Marius PRODANA, eLearning Product manager, SIMAVI @ eLEARNING CONFERENCE 2021 (Edu Tech – Formare – Recalificare – Transformare Digitală), organizată de DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL, Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTV.ro pe 23 aprilie 2021, de Ziua Internațională a Cărții, a Drepturilor de Autor și de Ziua Bibliotecarului din România.
Învățarea online este o umbrelă pentru zecile de instrumente de învățare
Cred că este important să înțelegem că învățarea online este o umbrelă pentru zeci de instrumente de învățare.
Observ că se discută foarte mult despre predarea virtuală, adică mutarea orelor din clasa fizică în clasa online, folosind o unealtă cum este ZOOM. Acesta este doar un instrument din zecile de instrumente pe care profesorii le-ar putea folosi.
Eu voi vorbi azi despre educația online prin resurse de învățare digitale pentru studiul individual, respectiv conținutul digital de acasă, în afara orelor de clasă, în ritmul propriu.
Acest conținut și această abordare trebuie să joace un rol tot mai important în educația în format digital, pentru că predarea virtuală are multe limitări legate de menținerea atenției elevilor, dar şi de conectivitate ș.a.m.d.
Voi vorbi despre cum trebuie să convertim acest conținut, pe care în mod normal îl predăm la clasă, în format digital.
O primă temă pe care aș dori s-o aduc în atenție este legată de conținutul educațional și despre cum ar trebui proiectat.
De exemplu, dacă vorbim de instruirea la locul de muncă, unde găsim multe similarități cu mediul școlar, vedem că predarea online nu este în topul metodelor preferate de angajați. Asta se întâmplă pentru că de cele mai multe ori cursurile online sunt construite prin simpla reutilizare a conținutului din predarea la clasă sau a conținutului din manuale. Vedem că această abordare nu funcționează.
Dacă vrem să mutăm o parte din activitățile de predare de la clasă sau din manuale în mediul online, trebuie să fim pregătiți pentru o regândire completă a modului în care proiectăm acest conținut educațional.
Spre exemplu, utilizarea textului trebuie să fie minimală, pentru că oamenii nu sunt obișnuiți să citească pagini întregi pe internet. Avem acest comportament, în care vrem ca totul să se întâmple foarte repede, pe parcursul a câteva minute.
Trebuie să construim un fir narativ, trebuie să avem un ton conversațional, să prezentăm conținutul din perspectiva unei persoane. Chiar dacă profesorul lipsește, conținutul nu trebuie să aibă o formă rigidă, să fie extrem de formal, trebuie să dea impresia că este povestit de un profesor sau un trainer virtual.
SIMAVI-Marius-PRODANA-20210423_Dezbatere-comunicatii-ROPractic, trebuie să ajungem să-i facem pe cursanți să perceapă dispozitivul digital pe care îl folosesc în accesarea cursului ca pe un profesor virtual, să-l simtă ca pe un partener social, cu care poate interacționa, cu care poate discuta.
Pentru că informația evoluează foarte rapid, cum ar fi promovarea unei afaceri pe internet, nu are sens să aloc trei zile sau o lună să învăț o anumită competență. Din acest motiv, cursurile trebuie să fie la obiect, disponibile atunci când ai nevoie, cu exemple practice.
Democratizarea producției de conținut digital
A doua temă pe care vreau s-o abordez este democratizarea producției de conținut digital. Motivul? Durata de viață a informației. Nu are sens să investim zeci de mii de euro într-o lecție când durata de viață a acesteia este foarte mică. Trebuie să avem grijă să putem face și o mentenanță a acestor lecții. Investim în aceste resurse, dar trebui să putem și actualiza, pentru că evoluează destul de repede.
O soluție pe care noi o folosim este utilizarea unor unelte de tipul „on tree tool”, care permite oricui să-și creeze propriile resurse de învățare.
Accesibilitatea conținutului pentru persoanele cu dizabilități
Un alt punct pe care vreau să-l discut este legat de accesibilitatea conținutului, cum ar fi pentru persoanele cu dizabilități.
La nivel mondial, statisticile arată că 30% dintre adulți suferă de o dizabilitate, iar 97,8% din conținutul online nu este proiectat să fie accesabil persoanelor cu dizabilități.
În România, 63.181 de elevi au dizabilități, dar numărul de profesori care pot preda sau oferi suport pentru aceștia se situează sub 1.400. Pentru aceste persoane, educația digitală sau în format digital este o mare șansă.
Ultimul punct al prezentării este legat de integrarea tehnologiei la clasă. O statistică mai veche arată că în multe școli un număr foarte mic de profesori, 5%, ajung să adopte o platformă 100%. Profesorii nu utilizează aceste platforme pentru că nu au timpul necesar, nu au timp să verifice temele copiilor, să corecteze şi în plus necesită acces la un dispozitiv digital pe care nu-l au în permanență.
