Simona-Mirela MICULESCU – Ambasador extraordinar și plenipotențiar, delegat permanent al României pe lângă UNESCO @ Conferința EDU INVEST 2024 – Transformarea Digitală în Educație, Learning & HR, organizată de Digital Transformation Council pe 16 februarie 2024, moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea.
Bună ziua de la Abu Dhabi, unde am onoarea și plăcerea să particip în calitate de președinte al Conferinței generale UNESCO, la o reuniune extrem de interesantă, concentrată pe o altă dimensiune a educației, Conferința mondială privind educația culturală și artistică, ce reunește peste 85 de miniștri ai culturii și educației din întreaga lume.
Îmi face o deosebită plăcere să răspund invitației neobositului Ion Vaciu de a interveni la cea de a șasea ediție a Conferinței EDU INVEST 2024, care este o binevenită reflecție asupra temelor strategice ale Educației, Învățării Continue și Resurselor Umane, generând un amplu set de idei utile pentru valorizarea sistemului național și nu numai. Mulțumesc din suflet organizatorilor, Digital Transformation Council, pentru șansa de a participa, chiar dacă doar virtual la ediția din acest an a Conferinței Edu Invest și transmit un salut călduros tuturor celor conectați la acest eveniment prestigios dedicat impactului și provocărilor transformării digitale în domeniul educației și al învățării pe tot parcursul vieții – Un subiect pe cât de generos, pe atât de stringent în lumea de astăzi.
După cum știți, educația se află în centrul misiunii UNESCO, care este singura agenție specializată a ONU, al cărei mandat acoperă educația în toate fațetele sale.
În calitate de lider al Agendei Mondiale Educație 2030, prin intermediul obiectivului de dezvoltare durabilă 4, UNESCO militează la nivel global pentru asigurarea accesului pentru toți la o educație de calitate, pe picior de egalitate și promovează activ posibilitățile de învățare pe tot parcursul vieții. În ultimii 50 de ani, tehnologiile informației și comunicațiilor au evoluat vertiginos, după cum știm cu toții de la programe izolate cantonate la laboratoarele universitare, la rețele de instrumente și programe conectate la scară globală, care fac posibilă depășirea multor provocări ale lumii contemporane, de care nu ducem lipsă.
Transformarea digitală continuă să schimbe profund modul în care învățăm, în care predăm, în care creăm, comunicăm și lucrăm în cadrul societăților noastre. Ea poate contribui la îmbunătățirea calității și relevanței învățării, a incluziunii și a guvernanței în sectorul educației.
Pandemia de COVID-19 a arătat cu prisosință că aceste tehnologii au devenit esențiale pentru garantarea educației ca drept uman fundamental într-o lume în care crizele și conflictele sunt din ce în ce mai acute.
VIDEO CONFERINȚA
Ele trebuie folosite ca un bun comun pentru a contribui la atingerea obiectivului de dezvoltare 4, de care vorbeam mai devreme, iar dincolo de acest obiectiv programatic, pentru a construi un viitor comun în ceea ce privește educația. Am văzut cum, odată cu propagarea pandemiei, toate țările au fost nevoite să găsească practic în timp real, soluții tehnologice de urgență pentru generalizarea temporară a învățământului la distanță, astfel încât continuitatea educațională să fie asigurată.
Perturbațiile cauzate domeniului educației, în contextul pandemiei au scos în evidență nevoia urgentă a unei viziuni lucide la nivelul decidenților politici naționali asupra modului în care tehnologiile și resursele umane pot contribui la transformarea modelelor educaționale și la construirea unor sisteme de educație reziliente.
În atingerea acestui obiectiv pe plan global, UNESCO și-a asumat rolul de catalizator al eforturilor prin elaborarea unor instrumente și a unor recomandări pertinente.
Aș menționa declarația de la Qingdao, de pildă, adoptată încă din 2015, prin care statele membre ale Organizației s-au angajat să garanteze accesul copiilor și tinerilor la echipamente digitale conectate și la un mediu digital de învățare, până în 2030, indiferent de genul, statut economico-social sau eventuale dizabilități. Această viziune umanistă a fost reafirmată în cadrul Consensului de la Beijing privind inteligența artificială și educația, care stipulează că utilizarea oricărei forme de tehnologie în educație trebuie să protejeze drepturile omului și demnitatea umană, să promoveze incluziunea și echitatea, precum și egalitatea de gen și să sprijine dezvoltarea durabilă a societăților.
Mai recent, UNESCO a adoptat o strategie integrată privind inovarea tehnologică în educație pentru perioada 2022- 2025. În paralel, această organizație promovează dezvoltarea și utilizarea unor resurse educaționale deschise, de predare, de învățare sau de cercetare, disponibile gratuit pentru toți. Uitați-vă cu atenție pe site-ul UNESCO și le veți găsi. În fine, UNESCO este foarte activă și în combaterea inegalităților de gen care dăinuie, din păcate, în lume, în privința accesului la noile tehnologii care se răsfrâng negativ asupra abilităților și dezvoltării profesionale ulterioare a femeilor și fetelor în sectorul digital.
Tehnologia trebuie folosită pentru a facilita actul educational, prin favorizarea accesului la informație și dezvoltarea unor conexiuni autentice între oameni pentru a permite organizarea proceselor de predare și învățare într-un mod cât mai eficient posibil.
Utilizatorii noilor tehnologii în educație trebuie ajutați să dobândească valorile, înțelegerea și abilitățile necesare pentru folosirea etică, echitabilă, inclusivă și eficientă a acestor tehnologii, atât în procesul de învățare, cât și în cel de predare.
Aș deschide aici o paranteză legată de latura etică a noilor tehnologii.
Prin dimensiunea științelor sociale și umane, o altă componentă de bază a mandatului UNESCO, Organizația se concentrează și pe impactul noilor tehnologii asupra evoluției speciei umane. În ceea ce privește mediul digital, devenit omniprezent în mediul educativ, ca și în viața cotidiană a miliarde de oameni, UNESCO s-a afirmat, din nou, ca un deschizător de drumuri prin elaborarea, negocierea și adoptarea, în 2021, a unei recomandări privind etica inteligenței artificiale, primul instrument normativ la nivel mondial pe acest subiect stringent pentru lumea noastră contemporană. Nu pot să nu menționez că și România s-a implicat, de altfel, consistent în elaborarea acestui important document multilateral și dorim să fim în continuare actori foarte dinamici pe această scenă. Tot în sfera digitală cu reverberații asupra componentei de comunicare și informare, alt element de mandat al UNESCO, se înscrie dialogul global lansat anul trecut de UNESCO cu participarea celor mai importanți actori din domeniu pentru crearea unui Internet de încredere – Internet for Trust, având ca finalitate elaborarea unor principii globale de reglementare a platformelor digitale, care să îmbunătățească fiabilitatea informațiilor și să promoveze drepturile omului în mediul virtual care este dominat de discursul urii.
Ca țară membră a UNESCO din 1956, România este și va rămâne profund atașată de valorile acestei organizații care reprezintă conștiința Națiunilor Unite, cum bine o caracteriza fostul său director general, Federico Mayor. De altfel, țara noastră are prilejul să-și demonstreze din plin devotamentul și creativitatea, mai ales din luna noiembrie a anului trecut, de când pentru prima oară în istorie am avut onoarea să preiau pentru doi ani Președinția Conferinței Generale a UNESCO, organul suprem decizional al Organizației.
Așadar România, inclusiv cu sprijinul și prin aportul dumneavoastră, prin tot ce faceți, se implică activ în domeniul complex al educației, așa că evenimente ca și acesta, ce se întâmplă astăzi, constituie o platformă esențială de reflecție și inspirație pentru ceea ce vom face împreună pe viitor.
Așadar, vă doresc dezbateri productive și incitante! Vă mulțumesc.
