DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL, REVISTA COMUNICAȚII MOBILE ȘI TELECOMTV.RO a organizat conferința virtuală DIGITAL TRANSFORMATION VALUE & SUPPLY & LOGISTICS CHAINS pe 23 iulie 2021.
Impactul pandemiei COVID-19 a afectat miliarde de persoane şi toate industriile la nivel global, fiind perturbate atât fluxurile industriale, cât şi cele comerciale. O analiză obiectivă a efectelor acestei unde de șoc asupra lanțurilor de valoare, aprovizionare şi logistică este absolut necesară în privinţa României.
Concluziile conferinței vor genera idei valoroase pentru strategii şi tactici de predictibilitate proactive pentru luarea deciziilor în companii în vederea menținerii continuității afacerii și construirii rezilienței organizației d.voastră.
„În zona de IoT, dacă în ultimii ani nu s-a manifestat cererea pentru astfel de produse, observ că, începând cu acest an, comenzile au început să vină. Cred că am ajuns la un punct de inflexiune, curba a început să urce pe partea de senzor-istică, iar veniturile încep să se simtă în casierie.
A crescut viteza transformării digitale pe fondul pandemiei, este un suport, un sprijin foarte bun. Cred că pandemia este un sprijin foarte bun pentru creșterea vitezei transformării digitale.
Anul trecut, spre exemplu, am primit răspuns doar la o treime din cele 324 de adrese trimise la primării. În acest an, viteza de răspuns a crescut la 66%.
În opinia mea, oamenii nu se mai tem la fel de mult, cum se întâmpla anterior, de faptul că digitalizarea sau transformarea digitală îi va lăsa fără locuri de muncă. Cred, mai degrabă, că teama cea mai mare în privința digitalizării este GDPR. Cea mai mare piedică în procesul de digitalizare a României este GDPR, se manifestă o frică în a furniza date, pentru că digitalizare înseamnă acces la date deschise.
Vedeta Alba Iulia este înlocuită acum de Ciugud
În urmă cu trei ani, vedeta pe partea smart city era Alba Iulia, care a fost un fel de laborator viu, vedeta este acum localitatea Ciugud, am trecut de la orașe mari, de la comunități mari, la localități mai mici, la comunități mici, se trece la smart village.
Observ un interes în creștere pentru soluții de digitalizare în rândul comunităților mici, sunt dornice să devină digitalizate. Exemplul Alba Iulia a fost bun, dar noi, românii, nu învățăm din exemple.
Anul trecut, când eram întrebat care este cel mai smart city din România, spuneam că orașul Cluj-Napoca, se vede că acolo lucrurile se mișcă. Vor avea în scurt timp primul autobuz autonom, vor avea și autobuze pe hidrogen, au, de departe, cea mai bună monitorizare a parcărilor din România. Atenție, Cluj-Napoca încasează anual 10 milioane de euro din taxa de parcare. Au 10 parcări multietajate construite, au un departament de 34 de oameni care se ocupă de parcări. Sunt multe orașe care nu au nici măcar un om dedicat parcărilor.
În București, depinde unde ne uităm, la Capitală sau la sectoare. În unele cazuri, sunt 2-3 persoane, care pentru ei parcările înseamnă doar asfalt și linii de demarcație.
Acum, dacă sunt întrebat care este cel mai smart city din România, răspunsul este Iașiul, oraș care în acest an are 56 de proiecte, față de 57 la Cluj-Napoca. Aradul, care vine puternic din urmă, are 26 de proiecte.
În opinia mea, orașul Bacău va deveni în următorii ani un pol de mobilitate urbană, în toamna acestui an în acest an se va organiza un eveniment european pe tema mobilității urbane, edilii vor să pună în practică un proiect de semaforizare inteligentă, piste pentru biciclete.
Cred că viitorul digitalizării în România depinde foarte mult de schimbarea relațiilor dintre autoritățile publice și mediul privat, ONG-uri și companii.
Câteva constatări personale pe zona digitalizării
1. Prima este că genul ăsta de proiecte are nevoie de oameni competenți. Observ că în primării încep să vină oameni care știu ce înseamnă digitalizare, ce înseamnă IT.
2. A doua constatare este că partea de date începe să crească.
3. A treia constatare este integrarea și interoperare. A fost o perioadă când fiecare furnizor își vindea produsul, acum se manifestă legătura între mai mulți furnizori.
Când vorbim de digitalizare, vorbim de un lanț, de un ecosistem, pe care trebuie să-l gândim de la cap la coadă. Dacă nu gândim din perspectiva clientul, până la ultimul pas, rezultatul este zero.
Ultima constatare este viteza în implementare a proiectelor de digitalizare, cât de repede livrezi către beneficiari și care sunt efectele pentru ei.”
