Marian MURGULEŢ, ex CIO Guvern, Preşedinte C.A. S.N. Radiocomunicaţii @ Conferinţa “Connecting the Unconnected” organizată de către Digital Transformation Council, Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTV.ro pe 26 februarie 2021
Noi, cetățenii, ne dorim o experiență deosebită în relația cu statul, cu autoritățile, noi nu suntem interesați de tehnologii, de programul în care este făcut sistemul informatic integrat al Ministerului Muncii sau Ministerului Sănătății, noi, cetățenii, suntem interesați dacă interacțiunea cu autoritățile statului este simplă sau nu.
Am învățat asta cu mulți ani în urmă, pe când locuiam în Suedia, și am văzut cum au reușit suedezii și alții din Europa să reducă la minimum corupția, și mă refer la mica corupție.
Mica corupție are o singură rețetă de succes pentru a fi combătută, respectiv eliminarea interacțiunii cetățenilor și a mediului de afaceri cu funcționarii publici.
În momentul în care acest lucru se produce ca urmare a transformării digitale a administrației publice dintr-o țară, respectiv din România, dosarul este repartizat aleator la un funcționar și acesta parcurge pașii următori. Astfel, aplicantul știe că într-un anumit număr de zile, predefinit, funcționarul trebuie să dea o rezoluție, să rezolve dosarul/cererea cetățeanului.
România este pe ultimul loc la competențe digitale, conform datelor Comisiei Europene. Este nevoie de o atenție sporită pentru programe de educație în acest sens, pentru că ne vom trezi, și pandemia ne-a arătat acest lucru, în situații în care vom fi lipsiți de orice șansă de a ne descurca ca cetățeni europeni într-o lume în mișcare.
Știm cu toții că problema accesării fondurilor europene, de fapt a gradului redus de accesare a acestor fonduri, este problema internă a României, că această problemă este efectul modului în care noi ne organizăm, cu rezultate slabe, de atâția ani.
Este foarte greu să accesezi când îți autoimpui reguli foarte dificile, documentații foarte stufoase, documente redundante. Cred că la nivelul autorităților din România se manifestă mentalitatea aceea prin care chemi pe solicitant la ghișeu și îi arăți că el depinde de tine, de o autoritate.
Când procedura este simplă, când depui totul electronic, când timpul de răspuns este prestabilit, atunci tu, funcționar sau aparat de stat, nu mai ai nicio putere.
Spre exemplu, la norvegieni accesarea fodurilor europene presupune o singură pagină, nu ca la noi, cu armate de oameni și documentații de sute de pagini.
Am discutat cu foarte mulți investitori, din diverse domenii, care mi-au spus că nu preferă să acceseze fonduri europene pentru dezvoltarea unei afaceri, au zis că preferă să se împrumute la bancă, pentru că ei au nevoie de bani acum, nu peste doi ani, când îi vor primi de la UE și asta după ce au trecut printr-un proces foarte birocratic, mare consumator de timp și nervi.
Studiile arată că digitalizarea aduce mai mult PIB. În cazul României, creșterea scorului general DESI înregistrat în 2019 cu doar 5 puncte, de la 36,5 la 41,5, ar genera un avans al PIB-ului pe cap de locuitor de 0,89% și al productivității pe termen lung de 4,3%.
Dacă alocarea bugetară pentru transformara digitală din Planul Național de Reformă și Reziliență va fi concentrată în ariile care ar permite României să atingă un scor DESI de 90 până în 2027, atunci PIB-ul țării ar putea crește cu 16,48%.
Este un raport care ne indică o direcție foarte importantă, ce tracțiune poate avea transformarea digitală dacă îi acordăm atenția cuvenită.
Care sunt principalele piedici identificate de mine, în calitate de CIO guvernamental, în procesul de transformare digitală?
În general, este vorba de capacitatea administrativă redusă a administrației publice, concretizată în lipsa competențelor digitale, a interesului, a motivării, a aptitudinilor. De asemenea, în unele cazuri se manifestă situația omului potrivit la locul nepotrivit.
În concluzie, nu sunt oameni care să scrie proiecte, se lucrează netransparent cu sectorul privat, oferta dinspre sectorul privat este foarte redusă, cu toate că se clamează de către sectorul privat dorința de implicare.
Atitudinea majorității oamenilor, atât din mediul public, cât și privat, este următoarea: de ce să mă implic și să-mi fac singur probleme, în condițiile în care nu primesc nimic în plus la salariu?
O altă problemă/piedică este ciclul foarte lung de construcție și implementare a proiectelor de pe zona IT&C.
Aș dori să reiau o informație pe care am făcut-o cunoscută și cu alte ocazii. Orice proiect IT&C de peste două milioane de lei are nevoie de aprobarea Comitetului Tehnico-Economic.
În cazurile bune, tot acest ciclu de aprobare și implementare durează 1 an și 6 luni sau doi ani.
În zona proiectelor IT, acest aspect este o mare problemă, la care se adaugă capacitatea administrativă redusă.
Gândiți-vă că, după această perioadă extrem de lungă, ajungi să lansezi un proiect cu tehnologii care au fost gândite în urmă cu 3 sau 4 ani.
O altă problemă, dincolo de cele două avize necesare de la CTE, este cea a contestațiilor. România suferă de instituția contestațiilor, cele mai multe dintre aceste fiind nefondate. Aceste contestații generează întârzieri suplimentare la proiectele întârziate deja, fapt ce se traduce în termene de implementare insuficiente de cele mai multe ori. Autoritatea contractantă promite că implementează într-un interval de timp, începând de la o anumită dată, dar ajunge, din cauza lipsei funcționării CTE, capacității administrative reduse, a contestațiilor peste contestații, să refacă documentația și să modifice termenele de implementare. Și, astfel, se ajunge ca un proiect IT să se implementeze după 3-4 ani de la concepție, ceea ce înseamnă șanse sporite de eșec din cauza tehnologiilor învechite și a lipsei de suport tehnic, plus absorbția redusă a fondurilor europene, risc ridicat de corecții financiare, cu impact asupra bugetului de stat, care va acoperi retragerea finanțării UE.
Din păcate pentru zona proiectelor IT&C, CTE-ul a fost inactiv 8 luni în perioada noiembrie 2019 – februarie 2021, din care aproape două luni în acest an.
Toate proiectele IT&C, indiferent de mărime, sunt în standby. Inactivitatea CTE, plus Comisia specialiștilor tehnici, blochează orice proiect. Problema activării CTE este la ADR, Autoritatea pentru Digitalizarea României, acolo este președinția și secretariatul general. Se vorbește foarte mult de transformare digitală, în toate mediile guvernamentale, dar CTE nu este activ, nu lucrează, iar proiectele sunt în coadă de așteptare pentru avizare. Nu poți să faci achiziție fără avizul CTE.
Nu vreau să fiu doar critic și aduc în lumină și proiectele de succes, cum ar fi cele derulate de ONRC, Consilul Concurenței, AARNIEC, MAI, MAE și CERT-RO, cu proiecte de ordinul zecilor de milioane de euro.
Echipa de la AARNIEC, mică, dar performantă, ar trebui plimbată pe la toate structurile guvernamentale și prezentată ca success story, pentru a da un exemplu, ca să-i învețe și pe ceilalți cum și ce să facă pentru atragerea de fonduri europene.
Și echipa de la ONRC este performantă. Faptul că ONRC este condusă de un fost project manager al unui proiect IT din 2012, face ca lucrurile să funcționeze foarte bine în instituție.
Un alt aspect privind succesul atragerii fondurilor europene se referă la continuitatea obiectivelor urmărite. După ce s-a stabilit de comun acord lista proiectelor, trebuie să ne ținem de ea, indiferent cine vine la guvernare. La noi, după ce se schimbă puterea, se manifestă un fenomen, și anume luăm totul de la început. Ne uităm cu suspiciune la proiectele demarate deja sau în curs de pregătire, suspectăm totul, în loc să avem echipe care să asigure parcursul firesc între guvernări al acestor proiecte.
Cred că peste 95% din contestații, inițiate de firme no name și business insignifiant în raport cu valoarea estimată a procedurii, sunt nefondate. Un proiect IT&C bine redactat atrage atenția jucătorilor mari, serioși, cu capacitate reală de implementare, fapt evidențiat de realitatea ofertelor depuse la ultimele licitații.
Cum poate o firmă cu afaceri de 200.000 lei să emită pretenții la un proiect de 50 milioane de euro, a cărui implementare necesită resurse umane și tehnice impresionante?
Marian-Murgulet-2021-02-26-CONNECTED-THE-UNCONNECTEDÎn legătură cu viitorul centru european de securitate cibernetică, care va avea sediul la București, autoritățile și factorii de decizie trebuie să se implice foarte serios, coerent și pe termen lung pentru ca acest proiect să fie unul de succes. Piața locală nu are resurse pentru acoperirea necesarului de specialiști care își vor desfășura activitatea în viitoarea instituție. În acest domeniu, ținând cont de efectele și impactul atacurilor cibernetice, trebuie să fii proactiv, nu reactiv, când e deja prea târziu.
Pe zona telecomunicațiilor, trebuie adoptat Codul Comunicațiilor Electronice (CCE), care este o obligativitate de transpunere în legislația națională a unei decizii a UE din decembrie 2018.
Pentru Societatea Națională de Radiocomunicații (SNR), unde sunt președintele CA, adoptarea CCE înseamnă modernizarea rețelei de acces în banda de 3.400 MHz și 3.800 MHz. SNR deține o licență în banda 3,75 – 3,8 GHz, licență care este pretabilă implementării tehnologiei 5G. Pentru această companie, este foarte importantă adoptarea CCE înaintea lansării licitației 5G. Vedem că fostul Romtelecom iese încet-încet din proprietatea statului și este bine pentru România să aibă un operator național pentru comunicații pentru situații extreme sau de urgență.
De asemenea, la SNR este important să se continue procedura de selecție a conducerii executive și a administratorilor, declanșată la finele anului trecut în baza OUG 109/2011. Este important să aducem profesioniști la conducerea acestui operator.
Dacă se adopta CCE, SNR și ceilalți operatori vor putea face spectrum sharing, procedură disponibilă în UE, dar la noi în țară, nu.
Un alt aspect referitor la activitatea SNR se referă la promovarea unor modificări legislative cu scopul de a reintroduce dispoziția legală ce permitea până în 2017 SRTV și SRR să aibă o linie bugetară separată pentru derularea relațiilor contractuale cu Radiocom în condiții normale. În calitate de președinte CA al Radiocom, am solicitat de mai multe ori adoptarea acestei modificări legislative. Altfel, SRTV și SRR, după adoptarea bugetului și stabilirea sumei pe care o va achita SNR, cheltuie o parte din bani în alte scopuri necesare activității lor și apar probleme în privința relațiilor contractuale dintre SNR si SRTV/SRR.
SNR ar trebui să-și diversifice oferta de servicii, nu poate să trăiască doar din broadcasting-ul furnizat SRTV și SRR, trebuie să se îndrepte spre piața telecom, să vină cu noi servicii în ofertă, iar 5G poate fi o soluție în această direcție.
