Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), prin care a declarat nul acordul care permitea transferul de date cu caracter personal între Uniunea Europeană (UE) și Statele Unite ale Americii (SUA), denumit EU-US Privacy Shield, a creat îngrijorare atât în rândul specialiștilor pe teme de protecția datelor cu caracter personal, dar mai ales printre companiile multinaționale. Este vorba în principal de companiile care transferă datele către societățile mamă, sau de cele care utilizează serviciile unor companii americane, precum furnizorii de servicii de tip cloud.
Însă, înainte de a evalua impactul pe care acest eveniment îl are asupra activității companiilor vizate, Iulia Antonie, Deloitte Central Europe Privacy Leader, și Silvia Axinescu, Senior Managing Associate la Reff & Asociații|Deloitte Legal punctează câteva aspecte.
În ce a constat mecanismul EU-US Privacy Shield?
Programul permitea companiilor americane să se înscrie pe site-ul Departamentului de Comerț al Statelor Unite și să auto-certifice aderarea la cadrul Privacy Shield și îndeplinirea cerințelor adecvate legate de protecția datelor cu caracter personal. Aderarea la acest program facilita transferul datelor cetățenilor UE către companiile americane și oferea încredere partenerilor și autorităților din UE, responsabile cu protecția datelor cu caracter personal, că datele europenilor sunt prelucrate în conformitate cu cerințele GDPR.
Alternative la programul EU-US Privacy Shield
Este important de menționat că nu toate transferurile de date cu caracter personal către SUA se realizau în baza programului EU-US Privacy Shield. Există companii care fie nu au aderat la acest cadru, fie au considerat mai potrivite celelalte opțiuni pe care le pune la dispoziție GDPR.
- Una din alternativele la mecanismul oferit de Privacy Shield constă în utilizarea regulilor corporatiste obligatorii (Binding Corporate Rules), un cod de reguli dezvoltat de către companie și validat de autoritățile responsabile cu protecția datelor cu caracter personal. În baza acestor reguli, datele cu caracter personal pot fi transferate către țări din afara UE. Principalul dezavantaj al utilizării regulilor corporatiste obligatorii este că se aplică doar transferurilor operate în cadrul aceluiași grup de companii, neputând fi utilizate în relația client – furnizor.
- Utilizarea clauzelor contractuale standard adoptate de Comisia Europeană este, probabil, cea mai utilizată opțiune pentru demonstrarea caracterului adecvat al măsurilor de protecție a datelor cu caracter personal, constând într-un set de prevederi care se încheie ca o anexă separată în relațiile comerciale cu companiile americane. Acestea sunt disponibile companiilor pe site-ul Comisiei Europene. Prin decizia luată joi, 16 iulie, se menține această opțiune pentru transferul datelor către SUA.
Pe lângă cele două alternative descrise mai sus, GDPR prevede și alte modalități adecvate pentru realizarea transferurilor de date, mai greu de implementat în prezent, dar a căror exploatare este de așteptat să crească în viitorul apropiat.
Printre acestea se numără:
- utilizarea unor clauze contractuale între părți, care nu necesită aprobarea Comisiei, dar trebuie autorizate de Autoritatea de Protecția Datelor competentă;
- utilizarea clauzelor standard emise de Autoritatea de Supraveghere competentă și aprobate de Comisia Europeană;
- utilizarea unui cod de conduită aprobat de Autoritatea de Supraveghere competentă;
- certificarea companiei americane în conformitate cu mecanismele aprobate, existente la nivelul statului membru UE.
Impactul deciziei CJUE asupra companiilor
Singurele companii afectate de decizia Curții Europeane de Justiție sunt cele care transferau date cu caracter personal în baza EU-US Privacy Shield. În aceste cazuri, ca urmare a deciziei curții, se impune evaluarea transferurilor realizate și implementarea de urgență a uneia dintre alternativele menționate.
Decizia CJUE a produs, probabil, îngrijorare mai cu seamă în rândul utilizatorilor de servicii de tip cloud. În ceea ce privește furnizorii din această categorie, încă din 2018 (anul intrării în vigoare a GDPR), aceștia au luat măsuri pentru a soluționa problema transferurilor de date cu caracter personal. Printre altele, în contractele încheiate cu furnizorii de servicii de tip cloud, s-a inclus o garanție referitoare la stocarea datelor cetățenilor pe teritoriul UE.
În concluzie, deși decizia CJUE are un impact în zona de transfer a datelor cu caracter personal, companiile afectate au la dispoziție alternative viabile pentru a-și continua activitatea în condiții de siguranță a datelor și cu respectarea reglementărilor aplicabile, se arată în analiza Deloitte.