VIDEO Conferinţa e-IDENTITY 2020: Călin RANGU, ASF – Așteptăm o arhitectură enterprise la nivel guvernamental; după aceea putem vorbi de carduri de identitate

Digital Transformation Council şi Revista COMUNICAŢII Mobile, cu participarea CIO Office – Guvernul României, au organizat, pe 15 octombrie, Conferinţa e-IDENTITY – Primul pas către transformarea digitală ireversibilă a României, exact la o lună după discursul privind starea Uniunii Europene. Atunci, președintele CE, Ursula von der Leyen, anunța propunerea Comisiei Europene pentru o identitate electronică europeană sigură în viitorul apropiat. România are mai puţin de un an (august 2021) până când trebuie să adopte noile cărţi de identitate eID, fără de care niciun cetăţean nu va mai putea călători în statele UE. Vom vedea dacă termenele europene se vor respecta…

Călin RANGU, Director PR, Complaints & Financial Education – ASF:

“Intervin din perspectiva CIO Council, Asociația Directorilor de IT din România. 

Noi discutăm foarte mult de carduri, dar nu conceptualizăm și nu ne întoarcem la nivelul de arhitectură. Nu contează cardul, contează sistemul de management al identității, contează dacă ai arhitecturile necesare pentru a putea gestiona sisteme informatice digitale publice. 

Asta lipsește în momentul de față în România. Noi de 7 ani trimitem materiale și informații cu practicile la nivel internațional, ce înseamnă CIO guvernamental, cum trebuie implementat acest concept.

Până nu vorbim de arhitecturi, lucrurile nu se vor rezolva. Este o luptă eroică în fiecare minister, în fiecare departament IT, pentru a implementa fel și fel de proiecte, dar la nivel general, la nivel de conceptualizare, lipsesc elementele de bază care ulterior să se disperseze în cadrul proiectelor. 

Fără aceste arhitecturi și concepte, normal că vom face încă un proiect, a cărui finalizare trebuia să aibă loc în urmă cu 5 ani, care va fi făcut acum pe genunchi pentru a respecta niște termene, ca ulterior, după câțiva ani, să constatăm că suntem în aceeași situație, cum suntem de fapt de 20 de ani. 

De exemplu, în Danemarca, în anul 1992, când mi-am făcut doctoratul, mi s-a dat un card de sănătate, care a fost primul meu identificator. 

Ce să putem vorbi acum în România când vorbim de aceleași lucruri care nu se întâmplă niciodată.

Revenind, avem nevoie de o profesionalizare în managementul arhitecturilor, cum există în orice companie mare. 

Noi așteptăm în continuare un enterprise arhitecture la nivel guvernamental și, după aia, putem vorbi de carduri de identitate, de sănătate.

Până nu punem lucrurile de bază la punct, problemele de fond se vor reporta de la un an la altul.”