Wild set of tp porn videos on PornsOK.com Cel mai bun cazinou online din Moldova - 1win Library zlib padthaibaannaa.fi omin kasin mielenkiintoinen matrimoniale ploiești

Conferinţa Connecting the Unconnected – Alina UJUPAN, Comisia Europeană: Lipsa conectivităţii are ca efect marginalizarea completă a persoanelor fără posibilități. Practic, se manifestă o diviziune foarte profundă în societatea europeană

Alina UJUPAN, Europarlamentar, Membru Cabinet Margrethe Vestager, VicePreşedinte Executiv O Europă pregătită pentru era digitală, Comisia Europeană @ Conferinţa “Connecting the Unconnected” organizată de către Digital Transformation Council, Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTV.ro pe 26 februarie 2021

La nivelul Uniunii Europene, România se află printre statele rămase în urmă în ceea ce privește nivelul de digitalizare din mai multe puncte de vedere, cum ar fi administrație sau competențe.

La nivel global, Europa și Uniunea Europeană au o presiune majoră în direcția recuperării și accelerării acestui proces de transformare digitală și faptul că în interiorul UE există astfel de discrepanțe este o provocare, pentru că avem eforturi de făcut în această direcție.

Din perspectiva Comisiei Europene, există interesul ca toate statele europene să recupereze și să progreseze în direcția transformării digitale. Până la declanșarea pandemiei, acest domeniu al transformării digitale, atât în România, cât și la nivel european, a fost unul secundar, ne-am concentrat foarte mult pe fonduri, pe autostrăzi, pe alte lucruri.

După declanșarea pandemiei, transformarea digitală a început să fie recunoscută la adevărata ei importanță.

Practic, pandemia ne-a arătat că nu mai avem de ales, a scos în evidență faptul că transformarea digitală este singura alternativă ca să putem supraviețui în contextul măsurilor luate pentru prevenirea și limitarea îmbolnăvirilor.

De asemenea, s-a constat la nivelul Comisiei Europene că lipsa conectării are ca efect marginalizarea completă a persoanelor fără posibilități în acest domeniu. Practic, se manifestă o diviziune foarte profundă în societatea europeană.

Din acest motiv, în intervenția mea voi face referire la Planul de reformă și reziliență, care pentru Comisia Europeană este un pilon major pentru recuperea din această criză, cum ajutăm statele membre, ce propunem acolo, ce oportunități ar fi, inclusiv pentru România.

Planul de reformă și reziliență se traduce pentru fiecare stat membru al UE într-un plan de investiții, dar și reformă, și subliniez termenul de reformă.

Este evident că avem nevoie de un triunghi de politici, investiții și reforme, pentru conectarea celor neconectați, iar România să crească, să urce în clasamentele de specialitate.

Vorbim de un fond de conectare, de infrastructură de calitate, atât la nivel urban, cât și rural, și pe această infrastructură vor fi disponibile serviciile publice necesare, pentru a pregăti pe toată lumea și a oferi o șansă tuturor să beneficieze de digitalizare.

În cazul administrației publice, acest proces de transformare digitală trebuie axat pe cetățeni, nu înseamnă doar transparență, ci și faptul că cetățeanul, oriunde s-ar afla, poate avea acces la datele sale personale, poate să le folosească, poate să lanseze un business fără să treacă printr-o birocrație costisitoare, cu care în prezent ne confruntăm foarte des.

Pe partea de educație, alfabetizarea digitală nu trebuie să vizeze doar copiii, ci pe toată lumea. Dincolo de învățarea modului de utilizare a unui computer, fiecare trebuie să știe cum să fie prezent în mediul online și cum să facă față informațiilor online.

A treia parte din acest triunghi este sistemul de sănătate și digitalizarea acestuia. Fără aceste elemente nu cred că se poate vorbi despre altceva. Pe aceste elemente putem construi etapele următoare: inteligența artificială, baze de date, robotică, hub-uri de inovare digitală.

Nu cred că partea de finanțare este o problemă. Prin acest plan de reformă și reziliență avem practic o strategie de dezvoltare a Europei.

Pentru statele membre, Comisia Europeană a pus la dispoziție mai multe componente, 7 mai precis, care sunt însoțite și de exemple, pentru conectivitate, pentru competențe digitale și reformă a sistemului educațional, pentru administrația publică, inclusiv existența unei cărți de identitate electronică, inclusiv digitalizarea sistemului fiscal și de justiție.

Spre exemplu, pentru administrația publică avem module de soft, care pot fi implementate și astfel se asigură interoperabilitatea cu celelalte sisteme din alte state UE.

România va primi circa 30 miliarde de euro, care ar trebui angajați/contractați până în 2023 și cheltuiți până în 2026, există termene intermediare, este o provocare foarte mare.

Referitor la programul european de digitalizare, Digital Europe Program, acesta va finanța cinci mari obiective, respectiv infrastructura mare, inteligenţa artificială, inclusiv baze de date legate de hub-uri de inovare digitală. De asemenea, programul va finanța infrastructura cibernetică și soft-ul. Este o oportunitate unică pentru România plasarea centrului de securitate cibernetică la București, care va coordona investițiile viitoare în acest domeniu.

Al patrulea obiectiv va viza finanțarea activităților de formare a specialiștilor IT pe securitate cibernetică, pe calcul de înaltă performanță, pe inteligență artificială.

Comisia Europeană pune la dispoziție aceste fonduri de transformare digitală, dar accesarea fondurilor depinde de fiecare stat membru în parte, de strategia pe care și-o stabilește, de prioritățile pe care și le setează.

În privința procedurilor de accesare a fondurilor europene, există mari diferențe între statele membre. Spre exemplu, pentru un proiect de dimensiuni reduse, probabil că este vorba de o aplicație de o pagină și jumătate. În România aplicația este una stufoasă, cu multă maculatură. Comisia Europeană a transmis României nenumărate mesaje în acest sens, pentru simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene. Există posibilități în acest domeniu, chiar și Comisia Europeană simplifică lucrurile cu fiecare ciclu financiar.

Există diferențe între statele membre în privința gestionării riscurilor legate de accesarea fondurilor europene, cum controlezi utilizarea banilor, cum te organizezi pentru a efectua acest control. Cred că digitalizarea administrației publice și a procedurilor de accesare ar putea simplifica foarte mult lucrurile.

Comisia Europeană nu poate să se implice în procesul de accesare a fondurilor europene, fiecare stat își stabilește singur, în mod independent, modul de accesare a banilor europeni.

Statele europene nu agreează implicarea puternică a Comisiei în politica și obiectivele urmărite prin accesarea fondurilor europene, fiecare stat își stabilește singur prioritățile, priorități care țin de specificul național.

În privința Planului de reformă și reziliență, fiecare stat membru are în față o provocare din acest punct de vedere, pentru că până la finele lunii aprilie trebuie definitivat și trimis la Comisia Europeană.

În paralel cu viitoarele fonduri disponibile prin Planul de reformă și reziliență, există fondurile structurale, care vor continua, avem programe directe de finanțare, ceea ce înseamnă că aplicarea se face la Bruxelles. Printre programele directe de finanțare, avem programul de digitalizare europeană și programul Orizont Europa, dedicat zonei de cercetare și inovare, în cadrul căruia există o zona dedicată IMM-urilor, precum și o serie de programe și fonduri dedicate IMM sau alte tipuri de investiții, cum ar fi tranziția verde.

Există și o problemă la nivelul băncilor, care nu au specialiști capabili să evalueze riscurile asociate unui proiect digital, fapt ce împiedică accesarea fondurilor dedicate acestui domeniu.