Gabriel BIRIŞ – Partener, Biriş Goran @ Conferința Transformarea digitală fiscală a României, organizată de DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL, Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTv pe 21 aprilie 2023 la Grand Hotel Continental și moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea.
Cred că proiectul Big Data va fi cel mai important pas pe care îl va face ANAF în perioada următoare în direcția reducerii evaziunii fiscale, dar important este să vedem ce pași s-au făcut până în prezent în direcția operaționalizării proiectului Big Data.
VIDEO
Din cele anunţate de oficialii ANAF în cadrul conferinţei Transformarea Digitală Fiscală, caietul de sarcini al licitației pentru proiectul Big Data a fost pus în consultare publică la finele anului 2022, dna. Daniela Teodoru, director general în cadrul ANAF precizând tot în cadrul dezbaterilor conferinţei că „Suntem în grafic cu acest proiect pentru că etapele au fost bine planificate astfel încât să ne asigurăm că la 31 decembrie 2025 proiectul va fi pus în aplicare, inclusiv partea de testare. Au fost luate în calcul toate aspectele, inclusiv partea de colaborare cu alte instituții. Suntem în contact permanent cu aceste instituții pentru a ne asigura de bunul mers al proiectului. Suntem în calendar, suntem în grafic”.
Eu cred că este foarte importantă respectarea graficului pentru că astfel se întărește încrederea între contribuabili și ANAF.
Spun asta pentru că legislația impune contribuabililor alocarea unor fonduri pentru implementarea la nivelul contribuabililor persoane juridice a SAF-T, e-Transport, e-Factura și altele.
Aceste sisteme sunt implementate pentru ca ANAF să aibă suficientă informație pentru viitoarele analize de risc și în prezent se manifestă un sentiment de frustrare pentru că s-a pus carul în fața boilor.
Sunt cheltuieli făcute acum de către contribuabili și ANAF nu poate utiliza efectele acestor cheltuieli, respectiv informațiile transmise, pentru că instituția nu are gata proiectul Big Data.
Vă supun atenţiei un document disponibil AICI – este un studiu realizat de CIO Council, care a fost prezentat public la mijlocul anului 2022, fiind rezultatul muncii a 20 de persoane, 19 economiști și un avocat.
Studiul are un capitol dedicat digitalizării, respectiv capitolul 4, dar materialul este mai amplu și realizarea documentului a urmărit prezentarea căilor de consolidare a veniturilor bugetare, iar digitalizarea este una dintre căi.
Studiul mai are și alte capitole, unul dintre ele vorbind despre simplificarea fiscalității, eliminarea scutirilor, lărgirea bazei de impunere și măsurile de combatere a evaziunii. Noi credem că acest document oferă soluții la problemele actuale.
Din păcate, aici nu este de vorba de ANAF sau de oamenii din Ministerul Finanțelor, aici este vorba de decizie politică. Atât timp cât nu așezăm sarcina fiscală în funcție de cât câștigăm și cum câștigăm, nu se va face mare lucru.
În momentul de față, 80% din resursele de administrare sunt consumate pentru verificarea excepțiilor. Dacă elimini excepțiile, simplifici și partea de administrare.
Digitalizarea pe bune cu atâtea excepții va fi extrem de scumpă.
BIRISGORAN-TVA_in_era_digitalaANAF are încheiate diverse protocoale cu instituții naționale și internaționale din domeniu pe partea de schimb de informații și date și instituția va continua această politică, după cum au precizat oficialii instituţiei în cadrul Conferinţei Transformarea digitală fiscală.
Protocoalele sunt bune, dar nu cred că este normal să existe aceste protocoale. România este stat unitar doar în constituție, nu și în privința bazelor de date ale instituțiilor?
Șeful Fiscului din Turkmenistan îmi povestea, în urmă cu câțiva ani, că el știe tot despre activitatea companiilor. Spre exemplu, dacă o firmă raportează că a produs 100 de sticle de votcă și consumul de energie electrică necesar realizării acestei producții nu se potrivea cu consumul de energie electrică transmis Ministerului Economiei, pe care Fiscul din Turkmenistan îl putea accesa, atunci o echipă a instituției era trimisă în control la firma respectivă.
În acest context, cred că analiza de risc trebuie să aibă o sferă de cuprindere mai mare, prin corelarea informațiilor transmise de companii către ANAF cu cele transmise către alte instituții ale statului.
România, în foarte multe situații, comparativ cu alte state din UE, e cu un pas înapoi. Spre exemplu, cazul caselor de marcat. La momentul introducerii conectării caselor de marcat, în Europa erau deja state care au introdus soluții de emitere a bonurilor fiscale de pe telefonul mobil. Practic, dacă am fi utilizat soluțiile mobile, nu era nevoie de case de marcat conectate la serverul ANAF, ci conectai telefonul mobil cu soluția de emitere a bonului fiscal la serverul ANAF și, astfel, primeai numărul de bon în timp real.
De multe ori, mediul de afaceri onest, care se confruntă cu evaziunea din piață, solicită autorităților să pună în practică o serie de măsuri pentru menținerea unor condiții normale de business.
Criticile la adresa ANAF nu trebuie interpretate ca fiind făcute cu răutate, ci din dorința de a mișca mai repede niște lucruri care fac viața mediului de afaceri mai grea.
