Eduard LOVIN – Vicepreşedinte – ANCOM @ ZIUA INTERNAŢIONALĂ A TELECOMUNICAŢIILOR ŞI A SOCIETĂŢII INFORMAŢIONALE, powered by ITU – ANIVERSARE 25 ANI DE COMUNICAȚII ELECTRONICE ÎN ROMÂNIA, organizată de DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL împreună cu REVISTA COMUNICATII MOBILE şi TELECOMTV.RO pe 17 mai 2022 (format hibrid – Aula Candelabrelor CCIR & online).
În anii 1992 – 1996, apar primii furnizori de comunicații mobile, inițial în banda 450 MHz, acel NMT analogic, era 1G.
În 1997, anul de referință atunci când vorbim de comunicațiile digitale în România, a fost marcat de primele licențe mobile GSM, adică 2G, emise de Ministerul Comunicațiilor pentru Mobifon (Connex) și Mobil Rom (Dialog), viitoarele Vodafone și Orange.
Conform informațiilor din presa vremii, lansarea rețelei Connex a fost un record mondial, fiind prima rețea de comunicații mobile dezvoltată în numai 135 de zile, iar la 16 mai 1997 s-a realizat primul apel în rețeaua Dialog. Operatorul a lansat atunci câtevaservicii noi, cum ar fi roaming sau cartele preplătite.
CONFERINŢA LIVE
Estimativ, la finalul anului 1997, erau 150.000 – 200.000 de utilizatori telefonie mobilă, ceea ce reprezenta o rată de penetrare a serviciilor de telefonie mobilă de doar 1%.
Tot în 1997, Romtelecom, operatorul de stat în domeniul comunicațiilor, cu monopol în zona fixă, este transformată în societate pe acțiuni și este pregătită pentru privatizare. În telefonia fixă, tehnologia folosită era analogică, iar în mediul rural se foloseau centralele manuale. Peste 3.000 de comunități nu erau conectate la rețeaua de telefonie fixă, la vremea respectivă, în 1997.
Terminalele au evoluat, de la acele telefoane cu aspect de cărămidă la terminale slim, cu ecran foarte mare.
În următorii 4 ani, operatorii au introdus și alte servicii, printre care și internetul mobil. În anii 2000, operatorii aveau două milioane de utilizatori. Pe piață își face apariția operatorul Cosmorom, deținut de Romtelecom, care încheie anul 2000 cu un portofoliu de aproximativ 40.000 de clienți.
Tot în anul 2000 se lansează Zapp, fostul Suntel, fostul Telefonica, care fusese primul operator de telefonie mobilă în România.
Care au fost principalele măsuri de reglementare și licențiere care au dus la performanțele de astăzi ale pieței comunicațiilor? În primul rând, reglementările autorității au fost adaptate pieței, am fost continuu conectați la nevoile industriei și utilizatorilor, am avut și avem o strategie de reglementare bazată pe analize și consultări constante cu industria, cu omologi de la autorități din UE și cu Comisia Europeană.
ANCOM-2022.05.17-piata-telecom-in-ultimii-25-de-ani_FINAL_FNÎn septembrie 2002 a fost înființată autoritatea de reglementare. În ziua înființării, autoritatea a publicat spre consultare primul proiect de reglementare referitor la autorizarea generală privind furnizarea rețelelor publice de comunicații electronice, România devenind primul stat noile reglementări europene în domeniul comunicațiilor.
Decizia, care a fost publicată până la finele anului 2002, a creat premizele pentru libera furnizare a serviciilor de comunicații de la 01.01.2003, alături de alte cinci state UE.
Pâna la liberalizarea pieței (1 ianuarie 2003), autoritatea a lansat spre consultare 23 de proiecte normative.
În România, liberalizarea pieței reprezintă momentul zero al reglementării moderne a sectorului de profil, în conformitate cu legislația europeană. Odată cu liberalizarea pieței, creșterea competiției a condus la o diversificare a serviciilor de comunicații, la o creștere a accesibilității și penetrării serviciilor, la scăderea tarifelor și la îmbunătățirea calității serviciilor astfel că România a ajuns astăzi să aibă una dintre cele mai competitive pieţe de comunicaţii la nivelul Uniunii Europene, cu tarife mici, servicii de calitate şi rate de penetrare în creştere.
România a atins și se bucură de viteze foarte mari la internet într-o perioadă relativ scurtă de timp, în special datorită instalării de infrastructurii de acces la internet pe bază de fibră optică, ce asigură o calitate foarte bună a serviciilor.
Istoric vorbind, cursa investițiilor în instalarea de rețele fixe a fost puternic facilitată de mediul de afaceri favorabil și de abilitatea investitorilor.
Consolidarea progresivă a micilor jucători a asigurat acel flux continuu de investiții, în timp ce densitatea populației din multe localități și utilizarea infrastructurii existente a susținut suprapunerea de rețele. Locuințele din mediul urban, în special, pot alege dintre mai mulți furnizori care oferă conexiuni fixe de foarte mare viteză în prezent.
Pe scurt, cadrul general, și cel legal și cel de reglementare, a stimulat concurența, concurența a generat investiții, iar investițiile s-au reflectat în performanțele pieței.
Autoritatea a reglementat, în 2003, accesul la rețeaua fostului operator monopolist, astfel încât și alți jucători să poată oferi servicii pe baza rețelei fostului Romtelecom. Tot din 2003, autoritatea a redus treptat tarifele de terminare a apelurilor, atât pentru rețele fixe, cât și pentru cele mobile.
Tarifele de terminare în rețelele mobile au fost reduse de la 9,7 eurocenți/minut în 2003 la 0,55 eurocenți/minut în 2022, o scădere de peste 95%, în timp ce în rețelele fixe le-am redus de la 5,29 eurocenți/minut la 0,07 eurocenți/minut.
În perioada 2005 – 2007, autoritatea a acordat patru licențe de comunicații în benzile 1.900 MHz și 2.100 MHz, emise în urma a două proceduri de selecție comparativă, în conformitate cu legislația din acel moment, prețul fiecărei fiind stabilit la 35 milioane de euro.
În 2008, autoritatea a introdus portabilitatea, care a adus și mai multă concurență pe piață, pentru că oferă utilizatorilor libertatea de a-şi alege operatorul care le îndeplineşte cel mai bine cerinţele de preţ şi calitate fără disconfortul schimbării numărului de telefon. Începând cu anul 2012, scade termenul de activare a unui număr portat la maxim o zi lucrătoare, iar durata maximă a procedurilor administrative aferente portării se reduce de la 10 la 3 zile lucrătoare.
În domeniul portabilității, România a fost sursă de inspirație pentru alte autorități de reglementare în comunicații din UE. Și la portabilitate România a fost printre primele state din UE care a introdus o astfel de măsură.
Iată că un cadru concurențial ce a fost asigurat prin măsurile de reglementare a facilitat și încurajat investițiile operatorilor, fapt ce a condus la o sănătoasă concurență pe infrastructuri, iar piețele au evoluat natural și către dereglementare. În prezent, doar pe piețele de terminare a apelurilor mai există obligații impuse de autoritate.
Dereglementarea accesului la rețeaua Romtelecom, în 2015, a fost un moment de referință atât în activitatea ANCOM cât și pentru dinamica pieței ulterioară a pieței.
În 2015, România a fost primul stat membru care dereglementa accesul la rețeaua de buclă locală a fostului operator monopolist. Demersul pornea de la o ipoteza de bază a ANCOM, respectiv câștigurile concurențiale înregistrate în 2012-2014 sunt suficient de solide, se pot susține și fără reglementare.
Inițiativa noastră era contrară practicii generalizate la acea vreme în statele membre și trebuia să fie acceptată de Comisia Europeană.
ANCOM a reușit să convingă Comisia Europeană și evoluțiile ulterioare au demonstrat că măsura propusă a fost bună.
Începând cu 2012, ANCOM a început să aloce spectru radio prin proceduri de selecție competitivă. S-a dovedit că licitația este cea mai bună soluție pentru maximizarea beneficiilor economice și sociale pentru utilizatori, prin alocarea și utilizare eficientă a cât mai multor frecvențe disponibile. Prin intermediul licitațiilor din 2012, pentru așa numitul 4G, ANCOM a obținut pentru bugetul statului valoarea reală pentru aceste resurse limitate și a stimulat concurența, investițiile și inovația pe piața românească de comunicații.
Lansarea serviciilor 5G în România a fost posibilă în contextul reorganizării benzii 3.400 – 3.600 MHz, realizată de ANCOM în prima parte a anului 2019. În această bandă, alți 90 de MHz au devenit utilizabili imediat după reorganizare. Banda 3.400 – 3.800 MHz este numită și bandă pionier pentru 5G în Europa, iar trei dintre operatori mobili care aveau licență în această bandă, însumând 255 MHz, au profitat de oportunitatea de atunci și a lansat servicii comerciale 5G, România fiind a treia țară din UE în care au fost lansate servicii comerciale 5G.
Pentru previzibilitate și utilizare eficientă, viitoarea licitație va conține toți cei 400 de MHz din banda 3.400 – 3.800 MHz cu valabilitate începând cu anul 2026, când licențele curente expiră și ele.
Și pentru că banda de 2.100 MHz a reprezentat încă o oportunitate pentru lansarea serviciilor 5G, ANCOM a prelungit nediscriminatoriu pentru toți cei patru operatori și valabilitatea acestor licențe.
În 2012, ANCOM a lansat Veritel.ro, un comparator de tarife de telecomunicaţii, dezvoltat în cadrul instituției. Este o aplicaţie interactivă care realizează, pe baza opţiunilor introduse de utilizatori, analize comparative ale planurilor tarifare, oferind un clasament al celor mai avantajoase oferte. Aplicația ajută utilizatorii să ia cele mai bune decizii pe piaţa de comunicaţii, oferindu-le posibilitatea de a compara ofertele de telefonie fixă, mobilă şi internet.
Platformă informatică Netograf.ro, lansată în 2014, a fost concepută pentru a le oferi utilizatorilor de internet din România un instrument independent, obiectiv și gratuit de verificare a calității serviciului de internet pe care îl plătesc. A fost creat cu scopul de a crește gradul de informare a utilizatorilor și a dezvolta capacitatea acestora de a-și apăra mai bine interesele în relația cu furnizorii de internet.
Lansată în 2016, platforma monitor EMF integrează atât rezultatele măsurărilor realizate prin intermediul celor 150 de senzori ficși de monitorizare de bandă largă amplasați în București și alte 104 localități, cât și rezultatele celor peste 20 de mii de măsurări realizate cu echipamente portabile. Senzorii ficși funcționează permanent și transmit măsurările către platforma odată la 24 de ore.
Rezultatele sunt prezentate sub formă de hartă care oferă și detalii cu privire la locul, perioada și nivelul măsurat al intensității câmpului electromagnetic, nivel exprimat și în procente față de nivelurile reglementate maxim permise.
Aisemnal.ro este hartă de acoperire cu semnal mobil a localităților, drumurilor naționale și județene din România, realizată integral de către ANCOM în urma unor campanii de monitorizare derulate în 2019, 2020 și 2021. Platforma reflectă acoperirea cu semnal mobil pentru toate tehnologiile disponibile (2G/3G/4G) pentru fiecare dintre operatorii mobili activi pe piață. În 2020 a fost actualizată cu localitățile cu risc de roaming involuntar. Din 2022 conține și măsurătorile la metrou.
Eduard Lovin, Vicepreşedinte ANCOM, a prezentat, în premieră, la Conferinţa dedicată Zilei Internaţionale a Telecomunicaţiilor şi a Societăţii Informaţionale, datele statistice pentru anul 2021:
Date statistice 2021
În a doua jumătate a lui 2021 a fost depăşit pragul de 6 milioane conexiuni la internetul fix, ceea ce înseamnă că trei sferturi din gospodării beneficiau de internet fix, la finalul anului.
Din cele 410.000 conexiuni noi în 2021, activarea a 250.000 conexiuni în rural a dus penetrarea la 64% din gospodării, comparativ cu 81% în urban, conform raportului de date statistice pentru anul 2021, publicat astăzi de ANCOM.
Indicatorii statistici ce caracterizează evoluția pieței de comunicații electronice în anul 2021 evidențiază o creștere de 32% a traficului de internet mobil, în timp ce traficul de internet fix a înregistrat o creștere de 16%.
Internet mobil
La finalul anului 2021 existau 21,2 milioane de conexiuni active la internet mobil (+4%), 74% dintre acestea fiind conexiuni 4G sau 5G (15,6 milioane, în creştere cu 15%).
Traficul de internet mobil a ajuns la 1,5 mii PB, în creştere cu 32% față de 2020, astfel că traficul mediu a ajuns la 6,5 GB/lună/locuitor.
În funcție de numărul de conexiuni active la internet mobil de la finalul anului 2021, grupul Orange avea o cotă de piață de 43%, Vodafone 24%, ceilalți furnizori însumând 33%.
Telefonie mobilă
22,9 milioane de cartele SIM active de telefonie mobilă, dintre care 62% pe bază de abonament și 38% pe bază de cartele preplătite. Numărul cartelelor SIM preplătite de telefonie mobilă active a înregistrat o scădere anuală de 3%, în timp ce numărul de cartele SIM cu abonament a crescut cu 4%.
După creşterea excepţională din anul 2020 (+8%), traficul de voce din reţelele mobile şi-a reluat tendinţa de scădere: în 2021 a scăzut cu 4%.
Traficul mediu de telefonie mobilă efectuat de un locuitor a fost de 4 ore și 57 minute/lună, respectiv de 23 SMS-uri/lună.
În funcție de numărul de cartele SIM active la sfârșitul anului 2021, grupul Orange avea o cotă de piață de 41%, rezultat care include și aportul de 4% adus de Telekom Fix, Vodafone – 29,3%, RCS&RDS – 17,8% și Telekom Mobile – 12,3%ceilalți furnizori însumând 30%.
Televiziune
România avea 7,8 milioane de abonamente la servicii TV, tot mai mulţi abonaţi înlocuind serviciile prin satelit/DTH (-17%, până la un total de 1,5 milioane) cu cele prin cablu (+6%, până la un total de 6,2 milioane).
În funcție de numărul total de abonați de la finalul anului 2021, RCS&RDS avea o cotă de piață de 65%, grupul Orange 19%, ceilalți furnizori însumând 16%.
Venituri din sectorul telecom
Veniturile din furnizarea de rețele și servicii de comunicații electronice au înregistrat o creștere anuală de 2%, depăşind 17 miliarde de lei (3,5 miliarde de euro), cu o pondere în PIB de 1,45%.
Telefonia mobilă a generat 36% din totalul veniturilor telecom, internetul (fix și mobil) 33%, segmentul de retransmisie a programelor TV 15%, celelalte servicii însumând 16%.
În medie, venitul lunar din sectorul telecom a fost de 74 lei per locuitor, cu 2 lei mai mult decât media din 2020.
În funcție de veniturile obținute în 2021 din rețele și servicii de comunicații electronice, grupul Orange avea o cotă de piață de 40%, Vodafone – 24%, RCS&RDS – 22%, ceilalți furnizori însumând 14%.
Raportul de date statistice privind piața de comunicații electronice din România pentru anul 2021 este disponibil AICI.
D.lui Eduard LOVIN – ANCOM – i s-a decernat Premiul de Excelenţă pentru merite deosebite în dezvoltarea industriei ICT din România, cu ocazia aniversării a 25 de ani de comunicaţii electronice în românia, de Ziua Internaţională a Telecomunicaţiilor şi a Societăţii Informaţionale – 17 mai 2022, în urma votului digital a peste 1500 de profesionişti, executivi şi lideri din industriile ICT şi cele convergente, în intervalul 15 aprilie – 15 mai 2022.
