CE: lansare de noi cereri de propuneri – 258 milioane € pentru sprijinirea infrastructurilor de conectivitate digitală

Comisia Europeană (CE) a lansat pe 12 ianuarie primele cereri de propuneri în cadrul componentei digitale a Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE – Digital). Cu un buget planificat de 258 milioane de euro, cererile de propuneri au scopul de a îmbunătăți infrastructurile de conectivitate digitală în întreaga Uniune, în special rețelele la nivel de gigabit și 5G, și de a contribui la transformarea digitală a Europei. Detalii suplimentare despre procesul de depunere a candidaturii, de evaluare și de atribuire puteți afla în Ziua de informare online, pe 19 ianuarie.

Comisia va cofinanța acțiuni care trebuie să asigure conectivitatea la rețele 5G pentru principalele rute de transport și furnizori de servicii esențiale din comunitățile locale, precum și acțiuni de implementare sau modernizare a rețelelor magistrale pe baza tehnologiilor avansate.

Pe 9 martie 2021, Comisia a prezentat o viziune strategică și căile pentru transformarea digitală a Europei până în 2030. Această busolă digitală pentru deceniul digital al UE evoluează în jurul a patru puncte cardinale.

Cererile de propuneri se vor concentra, de asemenea, asupra serviciilor agregate în cloud (cloud federation) de conectare a   infrastructurilor, asupra infrastructurilor magistrale pentru portaluri digitale mondiale (în cadrul strategiei Global Gateway), cum ar fi cablurile submarine, precum și asupra acțiunilor pregătitoare pentru crearea de platforme digitale operaționale pentru infrastructurile de transport și energetice din întreaga UE. Toate acestea se succed adoptării, în decembrie 2021, a primului program de lucru pentru MIE Digital, care aloca o finanțare de peste 1 miliard de euro pentru perioada 2021-2023.

Cererile de propuneri din cadrul MIE – Digital sunt deschise în principal entităților, inclusiv întreprinderilor comune, stabilite în statele membre și în țările sau teritoriile de peste mări. Candidații interesați pot afla mai multe despre procesul de depunere a candidaturii, de evaluare și de atribuire în ziua de informare online, pe 19 ianuarie.

A doua generație a componentei digitale a Mecanismului pentru interconectarea Europei (programul  MIE-2) (2021-2027) se bazează pe cea anterioară, care a sprijinit infrastructurile și serviciile digitale transfrontaliere, precum și accesul gratuit la internet pentru comunitățile locale prin intermediul inițiativei WiFi4EU din 2014-2020. 

Mai multe detalii extrem de concrete puteţi vedea aici.

România – ultima ţară din UE în Indexul economiei şi societăţii digitale pe 2021

România se situează pe locul 27 din cele 27 de state  membre ale UE în ediția din 2021 a Indicelui economiei și societății digitale (DESI). În ceea ce privește capitalul uman, România se situează pe locul 26, obținând un punctaj sub medie pentru majoritatea indicatorilor. Deși această  țară are un număr mare de absolvenți în domeniul ICT (situându-se pe locul 4), deficitul de specialiști ICT limitează capacitatea țării de a inova și de a profita de avantajele transformării digitale. În schimb, în ceea ce privește numărul femeilor specialiste în domeniul ICT, România se situează pe locul 3.

În ceea ce privește conectivitatea, s-au înregistrat în continuare progrese în 2020 în ceea ce privește acoperirea în bandă largă fixă, dar adoptarea serviciilor în bandă largă a progresat într-un ritm mai lent. Cu toate acestea, România se situează pe locul 7 datorită nivelului ridicat de utilizare a benzii largi de cel puțin 100 Mbps (52%). Conectivitatea  în România  ar putea  fi îmbunătățită  în continuare  prin  punerea accentului pe eliminarea decalajului digital dintre zonele urbane și cele rurale, raționalizarea procedurilor de acordare a autorizațiilor, actualizarea strategiei privind banda largă pentru a reflecta obiectivele pentru 2025 privind gigabiții și transpunerea cadrului de reglementare în conformitate cu legislația UE.

Întreprinderile române nu profită pe deplin de tehnologiile digitale (schimbul electronic de informații, platformele de comunicare socială, volumele mari de date și cloud), cu excepția inteligenței artificiale.
În ceea ce privește serviciile publice digitale, România se clasează pe ultimul loc privind indicatorii-cheie, cum ar fi serviciile publice digitale pentru cetățeni și întreprinderi, utilizatorii de servicii de e-guvernare și formularele pre-completate. Proiectele care vizează îndeplinirea diferitelor priorități  digitale sunt incluse  în Planul Național de  Investiții  și Relansare Economică lansat  de Guvernul României în iulie 2020, cu o alocare bugetară de 100 de milioane EUR din fonduri UE și naționale, care acoperă  perioada 2021-2030.

Printre proiectele digitale din cadrul programului se numără:

– crearea unui nod de interoperabilitate, împreună cu identificarea și conectarea  principalelor registre de date;
– crearea unui punct unic de contact;
– introducerea cărții de identitate electronice;
– migrarea serviciilor publice către un cloud guvernamental;
– dezvoltarea unor sisteme de date deschise care să permită accesul sectorului privat la activele de date deținute de administrația publică;
– investiții pentru creșterea  capacității de gestionare a riscurilor cibernetice și de conectare a caselor de marcat fiscale electronice.