Eugen SCHWAB-CHESARU – Vicepreședinte, PAC@ Conferința ROMÂNIA DIGITALĂ – Raport de țară, organizată de DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL pe 31 octombrie 2023, la Grand Hotel Continental și moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea.
Pierre Audoin Consultants (PAC) este o companie de consultanță strategică și cercetare de piață dedicată exclusiv sectorului de software și servicii informatice, pe care o reprezint de aproape 25 ani.
Mă ocup de acest domeniu din anul 1999, am văzut și analizat industria de software și servicii informatice de la Guvernul Radu Vasile și până în prezent.
VIDEO
Am realizat în 1999, în premieră, primul studiu despre industria de software și servicii informatice.
De atunci, biroul PAC din România s-a ocupat de piața locală și de piețele din Europa Centrală și de Est, de analiza piețelor cu privire la strategii și consultanță pentru companii de software și servicii informatice, pentru companii IT care doreau o intrare sau o dezvoltare pe aceste piețe.
Un element pe care îl consider fundamental și care este un punct de bază în analizele și serviciile noastre de consultanță este legat, indiferent că ne place sau nu, de cheltuielile pentru software și servicii informatice, cheltuieli pentru IT.
Este un element care, dacă ne uităm și dacă punem acest element în paralel cu aproape orice grafic cu privire la evoluția educației digitale, evoluția nivelului de digitalizare al unei țări, al unei regiuni, o să vedem că este în concordanță aproape perfectă.
Am și câteva cifre pe care doresc să le prezint în cadrul conferinței România Digitală – Raport de țară.
Astfel, în România, în acest an, conform analizelor pe care noi le publicăm de două ori pe an, avem o estimare pentru 2023 de aproximativ 2,5 miliarde de euro destinați cheltuielilor pentru software, hardware și servicii informatice.
Dacă mai adăugăm 1,5 miliarde de euro care se vor cheltui de către departamente IT pe ceea ce înseamnă tehnologia informației de către entități private și entități comerciale ajungem la aproape 4 miliarde de euro cheltuiți de o țară ca România cu o populație de 18-19 milioane de locuitori.
Spre comparație, suma cheltuită în România într-un an de zile este cheltuită de Microsoft într-o săptămână la nivel global.
Tot ceea ce se cheltuiește pentru IT în România într-un an reprezintă sub 1,5% din PIB, adică undeva între 200 și 250 de euro/an/locuitor.
Dacă ne uităm la software și servicii informatice, care reprezintă vectorul și esența pentru orice transformare digitală, situația este și mai dramatică, suntem undeva sub 0,5% din PIB și undeva între 100 și 150 euro/an/locuitor, adică mai puțin decât plătește un client normal pentru servicii de televiziune prin cablu.
Avem de-a face cu două Românii, care sunt paralele. De ce spun acest lucru? Media cheltuielilor maschează o situație negativă.
Avem o România cu 5 milioane de locuitori din zona urban și mare urban și restul României, România rurală.
Cealaltă Românie, România rurală, trebuie radiografiată cu aparatul potrivit, nu poți să te duci cu același aparat de radiografiat utilizat în cazul României de 5 milioane de locuitori. Altfel, te iei cu mâinile de cap și spui că nu mai este nicio speranță.
Trebuie să-i ducem în sus atât pe cei din România rurală, cât și pe cei din România celor 5 milioane de locuitori, pentru că avem nevoie ca ei să performeze și să fie o locomotivă pentru ceilalți.
România de 5 milioane de locuitori, pentru orice indicator, este semnificativ superioară oricărei medii a UE. Această Românie de 5 milioane de locuitori trebuie tratată diferit, atât de autorități, cât și de companii, cum ar fi telecom, dar și altele. De asemenea, trebuie tratată diferit și de către sistemul de educație și decidenți din sistemul de educație.
Fenomenul exodului de creiere este prezent în toate țările din această regiune. La unii mai mult, la alții mai puțin.
Românii sunt mult mai deschiși lumii decât cetățenii altor state din regiune. Românii sunt deschiși din punct de vedere al limbilor străine, din punct de vedere al adaptării. Românii nu țin atât de tare, comparativ cu alții, la anumite elemente pur locale și astfel să le facă adaptabilitatea mai dificilă.
Facultățile din România scot anual 125.000 de absolvenți, din care vreo 8.000 sunt, într-un fel sau altul, din zona IT.
PAC estimează că în România își desfășoară activitatea circa 160.000 de specialiști IT, atât la privat, cât și în zona publică. Acești 160.000 de specialiști reprezintă echivalentul a 20 de promoții.
Peste aceștia, mai avem 50-60.000 de specialiști IT care au părăsit țara, care este un procent foarte mare.
Un proiect de țară privind transformarea digitală are, în opinia mea, șanse de reușită.
Sunt trei paliere pe care le văd. Primul este cel de educație, care trebuie să înceapă din zona preuniversitară, unde se constată cea mai mare confuzie din sistemul de educație din România.
În urma unei analize pentru unul dintre cei mai mari clienți, s-a constatat că avem cei mai mulți elevi la profile de matematică – informatică în licee și colegii din România cu pregătire submediocră în ceea ce înseamnă informatica. Nu avem profesori și nu avem o structură și o voință pentru a schimba ceva în acest sens.
Dacă luăm primele 50 de companii de software și servicii informatice din România, toate ar fi interesate să ofere și expertiză, și resurse pentru ca elevii din segmentul 15-19 ani să nu se piardă din cauza lipsei deschiderii, a perspectivei.
Al doilea palier se referă la investițiile în domeniul public. Din perspectiva mea, este un dezastru în acest domeniu. Ar trebui să cheltuim cel puțin 1,5 miliarde de euro anual în zona administrației publice din fonduri europene. Se caută prețul cel mai mic și, astfel, sunt ținute pe bară companii care au un cuvânt de spus în acest domeniu. În loc să aducem tehnologie de ultimă generație, la zi, cumpărăm vechituri.
Dacă administrația publică nu va face un salt semnificativ, doar din politica pașilor mărunți nu se ajunge aproape nicăieri, pentru că nu este timp.
Al treilea palier se referă la zona comercială, care trebuie stimulată prin facilități fiscale sau subvenții pentru a investi în IT pe termen mediu și lung. Acum investițiile sunt minimale, cu excepțiile de rigoare.
Dacă firmele investesc, oamenii care lucrează în companiile respective, indiferent de nivelul ierarhic, se vor simți mult mai bine. Am confirmarea acestui rezultat din discuțiile cu cei de la Automobile Dacia. De asemenea, crește productivitatea, care aduce cu sine venituri mai mari, profituri mai mari și taxe mai mari la bugetul statului.
Așadar, această digitalizare nu se face de amorul artei.
