Wild set of tp porn videos on PornsOK.com Cel mai bun cazinou online din Moldova - 1win immediate bitwave Library zlib

Eveniment pentru domeniul Bibliologiei şi Ştiinţei Informării: Lansarea primului volum, din cele 10 proiectate, „Istoria Bibliotecii Academiei Române”

Academia Română și Biblioteca Academiei Române (BAR) au lansat, pe 6 octombrie 2022, primul volum din Istoria Bibliotecii Academiei Române (1867 – 1885), amplu proiect, gândit în 10 volume, care urmează să prezinte, documentar și analitic, activitatea de peste un secol și jumătate a celei mai mari și mai bogate biblioteci din România.

Foto credit: Academia Română

Din 1901, BAR este biliotecă publică și națională
Reuniunea a fost deschisă de către Acad. Ioan-Aurel Pop – Președintele Academiei Române și au urmat alocuțiuni susţinute de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Acad. Răzvan Theodorescu, Vicepreședinte al Academiei Române, Prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române și Director general al Bibliotecii Academiei Române.

La eveniment au participat pe lângă conducerea Academiei Române și personalități din alte domenii, precum Profesor Doctor Emil Constantinescu, fostul preşedinte al României, Mihai Busuioc, președintele Curții de Conturi a României şi Valer Dorneanu, fost președinte al Curții Constituționale a României. De asemenea, între cei interesaţi de fenomenul biblioteconomic s-a aflat şi deputatul Ionuț Vulpescu care este implicat în elaborarea noii legi a bibliotecilor.

Din păcate, directorii marilor biblioteci din România nu au fost prezenți, cu excepția conf. univ. dr. Mireille Rădoi, directorul general al BCU Bucureşti) şi a Ramonei Ioana Mezei, director general al Bibliotecii Metropolitane Bucureşti. Specialişti precum Preşedintele Comisiei Naționale a Bibliotecilor, prof. univ. dr. Agnes Terezia Erich, manager al Bibliotecii Județene ”I. H. Rădulescu”, Dâmbovița, ca de altfel nici alte personalităţi care şi-au legat numele de evoluţia Bibliotecii Academiei, cum sunt profesorul Nicolae Manolescu sau ziaristul şi scriitorul Ion Cristoiu nu au fost prezenţi la acest eveniment academic. Invitaţiile nominale pentru toţi cei amintiţi nu au ajuns la destinaţie, probabil şi din cauza celor 5 crize suprapuse în aceste vremuri tulburi şi războinice, aflate încă sub imperiul distanţării fizice. Suntem convinşi că la următoarele 9 lansări din cadrul aceluiaşi proiect numeroase personalităţi culturale şi ştiinţifice din România şi de ce nu, din afara graniţelor ţării, vor avea prilejul să participe la dezvoltarea unui proiect monumental al profesioniştilor.

Foto credit BCU

Un proiect care devine, în sfârșit, o realitate
La o istorie dezvoltată a Bibliotecii Academiei s-au gândit mulți, dar aceasta a rămas până astăzi în stadiul de proiect. Iată că noua conducere și colectivul de cercetători ai instituției împlinesc un mare deziderat și pun în practică gândul mai vechi. Istoria Bibliotecii Academiei Române vrea să răspundă dorinței intelectualilor, să retrezească gustul tinerilor pentru carte, pentru manuscrise, pentru stampe, pentru monede și medalii, pentru hărți, adică pentru acele grăunțe de aur elaborate de mințile cele mai luminate și lăsate moștenire urmașilor.“ scrie acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, în prefața primului volum lansat.

La rândul său, Profesorul Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române și director general al Bibliotecii Academiei Române, consideră acest prim volum „un omagiu adus erudiților și patrioților români de la mijlocul secolului al XIX-lea, care nu și-au precupețit timpul, entuziasmul, energia, inteligența şi averile pentru a înălța o instituție fundamentală într-un stat modern“.

La evenimentul aniversar s-a menționat personalitatea lui Ioan C. Bianu, primul director al Bibliotecii Academiei Române (BAR), precum și a altor directori din epoca modernă a bibliotecii şi contextele în care aceştia şi-au adus contribuţia la dezvoltarea reputatei biblioteci româneşti.

De la epoca incunabulelor la cea a transformării digitale
În decursul istoriei Biblioteca Academiei Române, atunci când a avut la cârmă directori vizionari, BAR a încercat să țina pasul cu noile tendințe ale domeniului, dar și cu solicitările cititorilor devenind un organism viu, o instituție adaptată timpurilor.

Poate se cuvine să amintim la acest ceas aniversar că BAR a fost prima bibliotecă din care în 1977 a încercat să introducă computerul în activitatea proprie. La inițiativa academicianului Mihai Drăgănescu, personalitate marcantă a informaticii, în acea perioadă director general al Institutului Naţional de Cercetare–Dezvoltare în Informatică (ICI) și academicianul Victor Sahini, director al BAR, instituția a lansat un proiect de informatizare și construire a bazelor de date de informare-documentare.

Proiectul a fost încredințat institutului, iar directorul proiectului a fost desemnat prof. univ.dr. Doina Banciu, pe atunci cercetător la ICI, iar ulterior director general al instituţiei. De altfel, colaborarea între ICI şi Biblioteca Academiei s-a consolidat în timp, cele două instituții având mai multe realizări comune în informatizarea şi dezvoltarea domeniului bibliologic din România.

Este de aşteptat ca viitoarele volume să evoce şi aceste aspecte de modernitate ale bibliotecii, mai ales că aceste informații sunt deja publicate în mai multe documente din domeniu pe care BAR le deţine cu siguranţă în fondul său de patrimoniu. Specialiştii din industria ICT au convingerea că BAR poate şi va continua tradiția modernizării pentru a rămâne în topul instituțiilor de cultură din România.

Scurt istoric
Înființată la 6 august 1867, Biblioteca Academiei Române (BAR) a sărbătorit recent împlinirea a 155 de ani de activitate neîntreruptă, timp în care și-a îmbogățit neîncetat colecțiile, devenind una dintre cele mai importante biblioteci patrimoniale din sud-estul Europei și un spațiu de referință pentru cercetătorii din întreaga țară și din lume.

Biblioteca Academiei Române este astăzi o bibliotecă enciclopedică, reunind un impresionant patrimoniu de carte, de manuscrise, incunabule, hrisoave, hărți și atlase, partituri muzicale, lucrări de grafică, cea mai bogată colecție de fotografie și cel mai bogat fond numismatic din țară, precum și “cea mai” completă colecție de presă românească. Biblioteca Academiei Române datorează acest valoros tezaur de cultură îndeosebi marilor săi donatori, oameni de spirit și patrioți autentici, cât și unei vizionare politici de dezvoltare practicate încă de la fondarea sa.