vorbesc despre soluțiile Microsoft și în special AI.

Practic, de la ChatGPT încoace vorbim în masă despre inteligența artificială, care există de peste 30 de ani, dar lansarea ChatGPT a adus o schimbare majoră în evoluția tehnologică. De ce? Gândiți-vă așa: Internetul a fost adoptat de 100 de milioane de utilizatori în 17 ani. Telefonul mobil în 7 ani. ChatGPT a ajuns la 100 de milioane de utilizatori în 3 luni. Asta înseamnă cea mai masivă adopție a unei tehnologii în 3 luni.

Bineînțeles, dacă nu existau internetul și telefoanele mobile și toată infrastructura nu se putea ajunge aici.

ChatGPT este cel mai mare model de inteligență generativă și practic el aduce o revoluție și de asta vorbim noi acum de ei AI, pentru că a făcut o schimbare de paradigmă în ceea ce privește modul cum privim inteligența artificială. Practic este cel mai mare model de pe planetă, a încărcat datele de pe internet, varianta publică până în 2021 și varianta enterprise până în zilele noastre. A trainuit sute de milioane de date, deci gândiți-vă cât de inteligent este acest model.

Al 2-lea element pe care vreau să punctez este acela că inteligența artificială nu înseamnă numai inteligența generativă, înțelegerea textelor și sumarizarea lor. Practic, cu ChatGPT povestea nu s-a oprit acolo și a continuat. OpenAI, compania care a lansat acest model, care este liderul de piață și deține circa 90% din piața mondială de AI, a lansat și modele multimodale, care se uită la speech-to-sound, speech-to-video, deci practic noi putem să generăm imagini folosind un simplu text. Gândiți-vă ce înseamnă asta pentru industria de televiziune, pentru filme.

Vreau să scot în evidență progresul tehnologic și evoluția masivă pe care o are această tehnologie și adoptarea ei în masă, cu cea mai mare adopție pe care am văzut-o. Bineînțeles, este un instrument. Noi îl numim chiar Copilot, Microsoft este susținătorul și finanțatorul acestei companii, OpenAI, care a lansat și ChatGPT, care există în varianta Enterprise în suita noastră. Noi îl vedem ca pe un copilot, ca pe un partener de discuție. El ne oferă niște date, are o capacitate de procesare foarte mare, poți să introduci toate datele de pe internet, toate datele companiei, poți să treci din text în imagine, din text în text, sumarizare din text în video, dar la sfârșit, omul este cel care ia decizia, el este cel care spune îmi folosește sau nu. El este cel care se bazează pe această tehnologie.

Microsoft susține zona asta în concordanță și cu zona filantropică. De fapt, susținerea inteligenței artificiale vine de la Bill Gates, care și-a dorit foarte mult să dezvolte proiecte în zona de AIforGood, cum ar fi prevenirea dezastrelor, a bolilor (cancer, scleroza multiplă etc).

Noi avem o fundație și un departament care se numește chiar AIforGood, unde testăm de foarte mult timp aceste produse pe care le lansăm prin filantropia lui Bill și Melinda Gates.

Dorim să răspundem la problemele societății și Microsoft are acești piloni: accesibilitate, adică cum creăm un mediu la care să aibă acces toate persoanele din lumea aceasta, persoanele care nu văd, care nu aud, persoanele care au autism și le asigurăm un mediu în care ele să poată să funcționeze și avem foarte multe aplicații, de la cele care ajută copiii cu autism să învețe să comunice mai bine, aplicații care ajută persoanele nevăzătoare, în sensul în care inteligența artificială identifică obiectele și le comunică nevăzătorilor pe telefoanele acestora. În zona de sănătate, avem foarte multe use case-uri de inteligență artificială, care arată cum putem să prevenim sau să depistăm mai repede anumite boli.

Totodată, asistenții virtuali pot să faciliteze interacțiunea cu cetățenii pentru diverse instituții, cum ar fi pentru Ministerul de Finanțe, pentru a obține informații personalizate – cum să depun anumite documente, care ar fi recomandările. Informația este pusă pe foarte multe site-uri, este pe internet, dar nu într-o formă agregată. Cum ar fi să interacționați cu cineva inteligent, astfel încât informația să vină mult mai ușor la dumneavoastră.

Modul în care accesăm informația va fi profund transformat, nu vom mai vedea link-uri statice. În prezent, noi primim un set de linkuri și ne alegem noi informația, dar practic se va ajunge la o agregare, la o consolidare, ca și cum o persoană, un asistent îți va aduce informațiile respective. Unele predicții spun că va fi chiar un asistent. Aceasta este viziunea Google, de exemplu, să creeze acel asistent virtual.

Cristina MOISE, IBM @ Conferința Ziua Internațională a Telecomunicațiilor și a Societății Informaționale: Cum punem inteligența artificială la lucru?

Cristina MOISE, Business Transformation Leader – IBM Romania & Moldova @ Conferința Ziua Internațională a Telecomunicațiilor și a Societății Informaționale – #AI4Good, organizată de Digital Transformation Council pe 17 mai 2024, la CCIR Business Center, moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea. Parteneri media: Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTV.

Fac parte din IBM Consulting, sunt information architect și dezvoltator, cu focus pe zona de AI, în sensul în care implementez AI și GenAI pe diferite proiecte și doresc să vă ofer o perspectivă din ceea ce observ în implementările concrete.

La IBM Consulting lucrăm inclusiv cu OpenAI și mai mult decât atât, pentru a ne asigura că toți colegii din IBM înțeleg conceptele tehnologice, indiferent de rolurile pe care le au în companie, chiar dacă sunt dezvoltatori sau activează în departamentele noastre de suport, folosim platforma noastră internă de AI și GenAI. Încercăm să educăm toți colegii cum să folosească aceste instrumente și cum pot deveni mai productivi zi de zi.

În discuția AI versus GenAI, machine learning, deep learning etc, aș vrea să punctez un lucru: inteligența artificială este de foarte mulți ani cu noi, o avem deja în mai multe industrii. Nu este un concept nou. O scurtă diferență pe care vreau să o menționez este că dacă la AI investeam foarte mult efort în a centraliza datele de calitate, în a aplica reguli de validare, astfel încât să creăm și să antrenăm niște modele, diferența cu GenAI este că, de fapt, avem deja anumite foundation models cu diferiți parametri.

Aceste modele vin deja trainuite pe un conținut general, după care începe zona de fine tuning și sunt mai multe astfel de modele pentru că și fine tuning-ul este destul de costisitor. Așadar, ajungem să customizăm aceste modele imense în momentul în care avem chiar o nevoie aparte, deoarece avem foarte multe alte metode pe care le putem modela să facă ce vrem noi, de fapt, în diferite industrii.

Aceasta este principala observație pe care o fac, și anume GenAI vine deja “învățat”.

Folosesc platforma de GenAI de aproape 8 luni de zile și dacă nu am acces la ea din varii motive o resimt ca pe o pierdere a mâinii drepte, deja devin dependentă de ea. Pentru mine este clar un accelerator.

Aici avem un flux. GenAI nu înlocuiește AI. Trebuie să fim foarte atenți când folosim machine learning, când folosim AI, când folosim deep learning. GenAI vine cu niște costuri și s-ar putea ca noi să adresăm anumite studii de caz pe care să le rezolvăm foarte ușor cu un robot, cu un RPA. Prin urmare, în momentul în care alegem să implementăm GenAI în organizația noastră, indiferent că vorbim de sector public sau privat, trebuie să ne uităm la procesul în întregime și să vedem dacă unele aspecte pot fi adresate cu un simplu robot, alte cu machine learning, deci nu targetăm peste tot GenAI sau AI.

De la o lună la alta văd că apar modele nișate, pe industrii, ale căror costuri încep să scadă, deci treptat s-ar putea ca zona de infrastructură și de cloud să nu mai fie o problemă.

Zona de IT este cea mai impactată, din punctul meu de vedere. Cel puțin acum, automat, când vorbim de generarea de cod, avem diferențe de la tehnologie la tehnologie.

Customer transformation, customer service sunt impactate pentru că putem customiza și avea discuții customizate cu clienți în zona de customer care, de asemenea și industria de supply chain este impactată.

Concluzionând, aproape toate industriile sunt impactate, unele mai mult, altele mai puțin, dar lucrurile evoluează de la zi la zi. Recent a apărut Llama 3, săptămâna aceasta GPT 4.0, deci e clar că rapiditatea cu care lucrurile se schimbă este una extrem de de mare.

Apple lucrează la propriul model pe care îl va integra în telefon și practic vor utiliza aceste small language models care pot fi folosite la nivel de device. SLM-urile vor fi revoluția în telefoane, pentru că altfel nu poți să ai o putere de procesare atât de mare în device.

Observați aici primul ATM, creat undeva în anii 70, când toți casierii din bănci erau foarte îngrijorați că vor fi înlocuiți și după cum vedem, după atâția ani, încă avem casieri.

Este clar că inteligenșa artificială nu va înlocui omul, vom avea mereu viziunea human-in-the-loop și mai mult decât atât partea creativă va fi întotdeauna atuul omului.

Noi avem în focus 4 arii: zona de customer, deci cum folosim AI, GenAI în funcție de customer facing, HR și Finance, IT și tot ce înseamnă core business operation. Aici impactul este cel mai mare, aici este cel mai mare interes.

E clar că există un potențial imens în inteligența artificială. E clar că ne ajută pe toți să devenim mai productivi, mai eficienți, indiferent de industria în care lucrăm și de rolul pe care îl avem într-o organizație.

Avem foarte multe programe de intership la IBM și sunt impresionată de tinerii care vin în internship, în sensul în care sunt foarte inteligenți și pasionați să încerce toate tehnologiile noi. Așadar, sunt convinsă că generația care vine din urmă va îmbrățișa toate aceste dezvoltări, iar curricula de la universități este adaptată la noile cerințe, în multe cazuri.

Ioan DEMETER, mWare Solutions @ Ziua Internațională a Telecomunicațiilor și a Societății Informaționale: Cum funcționează inteligența artificială în telecom?

Ioan DEMETER, Managing Director – mWare Solutions @ Conferința Ziua Internațională a Telecomunicațiilor și a Societății Informaționale – #AI4Good, organizată de Digital Transformation Council pe 17 mai 2024, la CCIR Business Center, moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea. Parteneri media: Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTV.

Firma mWare Solutions, care este 100% românească, are preocupări extrem de interesante în zona de inteligență artificială. Voi pune accent pe două dintre dimensiunile pe care lucrăm: o dată din punct de vedere tehnologic, vorbim despre o platformă tehnologică care se numește BigConnect, care se ocupă de ambele componente ale datelor, atât partea de data engineering, care înseamnă ingerare, cleasing Minning a datelor structurate și nestructurate, precum și partea de data science în care avem module de machine learning, artificial intelligence cu care facem analiza datelor, pe care apoi le poate consuma orice user atât de business, cât și din zona de tehnologie.

Aceasta este dimensiunea tehnică. În partea de business acoperim atât sectorul public, cât și cel privat. Mă bucur să vă spun că o parte din speakerii conferinței Ziua Internațională a Telecomunicațiilor și a Societății Informaționale au prezentat platforme care sunt făcute de noi.

Lucrăm inclusiv pe zona de de intelligence services, dar avem preocupări interesante pe zona de telecom. Ca un teaser pot spune că firma noastră, pe componenta de research pregătește o zonă de Enterprise Agents, care practic folosește LLM, RAG AI pentru Enterprise, lucruri pe care le vom anunța în curând.

Datele de telecom pot fi prelucrate cu platforma noastră și am 4 exemple: în partea de RAN a rețelelor 4G, partea de optimizare și performanță care se bazează pe colectarea de fișiere din RAN (Radio Access Network), vendor agnostic, pe care putem să le prelucrăm și știm să le prelucrăm în așa fel încât să obținem ceea ce se numește performanță în timp real. Această primă soluție se bazează pe colectarea datelor din OSS-ul operatorului. A 2-a soluție la care mă refer se numește Urban Mobility am și avut un proiect cu care am participat la un funding UE.

Despre Urban Mobility, care se bazează pe crowd-sourced data, adică ceea ce UCLA și alții colectează de la noi din telefoane poate fi cumpărat pe oraș, pe țară etc, iar datele pot fi analizate. Deci, pe baza acestor crowd-sourced data putem să facem analiza distribuției, utilizatorilor de telefonie mobilă legat de performanță, acoperire, throughput etc.

Acest tip de aplicație este extrem de utilă nu doar pentru zona tehnică, cât și pentru zona de business. Am avut cerințe de la retaileri care doreau să știe unde să își poziționeze magazinele pentru tipul lor de business bazat pe astfel de soluții. Cea de a 3-a componentă este foarte tehnică și se numește driverless drive  testing, adică transformă ceea ce operatorii de telefonie mobilă fac astăzi prin drive testele normale care înseamnă opex, consum de carburanți, de energie și care necesită trei-patru zile până se ajunge la un rezultat. Noi am propus o soluție în care toată această operațiune poate fi făcută în circa jumătate de oră – 1 oră, în care modificările din configurația site-urilor pot fi văzute imediat în urma colectării și analizei acestor date. Aceste 3 componente sunt de tip tehnic în zona RAN, iar a 4-a este AI Energy Saving Solutions. Foarte multă lume promite acest lucru, dar noi avem o soluție pe care am propus-o în piață cu o economie de aproximativ 20% pe site-ul respectiv, tot în zona de telecom.

Vreau să vă fac să vă simțiți confortabil că există preocupări la noi în România care fac legătura între zona de business, care este telecom în cazul acesta și zona AI, care este expertiza și care are un nivel de knowledge ce evoluează extrem de rapid.

Suntem în etapa Beyond 5G, care este drumul spre 6G.

5G nu este o tehnologie nativă AI.

6G este, însă, prima tehnologie nativă AI. În schimb, vine o tehnologie care se numește Open RAN, care să spunem că a apărut și datorită nevoii de a înlocui blacklist-urile create în țările NATO. Una dintre tehnologiile care poate să compenseze situația aceasta este Open RAN, care are deschise interfețele, interfețe ce dau acces la datele radio ale operatorilor și care permit deschiderea unor aplicații de tip xApps și rApps. xApps este pentru Radio Intelligent Controller, iar rApps este non-realtime. Aceste două tipuri de aplicații se pretează la AI pentru a putea face analize. Cea de real-time se pretează la analiza performanței locale a unui site radio, iar cea de a 2-a se referă la analiza unei întregi rețele unde se permite colectarea datelor, ingerarea lor în AI și analiza la nivel de rețea pentru performanță, pentru diferite tipuri de analiză.

Al 3-lea subiect tehnic este legat de digital twins, care să zicem că este forma frumoasă a IoT. În forma incipientă a IoT digital twins crea o versiune virtuală a realității și prin familia de senzori și actori care transmitea informații despre elementul fizic, real putea să-ți dea o imagine virtuală. În momentul în care se combină cu xApps (și deja în România sunt proiecte care cer așa ceva) se merge în ambele sensuri, adică pe baza predicției, prescripției, care sunt două dintre aspectele tipice ale lui machine learning îți permite să faci o predicție a ceea ce se va întâmpla în așa fel încât să te întorci către elementul fizic, să-l protejezi.

Data literacy pentru CSP (Communications Service Providers) nu există încă în România. Dacă lucrul acesta nu se transmite către top management, utilizarea datelor va rămâne foarte redusă. Până la apariția ChatGPT, utilizarea AI a fost extrem de grea. Chiar și cu ChatGPT nu suntem într-o etapă de rutină a business-ului și deocamdată în România nu am percepția implementărilor în industrie.

Răzvan BOLOGA, NextLab.Tech @ Conferința Ziua Internațională a Telecomunicațiilor și a Societății Informaționale: Oamenii trebuie să aibă curaj și încredere că tehnologiile de inteligență artificială vor ajuta la creșterea economică pe termen lung

Răzvan BOLOGA, Fondator – NextLab.Tech @ Conferința Ziua Internațională a Telecomunicațiilor și a Societății Informaționale – #AI4Good, organizată de Digital Transformation Council pe 17 mai 2024, la CCIR Business Center, moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea. Parteneri media: Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTV.

Foto Cristi Chivu

Mă bucur să fiu astăzi aici și să vă prezint câteva idei legate de inteligența artificială.

În primul rând, o să vorbesc despre Nextlab, în al 2-lea rând o să vă prezint care sunt, în opinia mea, beneficiile inteligenței artificiale și de ce avem nevoie de inteligență artificială în viața de zi cu zi, cât și de ce nu ar trebui să ne temem de ea și în al 3-lea rând o să vă prezint care ar fi beneficiile concrete pentru societatea românească în zona de inteligență artificială și ce ar trebui să facă autoritățile din România ca să asigure o dezvoltare bună în această direcție. Să începem cu primul punct. Next Lab este o companie de tip startup specializat în EdTech. Este cea mai mare companie de edTech din Europa de Sud-Est.

Ea activează în România, în Republica Moldova, în Serbia, în Bulgaria, dar și în alte țări, cum ar fi Emiratele Arabe Unite, Italia și multiple altele.

Ca și companie de edTech încearcă să îmbunătățească procesele educaționale folosind inteligența artificială, adică oamenii să învețe mai repede, mai bine, mai eficient. Are în jur de un milion de utilizatori și este prezentă în 5400 de școli. Am avut o serie de activități, printre care unele alături de co-paneliștii conferinței Ziua Internațională a Telecomunicațiilor și a Societății Informaționale.

Aș putea să amintesc activitățile realizate împreună cu ICI București la Chișinău și la Belgrad. De asemenea, avem un parteneriat cu compania Microsoft cu care derulăm o serie de activități și suntem într-un proces de continuă extindere. Referitor la inteligența artificială în sine, ea este ceva benefic și necesar pentru umanitate în acest moment.


Problema principală a umanității este dată de procesul de îmbătrânire demografică. Practic, deși populația globului crește, numărul de persoane în vârstă este tot mai mare. Pentru a putea menține în funcțiune sistemul de pensii, de asigurări sociale și de sănătate, este nevoie de o creștere masivă a productivității muncii. Mai simplu spus, cu vechile unelte, cu vechile procese, cu vechile companii nu se poate obține o creștere de productivitate suficient de mare, astfel încât să plătim pensiile unui număr atât de mare de oameni în vârstă câți vor exista în aproximativ 20 de ani. Prin urmare, dezvoltarea inteligenței artificiale este un fenomen necesar și aș spune eu implacabil, pentru că reprezintă singura rezolvare viabilă în ceea ce privește oferirea unor pensii decente pentru o generație foarte numeroasă de oameni care vor exista undeva în jur de anul 2050 în sistemele mondiale de pensii. Spre exemplu, se estimează că România va avea în jur de 7 – 8 milioane de pensionari și aproximativ 4 milioane de angajați. Cu actualele mijloace de producție nu este posibil că un număr de 4 milioane de persoane să întrețină în mod eficient 7 – 8 milioane de pensionari. Nu vorbim doar de pensie în sine, ci și de partea mai complicată a asigurărilor de sănătate, care sunt mult mai costisitoare.

Oamenii în vârstă necesită foarte multe medicamente, operațiuni medicale și atunci singura variantă de a rezolva în mod eficient aceste probleme provine din zona inteligenței artificiale și a roboticii. Aici aș putea să mă leg de o analiză făcută de Banca Națională a României, în care se observa că aproximativ 3 – 4 % este ritmul actual de creștere față de 6 – 7 procente cât era în urmă cu 10 – 15 ani și acest ritm de creștere nu se poate îmbunătăți semnificativ, pentru că România este ceea ce se numește azi high income country, adică românii au mult mai mulți bani decât aveau în urmă cu 15 – 20 de ani și, de asemenea, sunt bine poziționați și în raport cu celelalte țări din regiune. Spre exemplu, este pentru prima oară în istoria ultimelor 6 secole când locuitorii din zona Carpaților au mai mulți bani decât locuitorii din zona Câmpiei Panonice. Istoric vorbind, zonele vestice, cel puțin în ultimii 600 – 800 de ani, au fost considerabil mai bogate decât zonele estice. Acest proces s-a inversat și progresul tehnologic din zona aceasta estică este într-o oarecare măsură responsabil de creșterea bunăstării.

Așa cum spunea moderatorul conferinței, datele de astăzi permit profilarea persoanelor și, de asemenea, permit identificarea unor acte viitoare cu oarecare probabilitate. Desigur, nimeni nu știe viitorul, însă cu o probabilitate considerabilă poți să prevezi anumite evenimente care se vor întâmpla, așa cum putem, spre exemplu, să spunem că în lipsa unui progres semnificativ pe zona de AI și robotică, sistemul de pensii și asigurări de sănătate din România va intra în colaps în aproximativ 20 de ani. Societatea românească trebuie să fie mult mai deschisă spre această zonă, adică e necesar să investească foarte mult în diseminarea socială, nu atât în producția de tehnologie în sine. Este foarte bine să avem companii care produc tehnologie, avem companii care sunt active global, aceasta reprezintă o sursă de bunăstare, o sursă de progres, însă e mult mai important ca să se producă o diseminare socială în profunzimea societății, adică orice copil din orice sat, din orice localitate, cât de îndepărtată, să aibă acces la tehnologie și la educație într-o cantitate suficientă încât să fie competitiv în economia viitorului.

Partea de educație atât pentru tânăra generație, cât și pentru angajații din companii este esențială. Este principalul pas pe care trebuie să-l facă societatea românească, să asigure o educație a următoarelor generații, în special, dar și a actualelor generații, în particular, astfel încât aceștia să aibă acces la tehnologie. Degeaba există un grup restrâns de câteva zeci de mii, sute de mii de persoane care performează tehnologic, dacă ai foarte mulți care nu performează. Acești oameni se vor îndrepta spre partide politice extremiste, spre partide anti progress, spre tot felul de lucruri puțin dezirabile. Deci, dacă nu se ajunge cu progresul la sat, dacă nu se ajunge în orașele mici, dacă nu se ajunge la omul simplu, la omul de la barul comunal, nu se va putea asigura o dezvoltare eficientă a societății și partea asta este extrem de dificilă.

Este relativ ușor să produci tehnologie. E mult mai greu să o diseminezi în societate.

Avem și un răspuns, domnule profesor, prin intermediul telefonului putem ajunge la toți aceștia, se pot crea aplicații speciale pentru ei.  

Tehnologia în sine există, România stă destul de bine la transmisia datelor, stăm mai prost la ce să transmitem pe aceste linii. Spre exemplu, Next Lab aici a intervenit și a făcut un program național în care sunt implicați sute de mii de elevi, în special din zona rural – mic urban, care au acces la kituri de robotică. S-au distribuit 216.000 de plăcuțe educaționale în 5400 de școli. Există în acest moment o robo caravană, adică echipaje de studenți care se urcă în mașini și se duc în școlile din sate, din comune, din orașele mici și lucrează acolo cu profesorii. E un început bun, există procesul, există metoda, este chiar unică în Europa de Sud-Est.

Din ce am discutat cu interlocutorii noștri din Chișinău, din Belgrad, Sofia, din Tirana și din alte părți nu există inițiative similare, deci România este oarecum un lider regional. A contat destul de mult și sprijinul Băncii Comerciale Române în acest proces, care a fost promotorul inițial al proiectului, proiectul numindu-se România Tech Nation.



Revenind la AI – Ce anume trebuie să facă românii? În primul rînd nu trebuie să se mai teamă de inteligența artificială. Când vorbește astăzi cu oamenii, 8 din 10 se tem de inteligența artificială, fie că o spun, fie că n-o spun. Profesorii se tem că vor face chatboții lecții fără ei, se tem cei din magazine că este astăzi posibil, spre exemplu, ca un chatbot să asiste un client, se tem cei din avocatură că chatboții scriu contractele mai bine decât ei. Se tem foarte mulți oameni de acest progres tehnologic și din cauza asta, evident, societatea este cu piciorul pe frână.

Nu numai societatea românească este în această situație, se întâmplă peste tot pe mapamond. Există un indice Gallup care măsoară cât de mare este deschiderea oamenilor spre tehnologie. Stăm ceva mai bine decât vestul Europei, decât America de Nord. În mod surprinzător California, care este locul unde s-a născut majoritatea tehnologiilor de AI, are cei mai mulți cetățeni care se opun progresului în domeniul AI.

Pentru ca societatea românească să reușească în viitor este neapărată nevoie de o deschidere a oamenilor spre AI. Oamenii trebuie să aibă curaj și încredere că tehnologiile de inteligență artificială vor ajuta. Sunt niște instrumente care pot fi folosite și pentru bine și pentru rău, dar fără acestea pur și simplu, având în vedere îmbătrânirea demografică și numărul foarte mic de copii care se nasc astăzi, având în vedere abandonul școlar și foarte mulți alți parametri negativi ai societății românești, nu este posibil ca să întreținem pe termen lung creșterea economică fără acceptarea pe scară largă a tehnologiilor de inteligență artificială și a roboților. Prin urmare, în concluzie, o să spun: nu vă mai temeți de chatboți, ei sunt de-ai noștri.

DECALOG – TEMATICI

1. Crearea unui ecosistem AI durabil între industria ICT şi cele convergente din România :
Implicarea guvernului, sectorului privat, academiei și comunităților de dezvoltatori în formarea unui ecosistem integrat care să sprijine inovația, cercetarea și dezvoltarea sustenabilă a soluțiilor AI.

2. Contribuția AI la sănătate publică:
În contextul recentelor provocări globale, demonstrarea capacității AI de a îmbunătăți diagnosticarea, tratamentul și monitorizarea bolilor prin prelucrarea rapidă a mari cantități de date și identificarea tendințelor sănătății publice poate fi un subiect vital.

3. Utilizarea AI în protecția mediului:
Explorarea posibilităților prin care AI poate contribui la combaterea schimbărilor climatice, gestionarea deșeurilor, protecția biodiversității și optimizarea utilizării resurselor naturale.

4. AI pentru educație personalizată:
Discutarea potențialului AI de a oferi soluții educaționale personalizate care să îmbunătățească procesul de învățare și să facă educația accesibilă unui număr mai mare de persoane.

5. Impactul AI asupra pieței muncii și economiei:
Dezbatere despre cum AI poate fi utilizată pentru a crea noi locuri de muncă vs. percepția că înlocuiește locuri de muncă, pentru a eficientiza proceselor de producție și inovație în domenii economice cheie, precum și abordarea provocărilor etice și sociale legate de automatizare.

6. Securitatea și protecția datelor în era AI:
Focalizarea pe importanța protejării datelor personale și a informațiilor confidențiale în proiectele AI, precum și pe crearea unui cadru legal care să asigure transparența și responsabilitatea utilizării AI.

7. Rolul AI în dezvoltarea urbană inteligentă:
Prezentarea cazurilor de succes și a potențialului AI în crearea și gestionarea orașelor inteligente, cu accent pe trafic, servicii publice, gestionarea resurselor și calitatea vieții urbane.

8. Inovație socială prin AI:
Inspirarea comunității de developeri și companii să creeze soluții AI dedicate rezolvării problemelor sociale urgente, cum ar fi sărăcia, excluziunea socială sau accesul la servicii de bază.

9. Etica și responsabilitatea în dezvoltarea AI:
Stabilirea unor principii etice solide pentru dezvoltarea și implementarea AI, cu accent pe crearea unui echilibru între progresul tehnologic și respectarea drepturilor omului.

10. Promovarea accesibilității și incluziunii sociale:
Prezentarea modului în care AI poate fi utilizat pentru a sprijini persoanele cu dizabilități, facilitând accesul la informație, mobilitate sau comunicare, și cum poate diminua barierele sociale sau economice.

ISTORIC

În noiembrie 2006, la Conferința plenipotențiară a Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor de la Antalya, Turcia, a fost proclamată Ziua Internaţională a Telecomunicațiilor și a Societății Informaționale, care se serbează anual pe 17 mai. Această zi festivă a fost cunoscută anterior ca „Ziua Mondială a Telecomunicațiilor” (instituită la Conferința plenipotențiară ITU de la Malaga-Torremolinos în anul 1973) prin care se celebra înfiinţarea Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor la 17 mai 1865.

Ziua Mondială a Societății Informaționale

Ziua Mondială a Societății Informaționale a fost proclamată pe 17 mai printr-o rezoluție a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, în urma Summit-ului mondial din 2005 privind societatea informațională, organizat în Tunis.

Ziua Mondială a Telecomunicațiilor și a Societății Informaționale

În noiembrie 2006, la Conferința plenipotențiară a ITU din Antalya, Turcia, s-a decis sărbătorirea ambelor evenimente pe 17 mai, sub denumirea generică de Ziua Mondială a Telecomunicațiilor și a Societății Informaționale.

Obiectivul principal al acestei zilei aniversare vizează creșterea gradului de conștientizare globală asupra schimbărilor sociale pe care le determină Internetul și noile tehnologii. De asemenea, își propune să contribuie la reducerea decalajului digital.

*Disclaimer*
Evenimentul este filmat în întregime şi se fac fotografii pentru publicaţiile noastre, ceea ce presupune că dacă participaţi la conferinţă vă daţi acordul pentru potenţiala apariţie a d.voastră în aceste materiale publicistice.